Vrei sa reduci riscul cardiovascular? Cele 3 afectiuni pe care e bine sa le cunosti si previi
Vrei sa reduci riscul cardiovascular? Cele 3 afectiuni pe care e bine sa le cunosti si previi
Vrei sa reduci riscul cardiovascular? Cele 3 afectiuni pe care e bine sa le cunosti si previi
Când vorbim de risc cardiovascular, e bine să se știe că acesta se referă la probabilitatea de a dezvolta probleme cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic (atac de cord), accidentul vascular cerebral sau alte afecțiuni legate de inimă și vasele de sânge. În continuare discutăm despre scăderea riscului cardiovascular și ce legături există cu probleme precum hipertensiune arterială, diabet și colesterol mărit.
Un stil de viață sănătos este important pentru toată lumea, dar mai ales pentru persoanele care au fost deja diagnosticate cu o afecțiune cardiovasculară. Îngustarea ori blocajele din interiorul arterelor coronare pot fi încetinite sau evitate dacă regulile în ceea ce privește stilul de viață sănătos al pacientului sunt respectate în continuare.
Termenul de boală cardiovasculară se referă la toate afecțiunile inimii și ale sistemului circulator, printre care și accidentul vascular cerebral și boala arterială coronariană (denumită și cardiopatie ischemică). Există mai multe strategii care pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare și a evenimentelor cu potențial fatal, implicit, la reducerea acestui risc cardiovascular.
Risc cardiovascular: afecțiuni la care să fii atent
Acum ne vom îndrepta, însă, atenția, în direcția a trei afecțiuni pe care pacienții cu risc trebuie să le țină sub control și în privința cărora trebuie să meargă în mod regulat la controale medicale. Fie că suferă de hipertensiune arterială, fie că au colesterol mărit, acestea pot deteriora inima și vasele de sânge; însă dacă pacientul nu face analize ori investigațiile necesare pentru verificarea sistemului cardiovascular, cel mai probabil el nu va ști dacă are tensiune arterială prea mare sau colesterolul prea mare.
Din acest motiv, sunt importante investigațiile medicale regulate, pentru că pot oferi medicului și pacientului informații prețioase despre valorile tensiunii arteriale și ale colesterolului seric și, în acest mod, pacientul va afla dacă este cazul să ia anumite măsuri pe viitor.
Colesterol mărit (hipercolesterolemie)
Potrivit experților americani, adulții ar trebui să își facă analize de sânge pentru măsurarea valorilor colesterolului cel puțin odată la 5 ani, începând cu vârsta de 18 ani. Analizele pentru determinarea colesterolului ar putea fi recomandate chiar mai devreme de 18 ani dacă pacientul prezintă și alți factori de risc pentru afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi dacă a avut rude la care bolile de inimă au debutat precoce. În România, se recomandă ca adulții să facă analizele de rutină anual, iar medicul va spune fiecărui pacient dacă e cazul să le repete mai rar sau mai des, în funcție de rezultate.
Valorile normale ale colesterolului total sunt sub 200 mg/dL, iar colesterolul LDL numit și colesterolul rău ar trebui să fie sub 100 mg/dL. Pentru colesterolul total, valori la limită sunt considerate cele între 200 și 239 mg/dL, iar peste limita normală sunt cele > 240 mg/dL.
Hipertensiune arterială
Pe lângă eventualul colesterol mărit, și hipertensiunea arterială contează în creșterea riscului cardiovascular. Potrivit experților, oamenii ar trebui să își măsoare tensiunea arterială cel puțin o dată la 2 ani, începând cu vârsta de 18 ani, pentru a se face în acest mod screeningul pentru hipertensiune arterială - ca factor de risc pentru boala cardiovasculară și accidentul vascular cerebral.
În cazul în care pacientul are peste 40 de ani sau dacă între 18 și 39 de ani a avut un risc mare de a suferi de hipertensiune arterială, este bine că acesta să își măsoare tensiunea arterială în fiecare an la medicul de familie. Valoarea optimă a tensiunii arteriale este sub 120/80 mm Hg (sau „12 cu 8”, cum se spune popular).
Diabet ori prediabet
Din moment ce diabetul este un factor de risc pentru dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare, pacientul trebuie să ia în considerare faptul că e necesar să își facă analize în mod regulat pentru screeningul diabetului zaharat. Cel mai bine este ca persoana să discute cu medicul despre momentul potrivit pentru a i se măsură glicemia a jeun (pe nemâncate) sau despre momentul în care este bine să facă testul care determină valorile hemoglobinei glicozilate (HbA1c), pentru că acestea oferă informații prețioase despre un posibil diagnostic de diabet zaharat.
De asemenea, în funcție de factorii de risc ai pacientului - de exemplu, dacă este supraponderal sau are diabet în antecedentele medicale familiale - medicul poate recomanda chiar mai devreme anumite teste ori investigații pentru diabet.
Dacă greutatea pacientului este normală și acesta nu are alți factori de risc pentru diabetul de tip 2, experții americani recomandă începerea screeningului pentru diabet la vârsta de 45 de ani, apoi retestarea la fiecare 3 ani.
