Tulburări emoționale la copiii cu psoriazis
Tulburări emoționale la copiii cu psoriazis
Tulburări emoționale la copiii cu psoriazis
1. Tipuri de tulburări emoționale cu care se confruntă copiii cu psoriazis
a. Tulburări emoționale: anxietatea
b. Tulburări emoționale: depresia
c. Tulburări emoționale: stima de sine scăzută
d. Tulburări emoționale: dificultăți de adaptare și frustrări
e. Tulburări emoționale: retragere socială
2. Impactul social și psihologic pe care îl are psoriazisul la copii
3. Tratament psoriazis și tulburări emoționale asociate
Copiii cu psoriazis pot experimenta o gamă variată de tulburări emoționale și psihologice. Fiecare copil este unic, însă cercetările și observațiile clinice arată că unele probleme apar în mod repetat la mulți pacienți tineri cu această afecțiune. Discutăm în articol despre ce probleme psiho-emoționale poate genera psoriazisul la copii și cum se pot gestiona.
Tipuri de tulburări emoționale cu care se confruntă copiii cu psoriazis
Tulburări emoționale: anxietatea
Mulți copii cu psoriazis dezvoltă diverse forme de anxietate. Una dintre cele mai comune este anxietatea socială – teama de a fi văzuți sau judecați de către ceilalți din cauza leziunilor vizibile de pe piele. Copilul poate deveni timid și retras, evitând situațiile în care trebuie să își expună pielea (de exemplu, orele de sport, înotul sau jocurile cu mânecă scurtă). Anxietatea poate fi alimentată și de incertitudinea bolii: copiii se pot teme când va apărea următorul episod sau dacă boala se va agrava, ceea ce creează un sentiment constant de neliniște.
Tulburări emoționale: depresia
Psoriazisul la copii crește riscul de depresie. Un copil depresiv poate părea trist, apatic, fără interes pentru activitățile care înainte îi făceau plăcere. Se poate simți neputincios în fața unei boli pe care nu o poate controla și poate dezvolta o viziune pesimistă („De ce tocmai eu am psoriazis? Nu o să fiu niciodată ca ceilalți copii.”). În cazuri severe, depresia la copii poate afecta somnul, apetitul și performanța școlară. Este important ca părinții să recunoască aceste semne, deoarece copiii mai mici nu știu întotdeauna să-și exprime verbal stările.
Tulburări emoționale: stima de sine scăzută
Psoriazisul, prin simptomele sale vizibile, poate eroda încrederea în sine a unui copil. Copiii cu leziuni pe piele pot ajunge să se simtă rușinați de propriul corp și să creadă că sunt „urâți” sau că ceva este în neregulă cu ei. Ei pot evita să interacționeze cu alți copii sau să participe la activități de teamă că vor fi respinși. O stimă de sine scăzută în copilărie poate avea efecte negative pe termen lung, influențând dezvoltarea personalității și modul în care copilul își formează relații.
Tulburări emoționale: dificultăți de adaptare și frustrări
Să trăiești cu o boală cronică precum psoriazisul necesită adaptare. Unii copii pot manifesta tulburări de adaptare, adică reacții emoționale disproporționate față de stresul de a avea o boală. Ei pot deveni ușor iritabili sau furioși („De ce trebuie să fac eu băițe speciale sau să mă dau cu creme mereu? Nu e drept!”). Alții pot nega existența bolii sau pot refuza tratamentul, ca mecanism de coping. De asemenea, frustrarea este o emoție comună – mai ales când tratamentele dau rezultate lente sau când, după o perioadă bună, psoriazisul reapare brusc. Copilul poate resimți un sentiment de nedreptate și neajutorare în fața acestor fluctuații.
