Factorii de risc pentru angina pectorala
Angina pectorală reprezintă durerea în piept cauzată de un volum insuficient de sânge și de o cantitate insuficientă de oxigen din sânge către o parte a miocardului, așa cum este numit mușchiul inimii. O serie de factori cresc riscul de angină pectorală și discutăm despre ei în acest articol.
Arterele care irigă inima cu sânge pot fi îngustate din cauza plăcilor de aterom (depuneri de substanțe grase) și acest lucru reduce fluxul sangvin. Dacă ai angină pectorală, riscul tău de a suferi un infarct miocardic crește pe măsură. Unii dintre acești factori nu sunt modificabili, cum ar fi vârsta înaintată sau istoricul familial de angină pectorală, însă alții, da.
Care sunt factorii de risc pentru angina pectorală, modificabili și nemodificabili?
Există o serie de factori care îți cresc riscul de boală arterială coronariană (termen sinonim cu cel de cardiopatie ischemică) și riscul de angină pectorală:
Fumatul
Faptul că fumezi sau că te expui pe termen lung la fumatul pasiv deteriorează interiorul pereților arterelor, inclusiv arterele din interiorul inimii, permițând depunerilor de colesterol să se adune în vasele importante de sânge și să blocheze circulația. Mai precis, substanțele chimice din fumul de țigară deteriorează celulele care căptușesc vasele de sânge, aspect care duce la inflamație și acumulare de plăci de aterom (colesterol și alte substanțe), îngustând arterele coronare care furnizează sânge inimii.
Mai mult, monoxidul de carbon din fumul de țigară se leagă de hemoglobină în locul oxigenului, reducând cantitatea de oxigen disponibilă pentru țesuturi, inclusiv pentru mușchiul cardiac. Nicotina din tutun poate cauza spasme ale arterelor coronare, ceea ce reduce fluxul de sânge către inimă, crescând riscul de angină pectorală. Nu mai puțin important, fumatul crește tendința sângelui de a forma cheaguri, ceea ce poate bloca arterele și reduce fluxul de sânge către inimă.
Diabetul
Diabetul înseamnă incapacitatea organismului nostru de a produce suficientă insulină sau de a răspunde în mod corespunzător la insulină. Hormon secretat de pancreas, insulina îi permite corpului să folosească glucoza, care este o formă de zahăr din alimente. Nivelurile crescute de glucoză în sânge pot deteriora pereții arterelor și accelera formarea plăcilor de aterom. Aceste plăci îngustează și rigidizează arterele coronare, reducând fluxul de sânge către mușchiul cardiac.
Hiperglicemia (deci nivelurile ridicate de zahăr în sânge) afectează funcția endoteliului, stratul interior al vaselor de sânge, reducând capacitatea acestora de a se dilata și de a menține un flux sanguin adecvat. Aceasta contribuie la ischemie, care poate provoca angina pectorală. În plus, diabetul este asociat cu inflamația sistemică cronică, care poate deteriora vasele de sânge și contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Inflamația cronică favorizează nu doar formarea, ci și instabilitatea plăcilor de aterom, crescând riscul de blocaje arteriale.
Hipertensiunea arterială
Tensiunea arterială este determinată de cantitatea de sânge pe care inima noastră o pompează și de rezistența arterelor la fluxul sangvin. În cazul unei persoane cu hipertensiune, arterele se deteriorează, accelerând procesul prin care acestea devin rigide.
Hipercolesterolemia ori hipertrigliceridemia
Colesterolul reprezintă o parte majoră a depozitelor care pot să îngusteze arterele din tot corpul nostru, inclusiv a arterelor care furnizează inimii sângele necesar. Un nivel mare al colesterolului LDL (cunoscut și sub numele de lipoproteine de densitate mică sau colesterol rău) crește riscul de angină pectorală și de infarct miocardic. Valorile mari ale trigliceridelor, un tip de grăsimi din sânge asociate cu alimentația, sunt, de asemenea, periculoase, pentru că cresc și acestea riscul de angină.
Istoricul familial al bolilor de inimă
Dacă un membru de sânge al familiei (mamă, tată, soră, frate, bunici) are cardiopatie ischemică sau a suferit un infarct miocardic, atunci și tu ai un risc mai mare de a dezvolta angină pectorală.
Vârsta
Unul dintre factorii de risc care nu pot fi modificați este vârsta. Bărbații de peste 45 de ani și femeile de peste 55 de ani au un risc mai mare de angină pectorală în comparație cu adulții mai tineri.
Lipsa de activitate fizică
Un stil de viață sedentar contribuie la hipercolesterolemie (valorile mari ale colesterolului), la hipertensiune arterială, la diabetul de tip 2 și la obezitate. Dacă ai unele dintre aceste probleme de sănătate, cere sfatul medicului pentru a începe un program de antrenamente fizice. Pentru început, chiar și câte o plimbare în pas vioi de 30 de minute pe zi îți este de folos.
Obezitatea
Se știe că obezitatea crește riscul de angină pectorală și de cardiopatie ischemică, deoarece este asociată cu valorile mari ale colesterolului, cu tensiunea arterială mare și cu diabetul zaharat. De asemenea, inima este obligată să pompeze mai mult pentru a iriga cu sânge excesul de țesut din corp, dacă ai o greutate corporală mai mare decât ar fi normal pentru înălțimea și vârsta ta.
