"Obezitatea sanatoasa" si sanatatea cardiovasculara

Rezumat: „Obezitatea sănătoasă” descrie persoanele cu obezitate care, la un anumit moment, nu prezintă diabet, hipertensiune sau modificări importante ale colesterolului și trigliceridelor.

Termenul poate fi însă înșelător. Obezitatea rămâne asociată cu modificări ale țesutului adipos, inflamație, acumularea grăsimii viscerale și solicitarea suplimentară a inimii. În plus, o parte dintre persoanele considerate metabolic sănătoase dezvoltă ulterior probleme metabolice.

1. Ce înseamnă „obezitate sănătoasă”?
a. Cum este definită obezitatea metabolic sănătoasă?
b. Se poate transforma obezitatea „sănătoasă” în obezitate metabolic nesănătoasă?
2. Poate obezitatea să afecteze sănătatea cardiovasculară chiar dacă analizele sunt bune?
a. Inflamația, grăsimea viscerală și vasele de sânge
b. Cum crește în timp riscul cardiovascular?
3. Ce boli cardiovasculare sunt asociate cu obezitatea?
a. Hipertensiunea și boala coronariană
b. Insuficiența cardiacă și fibrilația atrială
c. Accidentul vascular cerebral
4. Cum se evaluează riscul cardiovascular la persoanele cu obezitate?
5. Poate scăderea în greutate să protejeze sănătatea cardiovasculară?
6. Concluzie

NEWSLETTER DEDICAT DOC

1. Ce înseamnă „obezitate sănătoasă”?

Expresia „obezitate sănătoasă” este forma populară a termenului medical „obezitate metabolic sănătoasă”. Ea descrie persoane care îndeplinesc criteriile pentru obezitate, dar nu prezintă anumite tulburări metabolice întâlnite frecvent împreună cu aceasta.

De exemplu, o persoană poate avea un indice de masă corporală de cel puțin 30 kg/m², dar tensiune arterială, glicemie și profil lipidic în limite normale.

Aceasta nu înseamnă însă că excesul de țesut adipos nu are niciun efect asupra organismului. Literatura actuală consideră obezitatea metabolic sănătoasă un fenotip complex și controversat, nu o categorie perfect delimitată.

a. Cum este definită obezitatea metabolic sănătoasă?

Nu există o definiție acceptată universal. În unele studii, o persoană este considerată metabolic sănătoasă dacă nu prezintă niciun criteriu de sindrom metabolic. Alte studii permit prezența unuia sau chiar a două criterii.

Aceste criterii pot include tensiune arterială crescută, glicemie modificată, trigliceride crescute sau valori nefavorabile ale colesterolului HDL. De aceea, aceeași persoană poate fi clasificată diferit în funcție de definiția folosită într-un studiu.

Cercetările recente sugerează că definițiile mai stricte pot identifica un subgrup cu risc cardiovascular mai apropiat de cel al persoanelor metabolic sănătoase fără obezitate.

Cu definițiile utilizate cel mai frecvent însă, obezitatea metabolic sănătoasă este asociată, în general, cu un risc cardiovascular moderat mai mare decât greutatea normală însoțită de sănătate metabolică.

De aceea, termenul „sănătoasă” trebuie interpretat cu prudență. El descrie mai ales situația metabolică măsurată la momentul evaluării, nu garantează sănătatea viitoare.

b. Se poate transforma obezitatea „sănătoasă” în obezitate metabolic nesănătoasă?

Da. Starea metabolică se poate modifica în timp, iar aceasta este una dintre cele mai importante limite ale conceptului.

Un studiu a urmărit 2.525 de persoane considerate inițial metabolic sănătoase, dar cu exces ponderal sau obezitate. În cei 15 ani de urmărire, aproximativ trei sferturi au trecut la un fenotip metabolic nesănătos.

