Dieta pentru pacientii cu AVC in antecedente: sfaturi utile si recomandari

Dacă ai suferit un accident vascular cerebral (AVC), este important să ții cont de o serie de aspecte, care te vor ajuta să previi recidiva unui astfel de eveniment cardiovascular. Dieta după AVC este foarte importantă pentru a te recupera și pentru a evita riscul unui al doilea accident vascular cerebral.

Obiceiurile alimentare sănătoase te pot ajuta să reduci acești trei factori de risc majori pentru accident vascular cerebral: colesterolul necontrolat, hipertensiunea arterială și excesul ponderal. E bine de știut că dietele bogate în grăsimi saturate și în grăsimi trans, alături de zahăr, contribuie la creșterea nivelului colesterolului. Dietele bogate în sodiu (sare) pot contribui la tensiunea arterială mare, iar dietele cu un conținut caloric prea mare față de nevoile reale ale persoanei duc la obezitate. Ca regulă generală, un meniu zilnic care conține 5 sau mai multe porții de fructe și legume (o porție înseamnă cam 80 g) ar putea reduce riscul unui AVC.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Sfaturi generale pentru dieta după AVC

Asociația Americană a Inimii și Asociația Americană de Accident Vascular Cerebral oferă aceste recomandări pentru a adopta o dietă sănătoasă după AVC:

  • Axează-te pe o alimentație cu mai multe legume și fructe (să consumi zilnic trei porții de legume și două de fructe sau patru porții de legume și una de fructe).
  • Alege spre consum o porție zilnică de cereale integrale și una de alimente bogate în fibre (de exemplu, 3 felii normale, nu din acelea mari, de pâine integrală de grâu sau de secară și o farfurie de mâncare de fasole ori de linte).
  • Mănâncă pește de mai multe ori pe săptămână.
  • Limitează consumul de alimente care conțin grăsimi trans și grăsimi saturate - uleiurile parțial hidrogenate și hidrogenate, prăjelile, fast-food-ul, produsele de patiserie, untura, smântâna.
  • Alege spre consum de câteva ori pe săptămână carne de pasăre de curte și alte cărnuri slabe și prepară aceste tipuri de carne cât mai simplu, fără adaos de unt, margarină sau untură, doar cu puțin ulei de măsline dacă e cazul (fierte, la cuptor, la grătar).
  • Mănâncă lactate mai sărace în grăsimi, deci brânzeturi mai slabe (lasă-le pe cele foarte grase, gen brânza cu mucegai sau cașcavalul) doar pentru ocazii. Iaurtul grecesc este bun, nu mai mult de 150 ml zilnic, deoarece îți aduce și proteine și calciu și ține și de foame.
  • Redu consumul de băuturi și alimente cu adaos de zahăr, cum ar fi sucurile din comerț și majoritatea dulciurilor. Prepară-ți acasă deserturi simple, fără zahăr, îndulcite cu fructe proaspete sau uscate, ori cu un îndulcitor natural fără calorii, precum stevia.
  • Alege și prepară alimentele folosind cât mai puțină sare (sodiu); ai grijă să nu pui mai mult de o linguriță de sare pe zi în mâncărurile tale, având în vedere că există deja sarea ascunsă în multe produse (pâine, muștar, brânzeturi, produse la conservă etc.).
  • Dacă obișnuiești să bei alcool, consumă-l cu moderație; limitează consumul de alcool la cel mult o băutură pe zi (330 ml de bere sau 150 ml de vin), dacă ești femeie și nu ești însărcinată și la cel mult două băuturi alcoolice pe zi, dacă ești bărbat; cel mai bine e să ții cont de sfatul medicului curant în privința consumului de alcool.
  • Dieta după AVC nu înseamnă că nu mai ai voie să mănânci nimic, doar să ai mai multă grijă la ce îți pui în farfurie. Prepară-ți cât mai des mâncarea acasă, din ingrediente cât mai simple și naturale și nu folosi sarea, zahărul și grăsimile în exces.

Cum să obții substanțele nutritive de care ai nevoie după ce ai avut un AVC?

Unii pacienți care au supraviețuit în urma unui accident vascular cerebral (AVC) se confruntă cu pierderea poftei de mâncare. Pentru alte persoane, mâncatul poate fi o activitate dificilă, din cauza problemelor de înghițire sau din cauza mișcărilor limitate pe care le pot face cu brațul afectat.

Cel mai bine este ca pacientul și familia acestuia să discute cu medicul curant sau cu echipa de specialiști, pentru a se asigura că obține substanțele nutritive de care are nevoie în dieta după AVC. Pentru a face mâncatul o activitate mai ușoară, încearcă să urmezi acești pași:

  • Bazează-te pe alimente sănătoase, dar care au arome puternice, cum ar fi peștele fript sau la cuptor ori fructele citrice; de asemenea, condimentele și ierburile aromate adaugă un plus de savoare mâncării tale, așa că le poți folosi ca un bun înlocuitor pentru sare (de exemplu, dacă pui boia iute într-o mâncare, aceasta va părea la gust mai sărată decât este de fapt).
  • Alege alimente colorate, care te atrag vizual, care îți încântă ochiul, cum ar fi somonul, morcovii și legumele de un verde închis la culoare (spanac, broccoli, fasole verde).
  • Taie alimentele în bucăți mici, pentru că așa îți va fi mai ușor să le mesteci.
  • Alege alimente mai moi, mai ușor de mestecat, cum ar fi iaurtul, bananele, alimentele din cereale integrale moi și supele calde cu un conținut redus de sare.
  • Dacă ai dificultăți de înghițire, discută cu medicul tău specialist, deoarece această tulburare poate fi tratată.
  • Dacă senzația de slăbiciune în mâini sau brațe este o problemă după ce ai avut un AVC, ai putea încerca ustensile de bucătărie adaptive; de exemplu, unele tipuri de tacâmuri au mânere mai groase, care sunt mai ușor de ținut în mână, iar cu unele cuțite poți tăia mai ușor hrana, folosind o singură mână.

