Lipoproteinele din sange au legatura cu accidentul vascular ischemic

1. Ce sunt lipoproteinele: colesterol „bun” vs. „rău”
a. Lipoproteina cu densitate mică (LDL)
b. Lipoproteina cu densitate mare (HDL)
c. VLDL (lipoproteine cu densitate foarte mica conținând 55 % trigliceride)
d. Lipoproteina(a)
2. Cum contribuie lipoproteinele la accidentul vascular cerebral ischemic
3. Care sunt cauzele unui AVC ischemic?
4. Factorii de risc responsabili pentru accidentul vascular ischemic
5. Cum previi accidentul vascular ischemic
6. Cum se poate evalua riscul asociat cu lipoproteinele

Ce legatură este între lipoproteine și accidentul vascular cerebral ischemic? Află mai multe în rândurile care urmează!

Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate pe termen lung în întreaga lume. Aproximativ 80% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice, ceea ce înseamnă că rezultă dintr-un blocaj al fluxului de sânge către creier, nu dintr-o hemoragie.

Multe AVC-uri ischemice sunt declanșate de ateroscleroză, acumularea de plăci de grăsime în artere, care poate întrerupe alimentarea cu sânge. Un factor major care determină ateroscleroza este un dezechilibru al lipoproteinelor din sânge - particulele care transportă colesterolul și grăsimile. De fapt, nivelurile ridicate de colesterol „rău” contribuie la formarea plăcilor în artere (precum cele carotide din gât), iar această ateroscleroză carotidiană stă la baza unui număr important de accidente vasculare cerebrale ischemice. În acest articol, explorăm legătura dintre lipoproteinele și accidentul vascular cerebral ischemic - cum influențează particulele de colesterol din sânge riscul de AVC – și discutăm despre cauze, prevenție, diagnostic și tratament.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

1. Ce sunt lipoproteinele: colesterol „bun” vs. „rău” și nu numai

Lipoproteinele sunt particule formate din grăsimi (lipide) și proteine, care transportă colesterolul și trigliceridele prin sânge. Diferite tipuri de lipoproteine au efecte diferite asupra sănătății cardiovasculare:

a. Lipoproteina cu densitate mică (LDL)

Cunoscută ca „colesterolul rău”, LDL transportă colesterolul către țesuturi. Excesul de LDL se poate depune pe pereții arterelor, formând plăci. Formele modificate de LDL (oxidate sau dense) inițiază procesul aterosclerotic, cauzând inflamație și plăci grase în artere. Nivelurile ridicate de LDL contribuie direct la riscul de AVC ischemic.

b. Lipoproteina cu densitate mare (HDL)

Cunoscută ca „colesterolul bun”. HDL colectează colesterolul în exces și îl transportă înapoi la ficat pentru eliminare. HDL ajută astfel la prevenirea sau chiar inversarea acumulării de plăci. Nivelurile mai mari de HDL sunt asociate în general cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare.

c. VLDL (lipoproteine cu densitate foarte mica conținând 55% trigliceride)

VLDL transportă trigliceridele de la ficat către țesuturi. După transportarea grăsimilor, resturile de VLDL pot contribui la formarea plăcilor asemănător cu LDL. Trigliceridele ridicate și colesterolul rezidual sunt asociate cu un risc crescut de AVC ischemic.

d. Lipoproteina(a)

Lipoproteina(a) sau Lp(a) este o formă specială de lipoproteină formată dintr-un nucleu LDL și o proteină suplimentară numită apolipoproteina(a). Nivelul de Lp(a) este în mare parte determinat genetic. Din păcate, Lp(a) are proprietăți pro-aterogene și pro-trombotice, ceea ce înseamnă că favorizează atât formarea plăcilor, cât și a cheagurilor de sânge. Nivelurile ridicate de Lp(a) sunt legate de un risc crescut de AVC ischemic, mai ales de tipul aterotrombotic.

