Abordarea pacientului cu dislipidemie

Dislipidemia se referă la valori considerate nesănătoase ale uneia sau ale mai multor tipuri de lipide (grăsimi) prezente în sânge. Sângele conține trei tipuri principale de lipide (LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride). Dacă ai dislipidemie, de regulă, acest lucru înseamnă că valorile colesterolului LDL și valorile trigliceridelor tale sunt prea mari. Totodată, dislipidemie înseamnă și că valorile colesterolului bun, HDL, sunt prea scăzute.

Abordarea pacientului cu dislipidemie este obligatorie pentru medicii generaliști, respectiv cardiologi, bazându-se pe următoarele aspecte:

hiperlipidemii - creșterea în sânge a colesterolului și a trigliceridelor peste valorile normale;
valorile normale ale lipidelor serice;
riscul cardiovascular global - în funcție de vârstă, gen, tensiune arterială, colesterol total și statutul de fumător/nefumător;
screening-ul dislipidemiei - depistarea persoanelor cu dislipidemie prin examinarea unui număr mare de pacienți.

În practica medicală este obligatoriu să se facă profilaxia primară a dislipidemiilor și screening-ul dislipidemiilor - recomandabil tuturor persoanelor cu vârsta de la 40 de ani încolo cu risc cardiovascular sporit și cu antecedente heredocolaterale agravate și tuturor persoanelor cu vârsta de la 18 ani încolo cu risc cardiovascular sporit.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Care sunt cauzele dislipidemiei și cine are risc mare de dislipidemie?

Ai un risc mai mare de a suferi de dislipidemie primară dacă unul sau ambii tăi părinți au avut dislipidemie. Există forme de dislipidemie care sunt moștenite genetic, cum ar fi hipercolesterolemia familială. Acestea sunt cauzate de mutații genetice care afectează modul în care corpul procesează lipidele.

Vârsta înaintată este, și aceasta, un factor de risc pentru colesterolul crescut. Femeile tind să aibă valori mai mici ale colesterolului LDL, în comparație cu bărbații, până la menopauză. După menopauză, începe colesterolul LDL să crească și la femei. Alți factori care pot crește riscul de dislipidemie sunt diabetul de tip 2, hipotiroidismul și boala cronică renală.

Anumite comportamente pot duce la dislipidemie. Acestea includ fumatul, obezitatea și stilul de viață sedentar și consumul mare de alimente bogate în grăsimi saturate (carne, brânzeturi, smântână, unt etc.) și în grăsimi trans (prăjeli, unele margarine, produse de patiserie etc.). Consumul excesiv de alcool poate, de asemenea, să contribuie la valorile mai mari ale trigliceridelor.

Unele medicamente, cum ar fi steroizii, diureticele tiazidice, beta-blocantele, contraceptivele orale și medicamentele antipsihotice, pot afecta nivelurile de lipide din sânge. Stresul cronic poate afecta nivelurile de lipide prin influențarea comportamentelor legate de sănătate, cum ar fi dieta și activitatea fizică, și prin mecanisme hormonale.

Dislipidemia nu provoacă simptome

Dislipidemia, care se referă la un dezechilibru al nivelurilor de lipide în sânge, de obicei nu prezintă simptome evidente. Este adesea descoperită prin teste de sânge de rutină. Cu toate acestea, există anumite indicii care pot sugera prezența dislipidemiei sau a complicațiilor sale:

Xantoame, adică depozite de grăsime care apar sub piele, adesea pe coate, genunchi, mâini sau în jurul ochilor;
Xantelasmă - plăci gălbui de colesterol care apar în jurul pleoapelor;
Arcus cornealis, care este un inel alb sau gri-albicios în jurul corneei ochiului;
Pancreatită - în cazuri de hipertrigliceridemie severă, pot apărea dureri abdominale intense cauzate de inflamația pancreasului.

De multe ori, însă, prima manifestare a dislipidemiei poate fi o complicație severă precum boala coronariană, care poate duce la angină pectorală sau infarct miocardic, boala cerebrovasculară, care poate cauza accident vascular cerebral (AVC) și boala arterială periferică, care poate cauza durere la nivelul membrelor inferioare la mers.