Tulburări emoționale: retragere socială
Ca urmare a problemelor de mai sus, unii copii aleg să se izoleze. Ei pot evita prieteniile noi, pot petrece pauzele singuri și pot refuza invitațiile la aniversări sau alte evenimente sociale. Această izolare socială este atât un simptom, cât și un factor agravant al tulburărilor emoționale – lipsa conectării cu cei de vârsta lor îi poate face să se simtă și mai triști și diferiți. De asemenea, lipsa jocului și a interacțiunii cu semenii poate împiedica dezvoltarea normală a abilităților sociale.
Este esențial de menționat că nu toți copiii cu psoriazis vor dezvolta astfel de probleme, iar intensitatea lor poate varia. Unii copii, cu sprijinul potrivit, reușesc să facă față foarte bine provocărilor emoționale. Alții însă pot avea nevoie de ajutor suplimentar. Identificarea timpurie a acestor tulburări emoționale și intervenția promptă pot face o mare diferență în viața copilului.
Impactul social și psihologic pe care îl are psoriazisul la copii
Psoriazisul nu afectează copiii doar la nivel individual, ci și în modul în care aceștia interacționează cu lumea înconjurătoare. Impactul social și psihologic al psoriazisului asupra unui copil poate fi profund, influențând modul în care se vede pe sine și modul în care se simte în colectivitate.
Unul dintre cele mai mari provocări este stigmatizarea. Din neștiință, alți copii (și uneori chiar adulți) pot reacționa nepotrivit la vederea leziunilor de psoriazis. Copiii cu psoriazis povestesc adesea că sunt ținta tachinărilor sau a poreclelor. De exemplu, pot fi întrebați insistent „Ce-ai pățit la piele?” sau li se pot adresa cuvinte jignitoare legate de aspectul lor. Un studiu a arătat că mulți copii cu psoriazis au fost expuși la bullying, li s-au pus porecle și au fost respinși social din cauza aspectului pielii.
Astfel de experiențe îi fac să se simtă rușinați și răniți. Un copil poate începe să creadă că este definit de boala sa și că ceilalți îl vor vedea mereu ca pe „copilul cu bube pe piele”, ceea ce erodează încrederea în sine. În același timp, copiii mai mari conștientizează diferența față de ceilalți și pot deveni extrem de autocritici.
Mulți raportează că se simt triști, supărați sau jenați din cauza pielii lor. Ei pot petrece mult timp ascunzându-și leziunile: poartă haine cu mâneci lungi chiar și pe căldură, evită pantaloni scurți sau fuste, refuză să meargă la piscină sau la plajă, de teama de a nu fi observați. Această permanentă preocupare de a-și ascunde corpul și teama de privirile celorlalți consumă multă energie psihică și poate duce la izolare.
Copilul ajunge să evite activități normale pentru vârsta lui, ratând oportunități de joacă și socializare. În consecință, se poate simți singur și neînțeles. Performanța școlară și participarea la ore pot fi și ele afectate. Un copil anxios și deprimat din cauza psoriazisului poate avea dificultăți de concentrare la ore.
Dacă psoriazisul provoacă mâncărimi nocturne, copilul poate dormi prost și a doua zi la școală va fi obosit și iritabil. Unii copii lipsesc de la școală în perioadele de puseu sever, fie din cauza vizitelor medicale frecvente, fie din cauza disconfortului. Acest lucru poate duce la rămâneri în urmă cu materia, ceea ce adaugă un stres suplimentar.
În plus, unii copii cu psoriazis se tem să participe la orele de educație fizică sau la alte activități de team-building, ratând astfel ocazii de integrare cu colegii. Impactul se extinde și asupra familiei. Părinții trăiesc suferința alături de copilul lor – adesea se simt neputincioși, vinovați sau copleșiți. Ei încearcă să îl protejeze pe copil de situații neplăcute, poate chiar evitând ei înșiși interacțiunile sociale (de exemplu, nu își mai duc copilul la joacă în parc de teama reacțiilor altor copii).
