Boala arteriala periferica: simptome, cauze, factori de risc, tratament
Boala arteriala periferica: simptome, cauze, factori de risc, tratament
Boala arteriala periferica: simptome, cauze, factori de risc, tratament
Mâini și picioare reci, care amorțesc frecvent și sunt greoaie? Acestea sunt doar câteva dintre simptomele problemelor circulatorii periferice, numite și arteriopatie obliterantă sau boala arterială periferică.
Aproximativ 10% dintre pacienții români care ajung la medic sunt diagnosticați cu această afecțiune, iar în 70% dintre cazuri, picioarele sunt zona cea mai afectată. Astfel, se poate spune că 1 din 10 pacienți din România suferă de boala arterială periferică.
Ce este arteriopatia obliterantă periferică?
În arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare, arterele localizate în extremitățile corpului suferă modificări, se îngustează și chiar se blochează, prin depunerea unor plăci de grăsime pe pereții acestora. Circulația sângelui este, astfel, îngreunată și chiar blocată, iar țesuturile nu sunt oxigenate suficient.
Afecțiunea implică de obicei, spun oamenii de știință, boala aterosclerotică în aorta abdominală, arterele iliace și femurale. Fiziopatologia aterosclerozei implică interacțiuni complexe între colesterol și celulele vasculare. Placa aterosclerotică se acumulează lent în interiorul arterelor. Dacă în stadiile timpurii ale bolii, arterele compensează acumularea plăcii prin dilatare pentru a păstra fluxul prin vas, pe măsură ce boala avansează, artera nu se mai poate dilata și placa de ateroscleroză începe să îngusteze lumenul fluxului arterial.
Care sunt factorii de risc pentru boala arterială periferică?
Deși boala arterială periferică poate fi depistată la pacienți de orice vârstă, este o afecțiune frecventă în special la oamenii de peste 60 de ani. Prezintă un risc crescut:
- cei care au un istoric familial (o predispoziție genetică) de afecțiuni cardiace,
- cei care au hipertensiune arterială,
- cei care au valori mari ale colesterolului în sânge (hipercolesterolemie),
- cei care au avut în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral,
- cei care sunt supraponderali sau obezi,
- cei care sunt sedentari (nu sunt activi din punct de vedere fizic),
- fumătorii,
- bolnavii de diabet.
Din păcate, arteriopatia obliterantă periferică este o boală diagnosticată de multe ori târziu, fiindcă simptomele sunt ignorate în primele stadii și puse pe seama oboselii, imunității scăzute sau carențelor nutriționale.
Simptome și evoluție în boala arterială periferică
Durerile și crampele sunt principalul simptom care ar trebui să te trimită la medic. Dacă picioarele te dor atunci când mergi, chiar și pe distanțe mici sau medii, simți furnicături la tălpi sau degete și ai mai tot timpul picioarele reci, ar fi indicat să mergi la medicul de familie și să îi spui ce simptome ai, pentru ca acesta să te trimită dacă este cazul la un alt specialist care să pună un diagnostic și să îți ofere un tratament.
E bine de știut că medicii diagnostichează cel mai adesea arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare atunci când boala cauzează probleme la nivelul picioarelor sau la laba piciorului. Semne posibile ale arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare:
- durere în gambe, pe care o simți când mergi sau când faci exerciții fizice sau mișcare, și care dispare atunci când ești în repaus / te odihnești, trăsătură care se numește claudicație;
- amorțeală, furnicături sau senzație ca de înțepătură, ca și cum simți niște ace în partea inferioară a picioarelor sau în zona labei piciorului;
- tăieturi sau leziuni de pe picioarele tale sau de pe laba piciorului care nu se vindecă ori care se vindecă prea lent.
Uneori, simptomele bolii arteriale periferice sunt atât de subtile, încât nici nu vei suspecta că ai o problemă de sănătate. În unele cazuri, vei considera durerea ușoară de picioare (din boala arterială periferică) ca fiind un semn al îmbătrânirii și nimic mai mult. Tocmai de aceea este important să acorzi atenție semnalelor pe care ți le transmite corpul tău. Tratamentul precoce al bolii arteriale periferice este esențial, pentru a-ți proteja sistemul vascular.
Diagnosticul în boala arterială periferică
Medicul va întreba pacientul despre simptome precum durere la nivelul picioarelor în timpul mersului (claudicație intermitentă), amorțeală, slăbiciune, ulcerații care nu se vindecă și alte semne ale bolii și va evalua factorii de risc precum fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia și istoricul familial de boli cardiovasculare.
Medicul va palpa și pulsul în arterele picioarelor (pulsul femural, popliteu, tibial posterior și dorsal) pentru a evalua fluxul sangvin. Se pot asculta sunetele vasculare pentru a detecta eventualele sufluri (indicii ale unei îngustări arteriale) și se poate face și examinarea pielii pentru a observa schimbările de culoare, temperatură și prezența leziunilor sau ulcerelor.
Diagnosticul mai cuprinde și măsurarea tensiunii arteriale la nivelul gleznelor și brațelor (indicele gleznă-braț - ABI) folosind un Doppler. Indicele se calculează împărțind presiunea sistolică a gleznei la presiunea sistolică a brațului. Un ABI între 0.9 și 1.3 este considerat normal. Un ABI sub 0.9 indică boală arterială periferică, iar valori sub 0.4 sugerează boală severă.
