Arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare

De cele mai multe ori, pacienții care suferă de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare dezvoltă și alte boli cardiovasculare, precum boala coronariană, boala cerebrovasculară, chiar dacă au beneficiat de tratamente de revascularizare cu stent.

Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare este o boală ocluzivă cardiovasculară, care evoluează cu îngustarea progresivă a diametrului vaselor arteriale, având drept consecință și reducerea fluxului sangvin local. Evoluția este lentă pentru aproximativ 75% dintre pacienți, deoarece obstrucția este compensată prin circulația colaterală. La 25% dintre ei însă, boala evoluează spre ischemie cronică și necesită intervenții de revascularizare și amputații.

Leziunea principală este reprezentată de placa de aterom pe care pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare o mai prezintă și în alte zone, precum arterele coronare și arterele carotide, factorul care declanșează boala fiind lezarea endoteliului vascular (acel strat care formează o „căptușeală” a vaselor de sânge).

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Factorii de risc care produc disfuncția endotelială pot fi:

Fumatul;
Diabetul zaharat;
Obezitatea;
Hipercolesterolemia;
Hipertensiunea arterială;
Vârsta înaintată - mai ales persoanele care au împlinit 50 de ani au risc crescut;
Istoricul medical de boala arterială periferică, de boală cardiovasculară sau de accident vascular cerebral;
Anumite molecule ale inflamației precum fibrinogenul, proteina C reactivă, moleculele de adeziune.

Care sunt cauzele arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare?

Numită și boala arterială periferică, aceasta este cauzată adeseori de ateroscleroză. Ce înseamnă, de fapt? În cazul aterosclerozei, depozitele de grăsimi (placă ateromatoasă) se acumulează pe pereții arterelor și reduc circulația sangvină. Deși multe dintre complicațiile aterosclerozei se axează în principal pe zona inimii, maladia afectează și arterele din restul corpului. Când placa ateromatoasă se află în arterele care irigă cu sânge membrele inferioare, duce la apariția bolii arteriale periferice.

Mai rar, cauzele arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare pot fi: inflamarea vaselor de sânge, leziunile sau traumatismele la nivelul picioarelor, anatomia anormală a ligamentelor sau mușchilor ori expunerea la radiații.

Simptomele provocate de arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare

Cel mai frecvent simptom al bolii arteriale care implică membrele inferioare sunt crampele, durerea sau oboseala în picioare sau în mușchii șoldului în timpul mersului sau în timp ce pacientul urcă scările. De regulă, această durere dispare în timpul repausului (dacă pacientul se odihnește) și reapare atunci când persoana merge din nou pe anumite distanțe.

Mulți oameni confundă simptomele arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare cu altceva și, din păcate, boala trece nediagnosticată de multe ori.

Mulți oameni care au arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare au simptome ușoare ori, în unele cazuri, ei nu au deloc simptome, iar unii dintre acești pacienți au durere la nivelul picioarelor în timpul mersului, care se numește claudicație.

Simptomele claudicației includ durere musculară sau crampe în picioare sau brațe (pentru că arteriopatia obliterantă poate fi și la nivelul membrelor superioare), care este declanșată de o activitate, cum ar fi mersul pe jos, însă această durere dispare după câteva minute de odihnă.

Localizarea durerii depinde de locul unde se află artera îngustată sau înfundată. Durerea în zona gambei este locul unde apare cel mai frecvent această durere. Severitatea claudicației variază de la un pacient la altul - de la un ușor disconfort, până la o durere debilitantă. Când claudicația este severă, pacientului îi este greu să meargă sau să aibă alte tipuri de activitate fizică.

Alte semne și simptome în arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare:

crampe în unul sau în ambele șolduri, în coapse sau în mușchii gambei după anumite activități: mersul pe jos, urcatul pe scări;
amorțeala picioarelor sau slăbiciune în picioare;
creșterea lentă a unghiilor de la picioare;
nu se simte pulsul ori pulsul este extrem de slab în zona picioarelor;
partea inferioară a picioarelor sau laba piciorului este rece, în comparație cu cealaltă parte;
răni sau leziuni pe degetele de la picioare care nu se vindecă;
culoarea de pe picioare se modifică;
căderea părului de pe picioare sau creșterea lentă a părului pe picioare;
piele care „lucește” pe picioare;
disfuncție erectilă la bărbați.

Tratamentul în arteriopatia obliterantă periferică

Tratamentul în arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare poate fi intervențional sau chirurgical, în funcție de gravitatea afecțiunii, de istoricul medical al pacientului și de alte afecțiuni asociate.

Tratamentul intervențional presupune realizarea de angioplastie percutanată cu sonda cu balon, urmată sau nu de introducerea unui stent. Odată montat stentul, pacienții vor urma tratament antiagregant. Fumatul este complet interzis pentru acești pacienți, altfel riscul complicațiilor majore crește exponențial, ajungându-se până la obliterarea completă a vaselor și la recomandarea amputației membrului afectat.

La tratamentul factorilor de risc se asociază și:

Tratamentul durerii, care se face cu medicamente antalgice (care calmează durerea) obișnuite, până la opiacee;
Tratamentul patogenic, care se realizează prin administrarea de vasodilatatoare precum pentoxifilină și cilostazil (inhibitor de fosfodiesterază);
Tratamentul antiagregant plachetar cu aspirină 75‑350 mg/zi; pentru pacienții care prezintă contraindicații pentru aspirină se poate utiliza clopidogrel 1 tb/zi sau dabigatranum etexilatum (150 mg)
Administrarea de prostaglandine vasodilatatoare intravenos și de factori angiogenetici.