2. Cum contribuie lipoproteinele la accidentul vascular cerebral ischemic

Nivelurile ridicate de lipoproteine contribuie la AVC-ul ischemic prin susținerea aterosclerozei și a trombozei în arterele care alimentează creierul. Iată cum se desfășoară procesul:

Formarea plăcilor aterosclerotice: Când LDL și alte lipoproteine apoB (VLDL, Lp(a)) sunt în exces, acestea pătrund în pereții arteriali. Acolo, ele depun colesterol și suferă modificări chimice (oxidare). Acest lucru declanșează inflamații, iar celulele imune formează celule spumoase, inițiind placa aterosclerotică. Cu timpul, aceasta îngustează artera.
Ruperea plăcilor și formarea cheagurilor: Placa poate deveni instabilă și se poate rupe. Organismul reacționează prin formarea unui cheag de sânge. Dacă se produce într-o arteră carotidă, acest cheag poate bloca artera sau se poate deplasa spre creier, cauzând AVC ischemic.
Rolul Lp(a) în coagulare: Lp(a) nu doar contribuie la plăci, dar și împiedică dizolvarea cheagurilor, crescând riscul de blocaj arterial.
Un profil lipidic dezechilibrat - niveluri ridicate de LDL, VLDL și Lp(a), combinate cu HDL scăzut - creează condițiile ideale pentru un AVC ischemic.

Potrivit unor cercetări științifice¹, lipoproteinele și lipidele sunt asociate în mod similar cu riscul de infarct miocardic și cu riscul de accident vascular cerebral ischemic, dar nu și cu riscul de hemoragie intracerebrală.

Dr. Michael V. Holmes, de la Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii, și colegii săi au evaluat asocierile markerilor metabolici din plasmă cu riscurile incidentelor în ceea ce privește infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral ischemic și hemoragia intracerebrală (un alt termen folosit pentru un alt tip de AVC, accidentul cerebral hemoragic).

Spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară (RMN) a fost utilizată pentru a măsura 225 de markeri metabolici din mostrele de plasmă folosite pentru comparație, ca parte a unui studiu de caz de control, din cadrul unui studiu mai mare.

Pe baza probelor de la 912 cazuri de infarct miocardic, 1146 cazuri de AVC ischemic și 1138 cazuri de AVC hemoragic, precum și pe baza probelor luate de la 1466 de subiecți normali (ca grup de control), cercetătorii au descoperit că particulele lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL), lipoproteinelor cu densitate intermediară (IDL) și lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) au fost asociate pozitiv cu infarctul miocardic și cu accidentul vascular ischemic.

Totodată, a existat o asociere inversă între particulele lipoproteinelor cu densitate mare (HDL) și infarctul miocardic, excepție făcând particulele mici de HDL. Niciun fel de particule ale lipoproteinelor studiate nu au fost asociate cu hemoragia intracerebrală. Trigliceridele mărite au fost asociate pozitiv cu infarctul miocardic și, în mod similar, cu accidentul vascular ischemic.

3. Care sunt cauzele unui AVC ischemic?

Accidentul vascular ischemic are loc drept rezultat al unei obstrucții în interiorul unul vas de sânge, care alimentează creierul cu sânge. AVC-ul ischemic reprezintă aproape 87% dintre toate cazurile de accident vascular cerebral. Condiția pentru acest tip de obstrucție este dezvoltarea unor depozite de grăsimi, care căptușesc pereții vaselor de sânge. Această afecțiune se numește ateroscleroză.

Aceste depozite de grăsimi pot cauza două tipuri de blocaje sau obstrucții:

Tromboză cerebrală, care se referă la un cheag de sânge care se dezvoltă în partea înfundată sau blocată a vasului de sânge.
Embolismul cerebral - termen care se referă, în general, la un cheag de sânge care se formează în altă zonă a sistemului circulator, de obicei la inimă și în marile artere din partea superioară a pieptului și în zona gâtului.

O porțiune din cheagul de sânge se desprinde și circulă, pătrunde în fluxul sangvin și ajunge să circule prin vasele de sânge ale creierului, până când ajunge la vasele care sunt prea înguste pentru a-i permite să treacă. Altă cauză importantă pentru dezvoltarea embolismului este ritmul anormal al inimii (fibrilația atrială). Această situație creează condițiile optime în care cheagurile sangvine se pot forma în inimă, se pot disloca și pot circula libere, ajungând la creier.

4. Factorii de risc responsabili pentru accidentul vascular ischemic

Vârsta – AVC-ul este mai frecvent pe măsură ce înaintăm în vârstă
Etnia – anumite populații sunt mai predispuse la AVC
Istoricul familial – dacă există rude apropiate care au suferit un AVC
Hipertensiunea arterială – cel mai mare factor de risc² pentru AVC
Fibrilația atrială
Hipercolesterolemia (valorile mari ale colesterolului)
Diabetul
Alți factori care țin de stilul de viață și care pot să crească riscul de a face un AVC sunt fumatul, consumul excesiv de alcool, o dietă nesănătoasă, kilogramele în plus și lipsa activității fizice.