Ingrediente pe care e nevoie să le limitezi

Dacă ai AVC în antecedentele medicale, e important să limitezi consumul de:

Sare

Prea multă sare în alimentația zilnică îți crește tensiunea arterială. Sodiul joacă un rol crucial în reglarea echilibrului de apă din organism. Când consumi prea mult sodiu, corpul reține mai multă apă pentru a dilua sodiul din sânge. Aceasta duce la un volum mai mare de sânge în circulație, ceea ce pune presiune suplimentară pe pereții arterelor și crește tensiunea arterială. Mai mult, consumul excesiv de sare poate provoca îngustarea vaselor de sânge (vasoconstricție). Aceasta îngustare face ca inima să pompeze sângele mai greu prin vasele mai strâmte, ceea ce crește tensiunea arterială.

Consumul de sare în exces poate activa sistemul nervos simpatic, care reglează multe funcții ale corpului, inclusiv tensiunea arterială. Activarea acestui sistem poate duce la creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale. 

Citește etichetele produselor alimentare pe care le iei din comerț și alege opțiunile care nu conțin sare (sau au cât mai puțină sare). De preferat, nu adăuga deloc sare când gătești și nici când mănânci ceva gata preparat sau pune doar foarte puțină.

Zahăr

Prea mult zahăr poate deteriora vasele de sânge. Este bine să citești etichetele și să alegi produse care nu conțin zahăr sau conțin foarte puțin. De asemenea, consumul de zahăr, în special al zahărului rafinat și al carbohidraților simpli, duce la creșterea rapidă a nivelului de glucoză în sânge. Acest lucru determină pancreasul să secrete insulină pentru a ajuta la transportul glucozei în celule. Nivelurile ridicate de insulină pot favoriza sinteza de grăsimi în ficat, ceea ce duce la creșterea nivelului de trigliceride și LDL.

Când ficatul primește cantități mari de glucoză, acesta poate converti excesul de zahăr în acizi grași, care sunt apoi transformați în trigliceride. Aceste trigliceride sunt eliberate în sânge și pot contribui la formarea lipoproteinelor cu densitate mică (LDL), cunoscute ca și colesterol rău.

Consumul ridicat de zahăr poate induce inflamație și stres oxidativ în organism. Aceste procese inflamatorii pot afecta negativ metabolismul lipidelor, ducând la creșterea nivelului de LDL și la scăderea nivelului de HDL.

Grăsimi trans și saturate

Acestea provoacă valori crescute ale colesterolului. Grăsimile trans și cele saturate cresc nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL), care sunt asociate cu un risc crescut de ateroscleroză și boli cardiovasculare și reduc nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), care ajută la transportul colesterolului din artere către ficat, unde este eliminat din corp. Consumul de grăsimi trans poate contribui și la inflamație și la deteriorarea peretelui arterial, crescând riscul de boli de inimă. 

Mănâncă alimente bogate în grăsimi polinesaturate și mononesaturate. Uleiul extravirgin de măsline, uleiul de floarea-soarelui presat la rece, nucile, alunele, semințele, untul făcut din diverse nuci, măslinele, avocadoul sunt exemple de grăsimi nesaturate. Evident, și acestea trebuie consumate cu moderație, deoarece, având foarte multe calorii, contribuie la obezitate.

Alcool

Consumul de alcool după un accident vascular cerebral (AVC) trebuie abordat cu mare prudență. Multe persoane care au avut un AVC iau medicamente pentru a preveni un alt accident vascular, cum ar fi anticoagulante sau medicamente pentru tensiunea arterială.

Alcoolul poate interacționa cu aceste medicamente, reducând eficiența lor sau crescând riscul de efecte secundare. În plus, faptul că bei cantități prea mari de alcool contribuie la un număr mare de factori de risc pentru accidentul vascular cerebral, inclusiv la hipertensiunea arterială. În dieta după AVC, alcoolul ar trebui evitat complet o vreme - medicul tău te poate sfătui când este în regulă să începi să bei alcool din nou, în cantități moderate, în cazul în care mai dorești să bei.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
British Heart Foundation - How to cope with eating difficulties after a stroke
https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/nutrition/eating-after-a-stroke
Pub Med - Impact of dietary intervention on eating behavior after ischemic stroke
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37426187/
Studiul „Impact of dietary intervention on eating behavior after ischemic stroke”, apărut în Front Nutr. 2023 Jun 22:10:1067755. doi: 10.3389/fnut.2023.1067755. eCollection 2023, autori: Samuel Besseau et al.


Te-ar mai putea interesa și...


CELE MAI CITITE

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0