Stresul
Și stresul poate să îți crească riscul de angină pectorală și de infarct miocardic. Prea mult stres în viața ta de zi cu zi, anxietate negestionată sau sentimente de supărare și furie care apar des înseamnă că îți crește tensiunea arterială. Valul mare de hormoni produs în timpul stresului poate să îți îngusteze arterele și îți poate agrava angina pectorală.
Alți factori
Orice factor care face ca inima să aibă nevoie de mai mult sânge sau de mai mult oxigen poate da un episod de angină. Alți factori de risc pentru angina pectorală pot fi căldura extremă, frigul extrem, consumul excesiv de alcool, mesele copioase, privarea de somn, și, în cazul femeilor, istoricul medical de preeclampsie și diabetul gestațional - cel care apare în sarcină.
Chiar dacă angina pectorală nu este un infarct miocardic, existența acestei probleme ar trebui să tragă un semnal de alarmă în privința unui risc mare de a suferi un atac de cord. Dacă simți durere în piept ca o strânsoare, ți-e greu să respiri și apare transpirația rece, e necesar să suni la 112 sau să rogi pe cineva de lângă tine să sune. Indiferent de tipul de angină de care suferi, această durere în piept, de regulă, indică o afecțiune a inimii încă nedepistată, așa că este important să te vadă un medic specialist cât mai curând posibil dacă ai simptomele anginei.
Măsuri pentru a scădea riscul de angină pectorală
Cum s-a văzut mai sus, factorii de risc pentru angina pectorală sunt diverși: unii dintre ei pot fi schimbați, alții nu. Prevenirea anginei pectorale implică luarea acelor măsuri care pot fi luate: chiar dacă nu ai cum să-ți schimbi istoricul familial, poți să renunți la fumat, nu-i așa? Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc modificabili care contribuie la bolile cardiovasculare poți scădea riscul de angină pectorală:
Renunțarea la fumat
Fumatul este unul dintre factorii de risc majori pentru bolile de inimă, deci aceasta ar fi cea mai importantă măsură: dacă nu fumezi, să nu te apuci, iar dacă fumezi, să faci tot ce poți ca să te lași. Renunțarea la fumat îmbunătățește semnificativ sănătatea cardiovasculară, dar, dacă crezi că nu ai șanse să scapi de acest viciu de unul singur, cere sprijinul medicului de familie (există inclusiv medicamente pe care ți le poate prescrie care să te ajute să renunți) și al apropiaților, care să te încurajeze și să te susțină pe noul tău drum.
Adoptarea unei diete sănătoase
Consumul de fructe proaspete, legume crude sau gătite (salate, ciorbe, tocănițe), hrișcă, mei și alte cereale integrale fierte și adăugate în salate sau alte mâncăruri, fulgi de ovăz cu iaurt grecesc, ouă fierte, carne slabă fiartă sau la cuptor, tofu și limitarea combinațiilor de unt, untură, margarină cu zahăr alb și făină albă, precum și sarea în exces, ajută la scăderea riscului de angină pectorală. Alegerea alimentelor bogate în acizi grași Omega-3, cum ar fi peștele gras, semințele de in, nucile contribuie la reducerea inflamației și la îmbunătățirea sănătății inimii.
Exerciții fizice regulate
Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea circulației sangvine. Supragreutatea și obezitatea cresc riscul de boli cardiovasculare, dar pierderea excesului de kilograme poate îmbunătăți sănătatea inimii și reduce riscul de angină. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate sau 75 de minute de exerciții intense pe săptămână și câteva exerciții de forță (cu greutăți, benzi elastice sau greutatea propriului corp) de 2-3 ori pe săptămână.
Monitorizarea și gestionarea tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială crește riscul de angină și alte boli cardiovasculare. Măsurarea regulată și gestionarea tensiunii arteriale prin dietă, exerciții fizice și medicamente - dacă sunt necesare și au fost prescrise de medic - sunt esențiale.
Controlul nivelului de colesterol
Nivelurile ridicate de colesterol LDL rău și nivelurile scăzute de colesterol HDL bun cresc riscul de ateroscleroză. Alimentația sănătoasă, exercițiile fizice și medicamentele când e necesar ajută la menținerea colesterolului în limite normale.
Gestionarea diabetului
Controlul glicemiei prin dietă, exerciții fizice și medicamente, urmând sfatul medicului, ajută la prevenirea complicațiilor cardiovasculare asociate cu diabetul.
Reducerea stresului
Stresul cronic poate contribui la bolile de inimă. Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, poate ajuta la gestionarea stresului.
Limitarea consumului de alcool
Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și riscul de boli de inimă. Dacă bei alcool, fă-o cu moderație, nu mai mult de un pahar cu vin sau cu bere pe zi dacă ești femeie și nu mai mult de două dacă ești bărbat.
Vizitee medicale regulate
Monitorizarea regulată a sănătății și gestionarea promptă a factorilor de risc pot preveni apariția anginei pectorale și a altor complicații cardiovasculare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - ANGINA (CHEST PAIN). Causes and Risk Factors
https://www.nhlbi.nih.gov/health/angina/causes
The Society for Cardiovascular Angiography and Interventions - Angina
https://www.secondscount.org/condition/anginachest-pain#.W-SLpjGxWUk
Te-ar mai putea interesa și...