Rezultatele unui alt studiu longitudinal au arătat că trecerea între starea metabolic sănătoasă și cea nesănătoasă este posibilă în ambele direcții. Totuși, persoanele cu obezitate metabolic sănătoasă au prezentat mai frecvent deteriorarea sănătății metabolice decât cele cu greutate normală.

Durata obezității, acumularea grăsimii abdominale, înaintarea în vârstă, sedentarismul și apariția rezistenței la insulină pot modifica în timp profilul metabolic.

Prin urmare, o analiză bună făcută astăzi nu reprezintă o garanție că valorile vor rămâne normale peste cinci sau zece ani.

2. Poate obezitatea să afecteze sănătatea cardiovasculară chiar dacă analizele sunt bune?

Da. Tensiunea, colesterolul și glicemia sunt extrem de importante, dar nu surprind toate mecanismele prin care obezitatea poate afecta sănătatea cardiovasculară.

Țesutul adipos nu reprezintă un simplu depozit de energie. Este un organ metabolic activ, care eliberează hormoni, citokine și alte substanțe capabile să influențeze metabolismul, inflamația și funcția vaselor de sânge.

Contează foarte mult și locul în care este depozitată grăsimea. Două persoane cu același IMC pot avea distribuții foarte diferite ale țesutului adipos și, implicit, un risc cardiovascular diferit.

a. Inflamația, grăsimea viscerală și vasele de sânge

Grăsimea viscerală este cea acumulată în abdomen, în jurul organelor interne. Ea este mai activă metabolic decât o mare parte din grăsimea subcutanată și este asociată mai puternic cu probleme cardiometabolice.

Atunci când țesutul adipos visceral se mărește excesiv, celulele adipoase pot deveni hipertrofiate, iar țesutul poate dezvolta hipoxie, inflamație și fibroză.

Acesta poate elibera în circulație mai mulți acizi grași și mediatori proinflamatori, influențând ficatul, metabolismul glucozei și vasele de sânge.

Inflamația cronică de intensitate mică asociată obezității poate contribui la disfuncția endoteliului, stratul care căptușește interiorul vaselor de sânge.

Disfuncția endotelială reprezintă una dintre etapele implicate în apariția aterosclerozei.

Există și țesut adipos în jurul vaselor și inimii. Atunci când devine disfuncțional, acesta poate contribui local la inflamație, remodelarea țesuturilor și alterarea funcției cardiovasculare.

b. Cum crește în timp riscul cardiovascular?

O persoană poate avea obezitate și analize normale la 35 de ani, dar riscul cardiovascular este influențat și de durata expunerii la excesul de grăsime.

În timp pot apărea hipertensiunea, rezistența la insulină, diabetul de tip 2, apneea obstructivă de somn, tulburările lipidice și ficatul gras metabolic.

Fiecare dintre aceste afecțiuni poate adăuga un nou factor de risc cardiovascular.

În plus, obezitatea poate solicita inima prin creșterea volumului sangvin și prin modificări structurale și funcționale ale cordului, chiar înainte ca pacientul să primească un diagnostic cardiovascular.

Astfel se explică de ce conceptul de risc cardiovascular trebuie privit pe termen lung, nu numai prin prisma analizelor efectuate într-o anumită zi.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

3. Ce boli cardiovasculare sunt asociate cu obezitatea?

Obezitatea este asociată cu numeroase afecțiuni cardiovasculare. Printre cele mai importante se află hipertensiunea, boala coronariană, insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și accidentul vascular cerebral.

Aceasta nu înseamnă că orice persoană cu obezitate va dezvolta una dintre aceste boli. Riscul individual depinde de vârstă, genetică, distribuția grăsimii, stilul de viață și ceilalți factori cardiovasculari.

a. Hipertensiunea și boala coronariană

Obezitatea este un factor important în apariția hipertensiunii. Printre mecanisme se numără activarea sistemului nervos simpatic și a unor sisteme hormonale, inflamația, retenția de sodiu și modificările funcției renale.