Medicul curant poate prescrie pacientului care are deja o boală cardiovasculară sau care are un risc cardiovascular mai mare din cauza altor afecțiuni asociate (cum ar fi diabetul) o terapie cu medicamente special create pentru colesterol mărit, așa cum sunt statinele, sau anumite suplimente care scad colesterolului și medicamente pentru hipertensiune. Pentru a reduce valoarea colesterolului și a scădea riscul cardiovascular, e nevoie ca pacientul să adopte și o dietă săracă în colesterol, cu cât mai puține grăsimi saturate și trans și zaharuri rafinate și cu cât mai multe fibre (legume, leguminoase, fructe).
Factori de risc cardiovascular
Riscul cardiovascular este influențat de o serie de factori, care pot fi modificați sau nu. Factorii de risc nemodificabili sunt vârsta (riscul cardiovascular crește odată cu înaintarea în vârstă), genul (bărbații au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare la o vârstă mai tânără comparativ cu femeile, deși riscul pentru femei crește după menopauză) și istoricul familial (dacă în familie există cazuri de boli cardiovasculare, riscul persoanei de a dezvolta astfel de afecțiuni este mai mare).
Factorii de risc modificabili sunt hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, obezitatea, lipsa activității fizice, alimentația cu prea multe grăsimi trans și animale, sare și zaharuri și stresul.
Cum scazi riscul cardiovascular și previi evenimentele cu potențial fatal?
Reducerea riscului cardiovascular și prevenirea evenimentelor cu potențial fatal implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea corectă a factorilor de risc.
Încearcă să ai o alimentație cât mai sănătoasă
Consumul zilnic de fructe și legume este foarte important, pentru că acestea sunt bogate în vitamine, minerale și fibre. Când faci salate sau gătești supe, tocănițe și alte preparate, optează pentru grăsimi nesaturate, precum cele din ulei de măsline, nuci și avocado. Peștele, în special cel gras (somon, macrou, sardine), este bogat în acizi grași Omega-3, benefici pentru inimă. Excesul de sare poate crește tensiunea arterială, deci nu exagera cu aportul.
Evită grăsimile trans, cum au mezelurile, unele margarine și cele formate când prăjești alimentele și limitează grăsimile saturate care se găsesc în unt, smântână, brânzeturi grase și cărnuri grase. Pentru o inimă sănătoasă, caută să mănânci cât mai natural și să gătești cât mai simplu și lasă preparatele nesănătoase - prăjeli, produse cu zahăr etc. - doar pentru ocazii.
Exemplu de meniu sănătos pentru inimă pentru o zi:
- La micul dejun, mănâncă fie un bol de fulgi de ovăz cu lapte, fructe proaspete și nuci, fie o salată din ouă fierte, castraveți cruzi, avocado, ceapă verde, pătrunjel, muștar, ulei de măsline, puțină sare și piper, alături de pâine integrală de secară sau de grâu;
- Ca gustare, alege un iaurt grecesc în care pui o lingură de nuci sau un fruct proaspăt
- La prânz, mănâncă o ciorbă acră de legume și o tocăniță de pui, ciuperci, ceapă și roșii cu puțină mămăligă, alături de salată verde cu lămâie
- La cină, consumă o porție mare de legume la grătar (vinete, ardei gras, dovlecei etc.) cu brânză rasă sau tofu ras pe deasupra și ananas la desert
Fii activ
Activități fizice precum mersul pe jos în pas vioi, alergatul, mersul pe bicicletă, dansul sau înotul sunt benefice pentru sănătatea cardiovasculară. Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă. Antrenamentele de forță (flotări, tracțiuni, exerciții cu greutăți mici sau cu benzi elastice etc.) ajută la menținerea masei musculare și la reducerea grăsimii corporale.
Nu fuma și nu exagera cu alcoolul
Fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Cere sprijinul medicului de familie dacă simți că nu reușești să renunți singur la acest viciu. Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și contribuie la dezvoltarea altor probleme de sănătate, deci, dacă ești femeie, nu depăși un pahar cu bere sau cu vin pe zi, iar dacă ești bărbat, nu depăși două pahare.
Atenție la echilibrul muncă - viață personală!
Echilibrarea vieții profesionale și personale este foarte importantă pentru sănătatea inimii și nu numai. Asigurarea unui echilibru sănătos între muncă și relaxare contează foarte mult pentru sănătatea fizică și psihică, deci nu te suprasolicita și fă-ți mereu timp să te odihnești și să petreci timp cu oamenii dragi din viața ta. Relaxarea activă, cum ar fi o clasă de yoga sau un meci de tenis cu un prieten sau o drumeție la munte cu familia te ajută să combați stresul, să ai o inimă mai sănătoasă și un risc cardiovascular mai mic.
Cercetări recente arată că o combinație între componentele activitate fizică + dietă + renunțarea la fumat sau combinația activitate fizică + dietă par a fi cele mai eficiente intervenții, care conduc la îmbunătățiri substanțiale ale mai multor factori de risc cardiovascular. Foarte important, dacă medicul ți-a recomandat tratamente medicamentoase, ia-le conform prescripției.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Cardiovascular Risk
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/cardiovascular-risk
NICE - Cardiovascular disease: risk assessment and reduction, including lipid modification
https://www.nice.org.uk/guidance/ng238
Science Direct - Digital lifestyle interventions for cardiovascular risk reduction: A systematic review and network meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S221188372400042X
Studiul „Digital lifestyle interventions for cardiovascular risk reduction: A systematic review and network meta-analysis”, apărut în Health Policy and Technology, Volume 13, Issue 3, September 2024, 100879, autori: Teketo Kassaw Tegegne et al.
Te-ar mai putea interesa și...
