Ce trebuie sa stii despre colesterol si trigliceride
Ce trebuie sa stii despre colesterol si trigliceride
Ce trebuie sa stii despre colesterol si trigliceride
Trigliceridele reprezintă un excelent indicator care ne arată riscul de boli cardiovasculare. Fiind în strânsă legătură cu colesterolul (mai ales că sunt un tip de grăsime), este important să știm ce sunt, mai exact, trigliceridele și cum le putem ține sub control.
Ce sunt trigliceridele?
Trigliceridele reprezintă un tip de grăsime, care intră în fluxul de sânge pe trei căi diferite:
- prin consumul de alimente care conțin grăsimi;
- prin consumul de calorii în plus, carbohidrați și zaharuri simple;
- prin eliberarea depozitelor de grăsimi din organism.
Prin ce se diferențiază trigliceridele de colesterol?
Atât trigliceridele, cât și colesterolul sunt tipuri de grăsimi care se găsesc în sânge, cunoscute sub numele de lipide. Trigliceridele oferă mult mai multă energie pentru funcționarea celulelor și pentru metabolizarea alcoolului, iar colesterolul este întrebuințat pentru a „construi“ celule și o serie de hormoni - inclusiv estrogenii, progesteronul, vitamina D.
Medicul tău îți poate recomanda să îți verifici nivelurile colesterolului și trigliceridelor, printr-un simplu test de sânge. Sângele este apoi analizat și, în urma acestei etape, îți va oferi informații despre nivelul trigliceridelor, nivelul colesterolului total, valoarea colesterolului HDL (lipoproteine cu densitate mare, numit și colesterolul „bun“) și valoarea colesterolului LDL (lipoproteine cu densitate mica, numit și colesterolul „rău“).
După o masă principală, nivelul trigliceridelor crește în mod normal. Pentru a obține valori precise, testele de sânge pentru depistarea nivelului trigliceridelor ar trebui să se facă după o perioadă de 12 ore, timp în care persoana nu a mâncat și nu a băut nimic (pe stomacul gol).
Care sunt valorile pentru nivelul trigliceridelor după care ar trebui să ne ghidăm?
Pentru adulți, nivelurile trigliceridelor sunt:
- Valori normale: sub 150 mg/dl
- Borderline (la limită): 150-199 mg/dl
- Valori mari: 200/499 mg/dl
- Valori foarte mari: 500 mg/dl sau peste această valoare.
Factori de risc trigliceride mărite
Printre factorii care pot crește nivelul trigliceridelor se numără:
- Consumul excesiv de alcool.
- Istoricul familial.
- Afecțiunile hepatice sau de rinichi.
- Anumite medicamente, inclusiv diuretice, corticosteroizi și beta-blocante 1.
- Menopauza.
- Obezitatea.
- Fumatul.
- Boala tiroidiană.
- Diabetul necontrolat.
- O dietă bogată în zahăr și carbohidrați simpli.
Cât de des ar trebui să faci teste pentru identificarea valorilor trigliceridelor?
Nivelurile ridicate ale trigliceridelor devin mai mult o problemă odată cu înaintarea în vârstă.
Specialiștii spun că adulții mai tineri ar trebui să-și facă teste la fiecare patru până la șase ani. În cazul celor care au diabet zaharat, antecedente familiale de colesterol ridicat sau alți factori de risc pentru boli de inimă, medicul poate recomanda testarea mai frecventă.
De asemenea, copiii au nevoie de teste pentru colesterol și trigliceride. De regulă, aceste testări sunt recomandate între 9 și 11 ani și din nou când aceștia au între 17 și 21 de ani.
Începând cu vârsta de 20 de ani, se recomandă testarea colesterolului și a trigliceridelor la fiecare cinci ani. Și dacă se constată că nivelul lipidelor tale este crescut, testarea trebuie repetă anual.
Este nivelul ridicat al trigliceridelor o problemă?
Răspunsul specialiștilor este, fără îndoială, da. Cercetările din prezent dezvăluie că nivelurile extrem de mari ale trigliceridelor pot contribui la întărirea pereților arterelor, factor care crește riscul de accident vascular cerebral, atac de cord și boli coronariene. Adeseori, valoarea mare a trigliceridelor în sânge este un semn al altor boli, cum ar fi obezitatea, diabetul care nu este ținut sub control, un nivel scăzut al hormonilor tiroidieni, al bolilor hepatice și al bolilor renale.
De altfel, multe studii clinice au arătat că a avea un nivel ridicat de trigliceride în sânge - o afecțiune numită hipertrigliceridemie - este, de asemenea, asociat cu un risc cardiovascular substanțial crescut.
Colesterolul - prieten sau dușman?