Grăsimea viscerală este asociată în mod deosebit cu hipertensiunea. Circumferința taliei poate oferi, de aceea, informații suplimentare față de IMC.

Obezitatea favorizează și procesul aterosclerotic prin asocierea cu inflamația, disfuncția endotelială, tulburările lipidice și rezistența la insulină.

Ateroscleroza arterelor coronare poate duce în timp la angină pectorală sau infarct miocardic.

b. Insuficiența cardiacă și fibrilația atrială

Obezitatea este un factor de risc recunoscut pentru insuficiența cardiacă. Legătura este deosebit de importantă în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, o formă frecvent asociată cu obezitatea și bolile metabolice.

Excesul de grăsime poate modifica volumul de sânge, tensiunea, metabolismul miocardului și structura inimii. Inflamația și grăsimea acumulată în jurul cordului pot contribui suplimentar la acest proces.

Fibrilația atrială, cea mai frecventă tulburare susținută a ritmului cardiac, este și ea mai frecventă la persoanele cu obezitate.

Mecanismele implică mărirea atriilor, inflamația, fibroza, apneea de somn, hipertensiunea și acumularea de grăsime epicardică.

c. Accidentul vascular cerebral

Obezitatea este asociată și cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, în special prin intermediul hipertensiunii, diabetului, aterosclerozei și fibrilației atriale.

Organizațiile internaționale includ excesul ponderal și obezitatea printre factorii importanți care contribuie la povara bolilor cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.

Din nou, analizele metabolice normale reduc unele dintre riscuri, dar nu înseamnă că efectele pe termen lung ale excesului de țesut adipos dispar complet.

4. Cum se evaluează riscul cardiovascular la persoanele cu obezitate?

Evaluarea nu ar trebui să se limiteze la cântar. IMC este util pentru screening, dar nu arată unde este distribuită grăsimea și nici starea metabolică a persoanei.

Medicul verifică tensiunea arterială și poate recomanda glicemia, hemoglobina glicozilată, colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele.

În funcție de situație, sunt evaluate și funcția renală, ficatul gras, apneea de somn și alte afecțiuni asociate cu obezitatea.

Contează și istoricul familial de infarct sau accident vascular cerebral, fumatul, nivelul activității fizice, vârsta și bolile deja existente.

Riscul cardiovascular global poate fi calculat prin instrumente validate pentru populația respectivă. Acestea estimează probabilitatea unui eveniment cardiovascular pe baza mai multor factori, nu numai a greutății.

O circumferință mare a taliei poate reprezenta un semnal important chiar dacă glicemia și colesterolul sunt momentan normale.

Din acest motiv, abordarea modernă a obezității se îndepărtează de ideea că IMC-ul, luat izolat, poate descrie complet starea de sănătate.

5. Poate scăderea în greutate să protejeze sănătatea cardiovasculară?

Scăderea ponderală poate îmbunătăți mai mulți factori care influențează sănătatea cardiovasculară, precum tensiunea arterială, glicemia și profilul lipidic.

Beneficiile nu necesită neapărat atingerea unei greutăți considerate „ideale”. Chiar și o scădere moderată poate avea efecte metabolice favorabile, iar reducerile mai mari pot produce beneficii suplimentare.

Primul nivel al tratamentului include de obicei alimentația adaptată necesarului individual, activitatea fizică, reducerea sedentarismului și îmbunătățirea somnului.

Pentru unele persoane sunt indicate medicamente pentru tratamentul obezității, iar în anumite situații poate fi recomandată chirurgia metabolică și bariatrică. Alegerea trebuie individualizată medical.

Un studiu major a adus dovezi importante că tratarea obezității poate influența direct evenimentele cardiovasculare.

În acel studiu, 17.604 persoane cu suprapondere sau obezitate, cu boală cardiovasculară existentă, dar fără diabet, au fost repartizate să primească semaglutidă 2,4 mg sau placebo, pe lângă îngrijirea standard.