Diagnostic dislipidemie

Un simplu test de sânge care verifică valorile pentru colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceride va scoate la iveală dacă nivelurile sunt prea mari, prea mici sau se încadrează în valorile normale. Aceste valori se pot modifica de la an la an, așa că ar trebui să îți faci profilul lipidic în fiecare an. Dacă iei medicamente pentru a trata dislipidemia, medicul tău îți va cere să faci mai des aceste analize de sânge.

Diagnosticul dislipidemiilor se face anamnestic și cu examen clinic, paraclinic - glicemie à jeun, ECG, prin evaluarea lipidogramei în condiții standard, la toți indivizii suspectați ca fiind dislipidemici și estimarea riscului cardiovascular global. În secțiile de cardiologie, pentru precizarea diagnosticului de dislipidemie se recomandă următoarele investigații:

Ecocardiografia;
Ultrasonografia carotidiană;
Indicele gleznă-braț;
Testul de toleranță la glucoză (glicemia à jeun >5,6 mmol/l).

Pentru confirmarea dislipidemiei secundare, se recomandă în caz de necesitate următoarele analize:

transaminaze serice (ALT, AST),
creatinfosfokinaza totală,
glicemia à jeun,
testul de toleranță la glucoză (dacă glicemia à jeun > 5,6 mmol/l),
acidul uric seric,
bilirubina serică,
fosfataza alcalină,
GGT,
proteinuria,
TSH,
amilaza serică și urinară,
clearance-ul creatininei sau rata filtrării glomerulare,
ecografia
și consultația specialistului în domeniul patologiei, suspectând cauza dislipidemiei.

Tratamentul dislipidemiilor

Acesta are ca scop principal reducerea riscului de boli cardiovasculare și implică recomandarea unui stil sănătos de viață și alegerea și indicarea medicației hipolipemiante în scopul atingerii valorilor-țintă ale LDL-colesterolului și colesterolului total.

Modificări ale stilului de viață

Acestea sunt adesea primele recomandări și pot avea un impact semnificativ asupra nivelurilor de lipide din sânge. O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește gras, dar săracă în grăsimi saturate și trans (carne grasă, brânzeturi grase, unt, untură, smântână, prăjeli, produse de patiserie și fast-food) poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol.

Activitatea fizică regulată (cel puțin 30 de minute de exerciții moderate, de cel puțin cinci ori pe săptămână) poate crește nivelul colesterolului bun (HDL) și poate scădea colesterolul rău (LDL) și trigliceridele. Pierderea în greutate la persoanele supraponderale sau obeze poate îmbunătăți profilul lipidic. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți nivelul colesterolului HDL. Consumul excesiv de alcool poate crește trigliceridele, așa că este recomandat un consum moderat (nu mai mult de un pahar).

Medicamente

Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a controla dislipidemia, medicamentele pot fi necesare. Statinele sunt cele mai frecvent utilizate medicamente pentru scăderea colesterolului LDL și reducerea riscului de boli cardiovasculare, dar se pot prescrie și fibrați - în principal pentru scăderea trigliceridelor și creșterea colesterolului HDL.

Alte medicamente pentru dislipidemie sunt inhibitorii de absorbție a colesterolului, precum ezetimib și inhibitorii PCSK9 (alirocumab, evolocumab), medicamente mai noi care pot scădea semnificativ nivelul colesterolului LDL, adesea folosite în cazurile de hipercolesterolemie familială sau când statinele nu sunt eficiente sau sunt intolerabile.

Potrivit unor cercetări recente, inclisiran, un agent nou aprobat de Adminstrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) în iulie 2023, este indicat pentru utilizare la pacienții cu risc crescut de boală cardiovasculară aterosclerotică și niveluri crescute de LDL în timpul tratamentului cu statine, precum și la pacienții cu hipercolesterolemie familială heterozigotă. Acidul bempedoic, un agent terapeutic dezvoltat recent, a apărut ca un plus promițător la armamentul pentru gestionarea hipercolesterolemiei. Unele medicamente aflate în studii clinice ar putea schimba practica în dislipidemie în următorii câțiva ani, mai spun oamenii de știință.