Frații copilului cu psoriazis pot resimți și ei efectele: uneori primesc mai puțină atenție din partea părinților preocupați de boală, sau pot deveni suprasolicitanți emoțional văzând suferința fratelui sau a surorii. Calitatea vieții, per ansamblu, poate fi serios diminuată. Studiile de calitate a vieții arată că psoriazisul are un impact social și psihologic comparabil cu al altor boli cronice serioase la copii, precum diabetul sau astmul.
Însă, odată ce primesc ajutor și înțelegere, copiii pot deveni mai rezilienți. Mulți învață, treptat, să explice celor din jur ce este psoriazisul, să facă haz de necaz uneori sau să se concentreze pe pasiunile și calitățile lor, nu pe boală. Cu sprijinul potrivit, efectele negative asupra vieții sociale pot fi reduse, iar copilul poate duce o viață apropiată de normal. În secțiunile următoare vom discuta tocmai despre cum se gestionează psoriazisul la copii și stratehiile de sprijin.
Tratament psoriazis și tulburări emoționale asociate
Tratamentul medical al psoriazisului la copii reprezintă primul pas în ameliorarea atât a simptomelor fizice, cât și a celor emoționale. De exemplu, tratamentele biologice apărute în ultimii ani țintesc componente specifice ale sistemului imunitar și au demonstrat că pot curăța aproape complet pielea multor pacienți. Pentru un copil, a vedea că „bubițele” dispar sau se reduc sub tratament are un efect extraordinar asupra moralului – îi crește imediat încrederea în sine și optimismul.
Totuși, uneori tratamentul pielii pentru psoriazisul la copii nu este suficient de unul singur. Tulburările emoționale asociate pot necesita intervenții specifice. Dacă observați, ca părinți, schimbări îngrijorătoare în starea emoțională a copilului (de exemplu, devine tot mai retras, plânge des, are accese de furie, vorbește despre sine în termeni negativi sau despre moarte), apelați la un psiholog sau psihiatru de copii.
Un specialist îi poate oferi copilului un spațiu sigur în care să își exprime temerile și frustrările legate de psoriazis. Tehnici de terapie cognitiv-comportamentală, de exemplu, pot fi folosite pentru a corecta eventualele gânduri negative iraționale ale copilului („Nimeni nu o să mă placă din cauza psoriazisului” poate fi confruntat cu realitatea și transformat în „Cei adevărați vor vedea dincolo de pielea mea”).
Ca părinți, încurajați copilul să vorbească despre ce simte. Ascultați-l cu răbdare și validați-i emoțiile („Înțeleg că te supără când îți spun colegii lucruri urâte. Și mie mi-ar fi greu în locul tău.”). Explicați-i în cuvinte potrivite vârstei despre boală, pentru ca el să știe că psoriazisul este o afecțiune tratabilă și nu este ceva rușinos. Stabiliți împreună o rutină zilnică de îngrijire a pielii care să fie cât mai blândă și plăcută.
De asemenea, discutați cu educatorii sau profesorii despre situația copilului; majoritatea cadrelor didactice vor dori să ajute. Profesorii pot explica clasei că psoriazisul nu este contagios și pot stimula un climat de acceptare. Căutați și comunități (inclusiv online) de părinți și copii care se confruntă cu psoriazisul sau alte boli cronice ale pielii, pentru că împărtășirea experiențelor poate fi extrem de benefică.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Exploring the psychological impact of childhood-onset psoriasis: a systematic review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39024383/
Studiul „Exploring the psychological impact of childhood-onset psoriasis: a systematic review”, apărut în Clin Exp Dermatol. 2024 Dec 23;50(1):29-37. doi: 10.1093/ced/llae276, autori: Veranca Shah, Allison Larson, Mohammad Jafferany
Pub Med - Quality of life in children with psoriasis: results from a monocentric study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31797650/
Studiul „Quality of life in children with psoriasis: results from a monocentric study”, apărut în Ital J Dermatol Venerol. 2021 Jun;156(3):374-377. doi: 10.23736/S2784-8671.19.06368-5. Epub 2019 Dec 3, autori: Francesca Caroppo et al.
Te-ar mai putea interesa și...