În timpul urmăririi, evenimentul cardiovascular principal – deces cardiovascular, infarct non-fatal sau AVC non-fatal – a apărut la 6,5% dintre persoanele tratate și la 8,0% dintre cele care au primit placebo.

Aceasta a reprezentat o reducere relativă de 20% a riscului pentru obiectivul principal. Rezultatele se aplică populației studiate și nu înseamnă că același tratament este potrivit pentru orice persoană cu obezitate.

O analiză ulterioară a aceluiași studiu a arătat o scădere medie a greutății de aproximativ 10% menținută până la patru ani în grupul tratat.

Obiectivul tratamentului nu trebuie să fie însă exclusiv cifra de pe cântar. Reducerea riscului cardiovascular, menținerea masei musculare, mobilitatea, controlul bolilor asociate și calitatea vieții sunt la fel de importante.

6. Concluzie

Expresia „obezitate sănătoasă” poate crea impresia că excesul de țesut adipos nu prezintă niciun risc atât timp cât glicemia, tensiunea și colesterolul sunt normale.

Realitatea este mai nuanțată. Persoanele cu obezitate metabolic sănătoasă au, în general, un risc mai mic decât cele care prezintă deja diabet, hipertensiune sau dislipidemie.

Totuși, obezitatea metabolic sănătoasă se poate transforma în timp într-o formă metabolic nesănătoasă, iar riscul depinde de definiția folosită, durata obezității și distribuția grăsimii.

Grăsimea viscerală, inflamația, disfuncția țesutului adipos și efectele mecanice asupra inimii pot influența sănătatea cardiovasculară chiar înainte de apariția unor analize modificate.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Este obezitatea o boală?
Răspuns: Da. Obezitatea este recunoscută de organizațiile medicale internaționale drept o boală cronică, complexă și recidivantă, influențată de factori biologici, genetici, comportamentali și de mediu.

Întrebare: Ce înseamnă obezitate metabolic sănătoasă?
Răspuns: Înseamnă obezitate fără anumite tulburări metabolice importante, precum hipertensiunea, hiperglicemia sau dislipidemia. Nu există însă o definiție unică, acceptată de toate studiile.

Întrebare: Dacă am obezitate, dar analizele sunt bune, am risc cardiovascular?
Răspuns: Riscul poate fi mai mic decât în cazul obezității metabolic nesănătoase, dar nu este automat absent. Contează și grăsimea abdominală, durata obezității, vârsta, stilul de viață și ceilalți factori de risc.

Întrebare: Obezitatea poate afecta inima?
Răspuns: Da. Obezitatea este asociată cu hipertensiune, boală coronariană, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și accident vascular cerebral.

Întrebare: Scăderea în greutate reduce riscul cardiovascular?
Răspuns: Scăderea ponderală poate îmbunătăți tensiunea, glicemia și alți factori cardiometabolici. La anumite categorii de pacienți, tratamentele moderne pentru obezitate au demonstrat și reducerea evenimentelor cardiovasculare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Metabolically healthy obesity: from epidemiology and mechanisms to clinical implications
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38937638/
Studiul „Metabolically healthy obesity: from epidemiology and mechanisms to clinical implications”, apărut în Nat Rev Endocrinol. 2024 Nov;20(11):633-646. doi: 10.1038/s41574-024-01008-5. Epub 2024 Jun 27, autori: Matthias B Schulze, Norbert Stefan
Pub Med - The pathophysiology of visceral adipose tissues in cardiometabolic diseases
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38460909/
Studiul „The pathophysiology of visceral adipose tissues in cardiometabolic diseases”, apărut în Biochem Pharmacol. 2024 Apr:222:116116. doi: 10.1016/j.bcp.2024.116116. Epub 2024 Mar 8, autori: Mi-Jeong Lee, Jeehoon Kim

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...