Colesterolul este produs de ficat și se găsește în sânge. De asemenea, el se găsește și în unele produse de origine animală, precum gălbenușul, organele comestibile, carnea grasă, untul, brânză grasă și unele crustacee.
Atunci când există prea mult colesterol în sânge, acest lucru poate provoca „nașterea“ unor depozite de grăsime care se acumulează în interiorul vaselor de sânge, iar astfel, sângele circulă mult mai greu prin ele. Blocarea graduală a vaselor de sânge din inimă poate duce la un infarct miocardic.
Legătura dintre dietă și colesterolul din sânge
Deși companiile alimentare promovează adesea produsele ca fiind sărace în colesterol, cercetări recente au arătat că colesterolul alimentar are de fapt doar o mică influență asupra cantității de colesterol din organism 3.
Acest lucru se datorează faptului că ficatul modifică cantitatea de colesterol pe care o produce în funcție de cât de mult mănânci. Când corpul tău absoarbe mai mult colesterol din dietă, produce mai puțin în ficat.
Orientările actuale ale principalelor organizații de sănătate din Statele Unite ale Americii (SUA) pentru reducerea riscului de boli de inimă nu mai conțin niveluri specifice recomandate pentru colesterolul alimentar.
Începând cu orientările din 2015-2020 și continuând cu orientările actuale 2020-2025, Comitetul consultativ pentru orientările dietetice din SUA a eliminat limita recomandată anterior de colesterol zilnic în favoarea unei noi concentrări pe modelele alimentare, mai degrabă decât pe macronutrienți. Recomandările sale se bazează pe o revizuire amplă a cercetărilor recente 4.
Specialiștii recomandă persoanelor cu vârsta de peste 2 ani să limiteze aportul de grăsimi saturate la mai puțin de 10% din calorii pe zi. De asemenea, ei recomandă înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate, în special grăsimile polinesaturate.
Alegerile unui stil de viață sănătos pot ajuta la creșterea HDL-ului benefic și scăderea colesterolului LDL dăunător.
Din fericire, atât nivelul colesterolului, cât și cel al trigliceridelor pot fi scăzute cu ajutorul unor medicamentelor și cu ajutorul modificărilor în ceea ce privește dieta și stilul de viață.
Cum poți să scazi nivelul colesterolului
Concentrează-te pe grăsimile mononesaturate
Grăsimile mononesaturate precum cele din uleiul de măsline, uleiul de canola, nucile și avocado reduc colesterolul LDL (rău), cresc colesterolul HDL (bun) și reduc oxidarea care contribuie la înfundarea arterelor.
Consumă grăsimi polinesaturate, în special Omega-3
Toate grăsimile polinesaturate sunt sănătoase pentru inimă și pot reduce riscul de diabet. Grăsimile Omega-3 sunt un tip de grăsimi polinesaturate cu beneficii suplimentare pentru inimă. Acestea se găsesc în: somon, macrou, hering, semințe și nuci.
Evită grăsimile trans
Alimentele cu ulei „parțial hidrogenat” în ingrediente conțin grăsimi trans și sunt dăunătoare. Grăsimile trans sunt grăsimi nesaturate care au fost modificate printr-un proces numit hidrogenare. În felul acesta grăsimile nesaturate din uleiurile vegetale sunt mai stabile.
Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) a făcut un apel global pentru eliminarea grăsimilor trans produse industrial din aprovizionarea globală cu alimente până în 2023 5.
Printre alimentele care conțin de obicei grăsimi trans se află:
- Margarina
- Produse de patiserie
- Floricelele de porumb pentru microunde
- Alimentele fast-food
- Unele tipuri de pizza
Consumă fibre solubile
Fibrele solubile hrănesc bacteriile intestinale probiotice sănătoase și ajută la eliminarea colesterolului LDL din organism. Printre sursele bune de fibre solubile se numără: fasolea, mazărea, lintea, fructele, psyllium și diverse cereale integrale, în special ovăz. Prin urmare, include-le în dieta zilnică.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1„Physiology, Cholesterol”, In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2019 Jan, autori Huff T, Jialal I.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470561/
2 Centers for Disease Control and Prevention - Getting Your Cholesterol Checked
https://www.cdc.gov/cholesterol/cholesterol_screening.htm
3 Studiul „Dietary Cholesterol and the Lack of Evidence in Cardiovascular Disease”, publicat în Nutrients v.10(6); 2018 Jun, autor: Ghada A. Soliman
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6024687/
4 Dietary Guidelines for Americans - Make Every Bite Count With the Dietary Guidelines
https://www.dietaryguidelines.gov/sites/default/files/2020-12/Dietary_Guidelines_for_Americans_2020-2025.pdf
5 CDC - Global Surveillance of trans-Fatty Acids
https://www.cdc.gov/pcd/issues/2019/19_0121.htm
Te-ar mai putea interesa și...