Tipuri de angina pectorala si diferentele dintre ele: nu confunda angina cu arsurile sau cu infarctul

Angina pectorală apare din cauza bolii cardiace ischemice și constă într-un dezechilibru între nevoia de oxigen a mușchiului inimii și imposibilitatea arterelor de a-l alimenta cu sânge oxigenat. Angina se manifestă printr-o durere puternică în piept.

Află în cele ce urmează de câte feluri este angina pectorală, cum recunoști simptomele de angină pectorală și cum faci diferența între angină, infarct și arsurile la stomac.

Tipuri de angină pectorală

Angina pectorală poate fi de trei feluri:

Recomandările Experților DOC

Angină pectorală stabilă

Acest tip de angină este cunoscut și sub denumirea de angină pectorală de efort. Este o manifestare clasică a ischemiei miocardice (mușchiul inimii nu primește, dintr-un anumit motiv, o cantitate suficientă de sânge). Angina stabilă apare în timpul unei activități solicitante, la efort, cum ar fi în timpul activităților sportive sau în timpul activităților casnice, dar poate apărea și după o masă copioasă sau din cauza stresului.

Simptomele dispar, de regulă, în acest caz, după repaus de câteva minute și administrare de nitroglicerină sub limbă.

Angină pectorală instabilă

Acest tip de angină pectorală crește în intensitate și este o formă a sindromului coronarian acut. Apare în timpul odihnei și durează mai bine de 10 minute, în unele cazuri chiar 4-6 săptămâni, iar intensitatea crește treptat. Angina instabilă poate semnala un infarct miocardic și mai este numită, uneori, preinfarct.

Angină pectorală variabilă

Acest tip de angină se mai numește și angină vasospastică sau angină Prinzmetal și este cauzată de un spasm la nivelul arterelor coronare (adică cele situate în inimă), provocat de îngustarea temporară a arterelor. Angina pectorală variabilă poate apărea și în timpul desfășurării unor activități, dar și în timpul repausului, iar simptomele se atenuează prin tratament medicamentos.

Simptome angină pectorală

Angina pectorală are mai multe simptome, cum ar fi:

  • Disconfort sau durere în piept (sub formă de presiune, „gheară”, junghi sau arsură);
  • Durere localizată în epigastru (partea superioară mijlocie a abdomenului), spate, gât, maxilar sau umeri;
  • Durere intensificată în timpul efortului fizic, al mesei, în timpul expunerii la frig sau la stres emoțional;
  • Durere care nu își pierde intensitatea la schimbarea poziției corpului, în timpul tusei sau al respirației în ritm diferit;
  • Probleme de respirație;
  • Amețeli, greață;
  • Oboseală.

Diagnosticare angină pectorală

Medicul poate pune diagnosticul de angină pectorală în urma efectuării unor analize precum:

  • Radiografia toracică
  • Testul ECG (electrocardiogramă) de efort sau testul de efort cardiac
  • Computer tomograf cardiologic (cardio-CT)
  • Angiografie

După obținerea diagnosticului, se recomandă un tratament adecvat.

Factori de risc angină pectorală

O serie de factori cresc riscul de apariție a anginei pectorale, printre care:

  • Vârsta de peste 45 de ani, în cazul bărbaților, și peste 55 de ani, în cazul femeilor
  • Fumatul
  • Diabetul
  • Dislipidemia
  • Istoricul familial de boli cardiovasculare
  • Hipertensiunea arterială
  • Bolile renale
  • Obezitatea
  • Sedentarismul
  • Expunerea prelungită la stres
  • Colesterolul mărit

Când e cazul să apelezi la medic?

Dacă durerea sau disconfortul din zona pieptului persistă mai mult de câteva minute, sună la 112 sau mergi la camera de urgență a unui spital. Nu conduce tu mașina, roagă pe cineva din familie sau altă persoană de încredere.

Complicații angină pectorală

Angina pectorală poate apărea oricând, însă nu îți pune întotdeauna viața în pericol. Există și cazuri grave, în care o angină pectorală se poate dovedi a fi atac de cord. Pentru a stabili natura durerii din piept, trebuie să știi că simptomele care anunță un infarct miocardic sunt:

  • Durere puternică în piept, care durează mai bine de câteva minute;
  • Durere care se extinde până la umeri, brațe, chiar și până la maxilar;
  • Durere puternică în partea superioară a abdomenului;
  • Respirație greoaie;
  • Greață și vărsături;
  • Leșin.

Există diferențe în simptomele asociate cu preinfarctul (angină instabilă) și cu infarctul miocardic. Oamenii de știință de peste hotare au efectuat mai multe studii, pentru a examina dacă simptomele pe care le au pacienții cu angină instabilă diferă de simptomele pe care le au pacienții cu infarct miocardic.

Din datele obținute de la pacienți (interviuri efectuate după internarea în spital, la anumite centre medicale), cercetătorii au precizat că pacienții care au suferit un infarct miocardic au raportat semnificativ mai multe simptome precum greață, varsături, indigestie și leșin în comparație cu cei cu angină instabilă. Pacienții care au suferit de angină instabilă au raportat semnificativ mai multe simptome de tipul: disconfort în piept, amețeală, senzație de amorțeală în mâini și disconfort în zona gâtului.

Cum faci diferența între arsurile la stomac, angina pectorală și infarct?

Mulți pacienți confundă arsurile la stomac cu angina pectorală sau cu un infarct miocardic, pe când alți pacienți ignoră durerea care apare în angina pectorală sau în cazul unui infarct miocardic, deoarece cred că este vorba doar despre arsuri la stomac. Ca să poți deosebi aceste trei lucruri, trebuie să fii atent la indicii: acestea pot veni de la ceea ce făceai înainte să debuteze simptomele. Arsurile la stomac apar de regulă după masă, când ai mai mult acid gastric în stomac ori când stai întins, lucru care permite acidului din stomac să se scurgă încet înspre esofag.

Pentru durerea în piept care apare în angina pectorală există o probabilitate mai mare să aibă loc când faci efort sau când ai petrecut un timp afară, în frig. Nu este, totuși, un indiciu pe care să te poți baza 100%, deoarece angina pectorală poate să apară și după o masă. Senzația pe care ți-o oferă durerea te poate ajuta să faci diferența. De pildă, majoritatea pacienților simt arsura la stomac ca pe o senzație de arsură în piept. Angina este o senzație mai vagă de presiune sau junghi (ca o apăsare), care se simte adânc în piept. Desigur, nici acest indiciu nu ajută întotdeauna să le deosebești, pentru că durerea în timpul infarctului miocardic este adeseori descrisă că un disconfort „arzător”.

Localizarea poate fi un alt aspect care să te ajute să faci diferența. Durerea cauzată de arsurile la stomac este, de regulă, localizată în mijlocul pieptului, în timp ce durerea în timpul infarctului poate radia către spate sau în jos, spre unul dintre brațe. Răspunsul la medicație este un alt mod prin care poți face diferența între arsurile la stomac, angina pectorală și infarctul miocardic. Nitroglicerina, de regulă, calmează angina, iar arsurile la stomac vor fi calmate cel mai probabil de medicamente antiacide.
 

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMJ Journals - Angina: contemporary diagnosis and management
https://heart.bmj.com/content/106/5/387
Harvard Health Publishing - Ask the doctor: What's the best way to tell heartburn from angina or a heart attack?
https://www.health.harvard.edu/newsletter_article/Ask_the_doctor_Whats_the_best_way_to_tell_heartburn_from_angina_or_a_heart_attack


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0