Suplimente alimentare

Drojdia de orez roșu a dovedit rezultate bune în studii în ce privește scăderea colesterolului LDL. Aceasta conține monacolina K, un compus similar cu lovastatina, care poate reduce colesterolul LDL. Este necesar ca, dacă vrei să încerci acest supliment, să ceri sfatul medicului curant, deoarece poate interacționa cu alte medicamente și poate avea efecte secundare.

Un studiu recent a arătat că suplimentele cu drojdie de orez roșu reprezintă „o opțiune pentru scăderea nivelurilor de LDL-C la persoanele cu hipercolesterolemie ușoară până la moderată care nu sunt eligibile pentru tratament farmacologic, în special la cele care nu pot implementa modificări ale stilului de viață, precum și la persoanele care sunt intolerante la statine sau care preferă să ia un nutraceutic mai degrabă decât un produs farmacologic. Având în vedere numărul mare de produse nutraceutice cu drojdie de orez roșu disponibile și supravegherea reglementară limitată în unele țări, medicii și pacienții ar trebui să aleagă un nutraceutic cu drojdie de orez roșu purificat de înaltă calitate, cu o doză adecvată scăzută de monacolină K, produs în condiții de bune practici de fabricație”.

Berberina poate, de asemenea, reduce colesterolul LDL și trigliceridele, și, în plus, poate avea efecte benefice asupra controlului glicemiei. E important să se respecte dozele indicate pe ambalajul produsului. O analiză recentă a examinat 18 studii cu durate de tratament cuprinse între 4 și 24 de săptămâni, și s-a observat că berberina a redus colesterolul LDL, colesterolul total, trigliceridele și apolipoproteina B și a crescut colesterolul bun HDL. Nu au fost raportate efecte adverse grave pentru berberină.

Niacină (vitamina B3) poate fi prescrisă și aceasta în dislipidemie, pentru că poate reduce LDL-ul și trigliceridele și poate crește HDL-ul, însă tinde să aibă efecte secundare deranjante.

Acizii grași Omega-3 (din suplimente de ulei de pește) pot reduce nivelul trigliceridelor și pot avea efecte antiinflamatorii. În general, 1-4 grame pe zi de EPA și DHA (tipurile de Omega-3 din uleiul de pește) sunt utilizate pentru scăderea trigliceridelor.

Și extractul de usturoi are un efect modest asupra reducerii colesterolului total și LDL. Suplimentele de extract de usturoi (600-1200 mg de extract de usturoi pe zi) sau consumul de usturoi proaspăt pot fi, deci, utile în scăderea colesterolului mărit.

Monitorizare și consult medical

Este important ca tratamentul dislipidemiei să fie monitorizat la medic. Nivelurile de lipide din sânge trebuie verificate periodic pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a ajusta dozele sau a adăuga alte medicamente dacă este necesar. De asemenea, trebuie monitorizate și eventualele efecte secundare ale tratamentului.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Dyslipidemia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560891/
NCBI - An Update on Dyslipidemia Management and Medications: A Review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11017140/
Studiul „An Update on Dyslipidemia Management and Medications: A Review”, apărut în Cureus. 2024 Mar; 16(3): e56255. Published online 2024 Mar 16. doi: 10.7759/cureus.56255, autori: Ziad A Taher, Abdulrahman A Taher, Suhaib Radi
NCBI - Red Yeast Rice for the Improvement of Lipid Profiles in Mild-to-Moderate Hypercholesterolemia: A Narrative Review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10221652/
Studiul „Red Yeast Rice for the Improvement of Lipid Profiles in Mild-to-Moderate Hypercholesterolemia: A Narrative Review”, apărut în Nutrients. 2023 May; 15(10): 2288. Published online 2023 May 12. doi: 10.3390/nu15102288, autori: Arrigo F. G. Cicero, Federica Fogacci, Anca Pantea Stoian, Peter P. Toth

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...