La fel de important, tratamentului farmacologic i se asociază și recomandarea de mișcare - mers câte 30 de minute de trei ori pe săptămână, cel puțin 12 săptămâni. Aceasta facilitează circulația sangvină la nivelul membrelor inferioare.

Ce complicații poate avea arteriopatia obliterantă periferică ?

În stadiile avansate de arteriopatie pot apărea complicații severe, afectând mobilitatea și calitatea vieții.

Claudicația intermitentă

Claudicația intermitentă este un simptom comun de arteriopatie, așa cum am discutat, care se manifestă prin dureri, crampe sau oboseală musculară în picioare, mai ales în timpul mersului sau al activității fizice. Aceasta se calmează în repaus, dar pe măsură ce boala progresează, poate deveni tot mai frecventă și severă, afectând activitățile zilnice.

Ulcerul arterial și răni care nu se vindecă

Din cauza fluxului sangvin inadecvat, pielea și țesuturile membrelor inferioare nu primesc suficient oxigen și nutrienți. Acest lucru poate duce la ulcere arteriale sau răni care se vindecă foarte greu. Aceste ulcere apar de obicei la nivelul degetelor de la picioare sau în alte părți ale piciorului. Infecțiile acestor răni pot deveni cronice și, în cazuri grave, pot duce la sepsis (infecție generalizată).

Gangrena

Gangrena apare atunci când o porțiune a țesutului moare din cauza lipsei prelungite de sânge. Este o complicație severă și poate afecta degetele de la picioare sau alte părți ale piciorului. Gangrena poate necesita amputație dacă țesutul necrozat nu este tratat la timp. Aceasta reprezintă una dintre cele mai grave complicații ale AOP și apare în stadiile avansate ale bolii.

Amputația

În cazurile severe de arteriopatie, când țesutul devine ireversibil afectat, poate fi necesară amputația. Lipsa circulației poate duce la necroză și la infecții severe care nu pot fi controlate prin alte mijloace. Amputațiile pot afecta un deget, o parte din picior sau întregul membru afectat.

Ischemia critică a membrelor

Ischemia critică a membrelor este o complicație gravă a bolii, în care fluxul sangvin către membre este atât de redus încât provoacă dureri severe chiar și în repaus, ulcere sau gangrenă. Pacienții cu ischemie au un risc crescut de amputație și mortalitate, necesitând tratament medical urgent.

Ateroscleroză extinsă

Bolnavii prezintă un risc crescut de ateroscleroză generalizată, care poate afecta alte artere importante din corp, cum ar fi arterele coronare (inimă) și arterele care furnizează sânge la creier. Aceasta poate duce la complicații cardiovasculare severe.

Infarct miocardic

Deoarece arteriopatia obliterantă este adesea un semn al aterosclerozei generalizate, pacienții cu această afecțiune au un risc mai mare de atac de cord. Blocarea arterelor coronare poate întrerupe alimentarea cu sânge a inimii, ducând la infarct miocardic, o complicație care poate pune viața în pericol.

Accident vascular cerebral (AVC)

Similar cu infarctul miocardic, arteriopatia obliterantă periferică crește riscul de accident vascular cerebral. Ateroscleroza poate afecta arterele care furnizează sânge creierului, ducând la blocarea acestora și provocând un AVC ischemic.

Deteriorarea funcției renale

Ateroscleroza care afectează arterele renale poate duce la boală renală cronică. Acest lucru afectează funcția renală, deoarece arterele care furnizează sânge la rinichi sunt îngustate, limitând astfel oxigenarea și nutriția țesutului renal.

Limitarea mobilității și scăderea calității vieții

Durerile constante și dificultățile în a merge sau a desfășura activități zilnice din cauza claudicației intermitente pot duce la limitarea semnificativă a mobilității. Aceasta afectează în mod direct calitatea vieții și poate duce la depresie și izolare socială, în special la persoanele în vârstă.

Măsuri de scădere a riscului de arteriopatie obliterantă periferică

Reducerea riscului de arteriopatie obliterantă periferică implică adoptarea unor obiceiuri sănătoase și gestionarea factorilor de risc asociați cu ateroscleroza și bolile cardiovasculare.

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru arteriopatie. Nicotina și alte substanțe chimice din tutun deteriorează pereții arteriali, accelerează formarea plăcilor de aterom și îngustează arterele. Renunțarea la fumat reduce riscul de ateroscleroză și îmbunătățește circulația sângelui.

Dieta mediteraneeană, bazată pe consumul mare de legume, fructe, ulei de măsline, proteine din pește și pasăre, pâine integrală și pe reducerea consumului de grăsimi saturate și trans, a zahărului, a cărnii roșii și a prăjelilor, precum și a alcoolului scade riscul de arteriopatie.

Obezitatea crește riscul de ateroscleroză și pune presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular, deci scăderea până la o greutate sănătoasă și practicarea unor exerciții fizice moderate ajută la reducerea tensiunii arteriale, a colesterolului și la îmbunătățirea fluxului sangvin în membrele inferioare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:
Cleveland Clinic - Peripheral Artery Disease
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17357-peripheral-artery-disease-pad
Science Direct - Peripheral arterial disease (PAD) - A challenging manifestation of atherosclerosis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0091743523000695
Studiul „Peripheral arterial disease (PAD) - A challenging manifestation of atherosclerosis”, apărut în Preventive Medicine, Volume 171, June 2023, 107489, https://doi.org/10.1016/j.ypmed.2023.107489, autori: J. Nordanstig et al.

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și