Dislipidemia se refera la valori considerate nesanatoase ale uneia sau ale mai multor tipuri de lipide (grasimi) prezente in sangele tau. Sangele tau contine trei tipuri principale de lipide (LDL-colesterol, HDL-colesterol si trigliceride). Daca ai dislipidemie, de regula, acest lucru inseamna ca valorile colesterolului tau LDL si valorile trigliceridelor tale sunt prea mari. Totodata, dislipidemie inseamna si ca valorile colesterolului tau bun, HDL, sunt prea scazute.

Abordarea pacientului cu dislipidemie este obligatorie pentru medicii generalisti, respectiv cardiologi, bazandu-se pe urmatoarele aspecte:
           • hiperlipidemii - cresterea in sange a colesterolului si a trigliceridelor peste valorile normale;
           • valorile normale ale lipidelor serice;
           • riscul cardiovascular global – in functie de varsta, sex, tensiune arteriala, colesterol total si statutul de fumator/nefumator;
           • screening-ul dislipidemiei – depistarea persoanelor cu dislipidemie prin examinarea unui numar mare de pacienti.

In practica medicala este obligatoriu sa se faca:

NEWSLETTER DEDICAT DOC

      • Profilaxia primara a dislipidemiilor;
      • Screening-ul dislipidemiilor:

• recomandabil tuturor persoanelor cu varsta ≥ 40 de ani cu risc cardiovascular sporit si cu antecedente heredocolaterale agravate;
• Tuturor persoanelor cu varsta ≥ 18 ani cu risc cardiovascular sporit;

      • Diagnosticul dislipidemiilor:

• anamnestic si examen clinic, paraclinic -glicemie à jeun, ECG;
• evaluarea lipidogramei in conditii standard, la toti indivizii suspectati ca fiind dislipidemici;
• estimarea riscului cardiovascular global.

      • Tratamentul dislipidemiilor:

• recomandarea modului sanatos de viata;
• alegerea si indicarea medicatiei hipolipemiante in scopul atingerii valorilor-tinta ale LDL-colesterolului si colesterolului total in dependenta de riscul cardiovascular global.

In sectiile de cardiologie, pentru precizarea diagnosticului de dislipidemie se recomanda urmatoarele investigatii:

• Ecocardiografia;
• Ultrasonografia carotidiana;
• Indicele glezna-brat;
• Testul de toleranta la glucoza (glicemia à jeun >5,6 mmol/l).

Pentru confirmarea dislipidemiei secundare, se recomanda in caz de necesitate urmatoarele analize:

• transaminaze serice (ALT, AST),
• creatinfosfokinaza totala,
• glicemia à jeun,
• testul de toleranta la glucoza (daca glicemia à jeun > 5,6 mmol/l),
• acidul uric seric,
• bilirubina serica,
• fosfataza alcalina,
• GGT,
• proteinuria,
• TSH,
• amilaza serica si urinara,
• clearance-ul creatininei sau rata filtrarii glomerulare,
• ecografia
• si consultatia specialistului in domeniul patologiei, suspectand cauza dislipidemiei.

Care sunt cauzele si cine are risc mare de dislipidemie?

Anumite comportamente pot duce la dislipidemie. Acestea includ:

• fumatul
• obezitatea si stilul de viata sedentar
• consumul de alimente bogate in grasimi saturate si in grasimi trans.

Consumul excesiv de alcool poate, de asemenea, sa contribuie la valorile mai mari ale trigliceridelor.

Ai un risc mai mare de a suferi de dislipidemie primara daca unul sau ambii tai parinti au avut dislipidemie.

Varsta inaintata este, si ea, un factor de risc pentru colesterolul crescut. Femeile tind sa aiba valori mai mici ale colesterolului LDL, in comparatie cu barbatii, pana la menopauza. Dupa menopauza incepe colesterolul LDL sa creasca la femei.

Alti factori care pot creste riscul de dislipidemie sunt:

• diabetul de tip 2
• hipotiroidismul
• boala cronica renala.

Cum este diagnosticata dislipidemia?

Un simplu test de sange care verifica valorile pentru colesterolul LDL, colesterolul HDL si trigliceride va scoate la iveala daca nivelurile tale sunt prea mari, prea mici sau se incadreaza in valorile normale.

Aceste valori se pot modifica de la an la an, asa ca ar trebui sa iti faci profilul lipidic in fiecare an. Daca iei medicamente pentru a trata dislipidemia, medicul tau iti va cere sa faci mai des aceste analize de sange.

Sursa foto: Shutterstock