5. Cum previi accidentul vascular ischemic

Felul în care te alimentezi, dacă faci sau nu mișcare și dacă ai sau nu obiceuri nocive contează în ceea ce privește accidentul vascular ischemic și starea de sănătate, în general.

Alimentația hrănitoare scade riscul de AVC

Alegerea opțiunilor de mese și gustări sănătoase te poate ajuta să previi accidentul vascular cerebral. Consumul de alimente sărace în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol și bogate în fibre poate ajuta la prevenirea creșterii colesterolului. Limitarea sării (sodiului) în dietă poate, de asemenea, să scadă tensiunea arterială. Colesterolul crescut și hipertensiunea arterială cresc șansele de a suferi un accident vascular cerebral, deci este necesar să fie ținute sub control.

Activitatea fizică ajută la prevenirea unui AVC

Activitatea fizică te ajută, printre altele, să îți scazi nivelul colesterolului și al tensiunii arteriale, să îți menții o imunitate bună și să combați stresul. Pentru adulți, se recomandă săptămânal 2 ore și 30 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată, cum ar fi o plimbare rapidă sau mersul cu bicicleta fără să forțezi.

Păstrarea unei greutăți corporale normale reduce riscul de AVC

Supragreutatea (câteva kilograme în plus) și obezitatea (multe kilograme în plus) cresc riscul de accident vascular cerebral. Pentru a afla dacă greutatea se află într-un interval sănătos, medicii calculează adesea indicele de masă corporală (IMC) – poți să ți-l calculezi și pe internet. Și dimensiunile taliei contează, deoarece grăsimea abdominală crește riscul de boală. În general, o femeie nu trebuie să aibă mai mult de 80 cm în talie, iar un bărbat nu mai mult de 94.

O greutate normală se obține și se menține nu prin trucuri miraculoase și diete restrictive, ci printr-o alimentație echilibrată și mișcare efectuată regulat. Dacă ți-e greu să îți faci un plan, cere ajutorul medicului de familie, care îți poate spune de câte calorii ai nevoie pe zi și pe ce să pui accentul pentru a slăbi.

Renunțarea la fumat

Fumul de țigară nu face rău doar plămânilor, ci îți crește foarte mult și riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Dacă nu fumezi, evită să stai în fumul de țigară al altor persoane, deoarece și fumatul pasiv este periculos, iar dacă fumezi, străduiește-te să renunți la acest viciu pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral.

6. Cum se poate evalua riscul asociat cu lipoproteinele

Pentru a evalua riscul asociat cu lipoproteinele, medicii recomandă:

Analize de sânge: Un test lipidic standard măsoară LDL, HDL, colesterol total și trigliceridele. Aceste valori indică dacă ai un profil de risc.
Testarea Lp(a): Este un test special de sânge. Se recomandă măcar o dată în viață, mai ales dacă ai istoric familial de AVC sau boli cardiovasculare precoce.
Imagistică vasculară: Ecografia carotidiană sau CT-ul pot detecta plăci în artere dacă ai un risc crescut sau rezultate anormale la analize.
Evaluarea post-AVC: Dacă ai avut un AVC, se vor testa lipidele pentru a ghida tratamentul de prevenție secundară.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Lipids, Lipoproteins, and Metabolites and Risk of Myocardial Infarction and Stroke
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29420958/
1. Studiul „Lipids, Lipoproteins, and Metabolites and Risk of Myocardial Infarction and Stroke”, apărut în J Am Coll Cardiol. 2018 Feb 13;71(6):620-632. doi: 10.1016/j.jacc.2017.12.006, autori: Michael V. Holmes et al.
BMC - Risk factors, clinical presentations and predictors of stroke among adult patients admitted to stroke unit of Jimma university medical center, south west Ethiopia: prospective observational study
https://bmcneurol.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12883-019-1409-0#citeas
2. Studiul „Risk factors, clinical presentations and predictors of stroke among adult patients admitted to stroke unit of Jimma university medical center, south west Ethiopia: prospective observational study”, apărut în BMC Neurol 19, 187 (2019). https://doi.org/10.1186/s12883-019-1409-0, autori: Fekadu, G., Chelkeba, L., Kebede, A.
CDC - Preventing Stroke: Healthy Living
https://www.cdc.gov/stroke/healthy_living.htm