Dopplerul cu ultrasunete ajută la evaluarea fluxului sangvin și a structurii arterelor pentru a detecta îngustări sau ocluzii, iar CT-ul sau RMN-ul (tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică) sun utilizate pentru a vizualiza arterele și a evalua localizarea și gradul de îngustare sau ocluzie.
Ce complicații poate avea arteriopatia obliterantă?
Printre complicațiile bolii arteriale periferice se numără infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, ambele favorizate de o circulație deficitară. În cazurile grave, arteriopatia obliterantă poate duce și la gangrene ale picioarelor, fiindcă țesuturile mor din cauza lipsei oxigenării. Rănile și infecțiile sunt, de altfel, o complicație frecventă la pacienții cu diabet, legătura dintre aceste două boli fiind dovedită în ultimii ani de foarte multe studii.
Tratamentul în boala arterială periferică
Strategiile de management pentru boala arterială periferică încearcă să atingă două obiective: scăderea riscului cardiovascular și îmbunătățirea capacității de mers a pacientului. Este necesară eliminarea sau măcar reducerea factorilor de risc și prin schimbarea stilului de viață. Se va renunța, în primul rând, la fumat, chiar și la cel pasiv, deci pacientul ar trebui să evite să stea în fumul de țigară al altora, și se va pune accentul pe mișcarea zilnică, cel puțin 30 de minute spre o oră, fiindcă sportul favorizează circulația sângelui către extremități.
Se vor ține sub control colesterolul și tensiunea arterială și în acest sens medicul poate prescrie tratamente cu statine (rosuvastatină, atorvastatină etc.) sau antiagregante plachetare. Medicația pentru claudicație implică utilizarea cilostazolului, un medicament care susține vasodilatația și suprimă proliferarea celulelor musculare netede vasculare. Pacienții care răspund la cilostazol observă de obicei un efect pozitiv în decurs de 12 săptămâni. Și pentoxifilina, un medicament care îmbunătățește livrarea de oxigen este aprobată pentru tratamentul claudicației, dar oamenii de știință spun că a arătat rezultate inconsistente.
Ca ultimă soluție pentru cazurile complicate de boală arterială periferică, se poate recurge la angioplastie sau bypass arterial periferic.
Care este prognosticul pacientului cu boală arterială periferică?
Prognosticul unui pacient cu boală arterială periferică poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv severitatea bolii, prezența altor condiții medicale și aderența la tratament și modificările stilului de viață. În pricipiu, prognosticul este de obicei mai bun pentru pacienții cu simptome mai ușoare. De asemenea, pacienții care își modifică stilul de viață (prin renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate) și urmează tratamentele recomandate (medicamente pentru controlul tensiunii arteriale, colesterolului și diabetului) au un prognostic mai bun.
Monitorizarea regulată a stării de sănătate și intervențiile timpurii pot îmbunătăți prognosticul. Totuși, studiile arată că pacienții cu arteriopatie obliterantă au o supraviețuire pe termen lung redusă comparativ cu populația generală, în principal din cauza riscului crescut de evenimente cardiovasculare.
Cum se previne boala arterială periferică?
Prevenirea bolii arteriale periferice implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc. Iată câteva măsuri cheie pentru prevenirea arteriopatiei obliterante:
Renunțarea la fumat
Fumatul este un factor de risc major pentru boala arterială periferică. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți semnificativ sănătatea vasculară și poate scădea riscul de a dezvolta multe alte boli.
Controlul tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială poate deteriora arterele și poate contribui la dezvoltarea arteriopatiei obliterante. Monitorizarea regulată și tratamentul adecvat al tensiunii arteriale în caz de diagnostic sunt esențiale.
Menținerea unui nivel sănătos de colesterol
Colesterolul prea mare poate duce la acumularea plăcii în artere. Adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate și zahăr rafinat și, dacă este necesar, administrarea de medicamente pentru scăderea colesterolului pot ajuta la reglarea valorilor.
Gestionarea diabetului
Diabetul poate accelera ateroscleroza (îngustarea arterelor), de aceea e important ca pacientul să respecte indicațiile date de medicul curant. Menținerea nivelurilor normale ale glicemiei prin dietă, exerciții fizice și medicamente poate reduce riscul de boală arterială periferică.
Adoptarea unei alimentații sănătoase
Alimentația este numitorul comun pentru tot felul de probleme de sănătate. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și săracă în grăsimi saturate și trans poate contribui la sănătatea cardiovasculară.
Exerciții fizice regulate
Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți circulația și poate reduce riscul de dezvoltare a bolii arteriale periferice. Pentru un adult, se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Supragreutatea și obezitatea cresc riscul de deteriorare a sănătății, dar ajungerea la o greutate normală prin dietă și exerciții fizice poate ajuta la reducerea riscului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - What Is Peripheral Artery Disease?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/peripheral-artery-disease
NCBI - Peripheral Arterial Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/
Science Direct - Peripheral arterial disease (PAD) – A challenging manifestation of atherosclerosis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0091743523000695
Studiul „Peripheral arterial disease (PAD) – A challenging manifestation of atherosclerosis”, apărut în Preventive Medicine, Volume 171, June 2023, 107489, https://doi.org/10.1016/j.ypmed.2023.107489, autori: J. Nordanstig et al.
Te-ar mai putea interesa și...
