Dislipidemia este definita ca afectiunea in care nivelurile lipidelor sanguine sunt prea mari sau prea mici. Lipidele sanguine sunt substante grase, de genul trigliceridelor si colesterolului.

Multe persoane reusesc sa ajunga la valori optime ale colesterolului si trigliceridelor prin adoptarea unei diete echilibrate si prin intermediul altor aspecte ale stilului lor de viata. Cu toate acestea, unele persoane au nevoie de medicatie pentru a preveni eventualele probleme de sanatate.

Cand diagnosticul de dislipidemie a fost stabilit, pacientul trebuie sa isi schimbe stilul de viata, pentru a preveni complicatiile si trebuie sa fie constient de o serie de aspecte ce au legatura cu dislipidemia.

Iata care sunt acele lucruri pe care un pacient cu dislipidemie le stie cel mai bine:

1. Stii ca boala poate trece neobservata

Cu exceptia cazului in care forma e foarte severa, cei mai multi oameni cu dislipidemie nu sunt constienti ca au aceasta afectiune. Medicul va diagnostica, de regula, dislipidemia in timpul unui test de sange de rutina sau in timpul unui test facut pentru a depista alta afectiune.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

2. Stii ca poate duce la alte afectiuni

Dislipidemia severa sau cea lasata netratata poate duce la alte afectiuni, inclusiv la boala arteriala coronariana si la boala arteriala periferica. Ambele grupuri de boli pot cauza complicatii grave, inclusiv infarct miocardic si accident vascular cerebral.

3. Stii ca se poate trata

Tratamentul dislipidemiei incepe intotdeauna cu schimbarile facute in stilul de viata al pacientului. Daca ai dislipidemie, medicul tau iti poate recomanda sau iti poate face cunostinta cu un medic nutritionist.

4. Stii ca si medicamentele sunt importante

Daca acele schimbari facute in stilul de viata nu sunt suficiente, medicul tau ti-ar putea recomanda / prescrie medicamente precum statinele, niacina, fibratii sau uleiul de peste, pentru a-ti imbunatati valorile lipidelor din sange.

5. Stii ca si alte masuri te ajuta sa tii dislipidemia sub control

Exercitiile fizice, miscarea facuta in mod regulat, pierderea in greutate si faptul ca ai un control strict asupra nivelului glucozei din sange te vor ajuta in privinta dislipidemiei.

6. Stii ca iti cresc riscurile

Dislipidemia, spun expertii, iti creste foarte mult riscul de a avea unele complicatii de pe urma diabetului sau accidentului vascular cerebral (AVC), in special pe masura ce inaintezi in varsta. Testele regulate pentru depistarea valorilor colesterolului si controalele regulate, precum si un stil de viata sanatos sunt esentiale in preventia acestei afectiuni.

7. Stii ce simptome nu ar trebui sa treci cu vederea

Chiar daca dislipidemia nu provoaca unele simptome, daca este lasata netratata, stii ca va poate duce la alte afectiuni care pot cauza complicatii grave. Simptomele frecvent intalnite ale acestor afectiuni (boala coronariana si boala arteriala periferica) includ:

•    durere de picioare, in special cand mergi sau stai mult in picioare
•    durere in piept (angina)
•    senzatie de presiune sau "strangere" in piept si dificultati in respiratie
•    durere si presiune in zona gatului, maxilarului, umerilor si spatelui
•    indigestie si arsuri la stomac
•    tulburari de somn si extenuare in timpul zilei
•    ameteala
•    palpitatii
•    transpiratie rece
•    greata si varsaturi
•    edem in zona picioarelor, gleznelor, labei piciorului, stomacului si venelor de la gat (tesuturile din aceste zone se umfla)
•    lesin.

8. Stii ca poate fi ereditara

Factorii genetici pot cauza dislipidemie primara, adica aceasta afectiune este mostenita (este ereditara). Un exemplu de cauza a dislipidemiei primare este hipertrigliceridemia familiala.

9. Stii sa recunosti dislipidemia secundara

Dislipidemia secundara este cauzata de factori asociati cu stilul de viata sau de afectiuni medicale care afecteaza, de-a lungul timpului, nivelul lipidelor din sange. Astfel, stii ca dislipidemia poate fi cauzata, printre altele, si de: obezitate (in special daca ai depuneri de grasime in jurul taliei), diabet, hipotiroidism, alcoolism, sindromul ovarelor polichistice, sindromul metabolic, consumul excesiv de grasimi, sindromul Cushing etc.

Sursa foto: shutterstock.com