Top 5 alimente de evitat dacă ai ficatul gras
Top 5 alimente de evitat dacă ai ficatul gras
Top 5 alimente de evitat dacă ai ficatul gras
1. Ce alimente să eviți dacă suferi de ficat gras?
a. De evitat dacă ai ficat gras: alcoolul
b. De evitat dacă ai ficat gras: sucurile carbogazoase din comerț
c. De evitat dacă ai ficat gras: prăjelile
d. De evitat dacă ai ficat gras: grăsimile trans
e. De evitat dacă ai ficat gras: mezelurile
2. Ce alimente se recomandă să consumi atunci când ai ficat gras?
3. Ficatul gras trebuie gestionat pentru a evita complicațiile
Boala ficatului gras este o afecțiune hepatică apărută în urma acumulării de grăsimi în exces la nivelul acestui organ. Cu toate că boala este reversibilă, dacă nu este abordată așa cum ar trebui, poate avea complicații grave pe termen lung, printre care și ciroza.
Adoptarea unui stil de viață sănătos este principala modalitate de gestionare a ficatului gras (steatoză hepatică). E bine ca pacientul să ajungă la o greutate normală, adică un IMC între 18,5 și 24,9, să aibă o dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume, proteine și carbohidrați complecși, dar săracă în grăsimi, zahăr și sare, să facă mișcare în mod regulat (cel puțin 150 de minute de activitate de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta) și să nu mai fumeze.
Ce alimente să eviți dacă suferi de ficat gras?
De evitat dacă ai ficat gras: alcoolul
Alcoolul îngreunează activitatea normală de detoxifiere a ficatului, blochează arderile și eliminarea grăsimilor din corp, ba mai mult, adaugă un plus de toxicitate în organism, pe lângă toate deșeurile pe care corpul trebuie să le elimine zi de zi. Pentru persoanele cu ficat gras care prezintă modificări ale valorilor transaminazelor (TGO, TGP, GGT - analize care indică suferință hepatică) se recomandă stoparea consumului de alcool. În general, se admite ocazional consumarea a 330 ml de bere sau 125 ml de vin ori 40 ml de tărie.
De evitat dacă ai ficat gras: sucurile carbogazoase din comerț
Sucurile de fructe nu reprezintă altceva decât apa cu zahărul din fructe, care se transformă foarte ușor în grăsime hepatică, iar băuturile carbogazoase conțin doar calorii goale, non-nutritive, coloranți, conservanți și E-uri, nocive pentru ficat și corp în general.
Dacă vrei să bei un suc de fructe, prepară acasă un smoothie, pentru a păstra fibrele și antioxidanții benefici care protejează ficatul și organismul și nu îl încarcă inutil cu calorii și zaharuri concentrate. În rest, bea apă plată sau cu bule, după preferințe, în care poți să pui felii de lămâie și frunze de mentă, ceaiuri de plante sau fructe neîndulcite, compoturi fără zahăr, cafea simplă sau cu lapte degresat.
De evitat dacă ai ficat gras: prăjelile
Orice tip de prăjeală este extrem de dăunătoare pentru organism, deoarece se creează produși toxici pentru ficat și colon. Prin prăjire se oxidează și se degradează chiar și grăsimile bune din uleiurile vegetale, din nuci și semințe. E mai bine să dai gust mâncării cu ajutorul condimentelor și ierburilor aromatice decât cu prăjeli și rântașuri. Dacă pui ulei în mâncarea gătită, adaugă-l după ce ai oprit focul, la sfârșit.
De evitat dacă ai ficat gras: grăsimile trans
Citește cu atenție etichetele de pe orice tip de creme, sosuri și maioneze, pentru că acestea pot să conțină grăsimi trans (apar sub denumirea grăsimi hidrogenate sau parțial hidrogenate); acestea sunt grăsimi periculoase pentru ficat și pentru organism, în general. La nivel european s-a decis ca acest conținut de acizi grași trans să nu depășească 2 grame la 100 g de grăsime din conținutul produselor alimentare.
Dacă suferi de ficat gras, evită să consumi alimente precum margarină, produse de patiserie și cofetărie, foietaje, creme și sosurile gata preparate din comerț. Alege mai degrabă pentru gătit, în cantități mici, unt și smântână cu un procent de grăsime redus și ulei de măsline.
De evitat dacă ai ficat gras: mezelurile
Mezelurile, pateurile de ficat, cârnații, salamul, parizerul sau crenvurștii conțin o cantitate mare de grăsimi și E-uri și foarte puțină carne, de aceea e bine să citești etichetele înainte de a cumpăra astfel de produse. Dacă ți-e poftă, din când în când, alege sortimente care să conțină un procent mare de carne și care să nu aibă potențatori de aromă sau de culoare ori conservanți nocivi. În loc de mezeluri, e bine să îți faci sandvișuri cu friptură rece din carne slabă, pregătită la cuptor în crustă de condimente, cu felii de roșii și salată verde, de exemplu.
Ce alimente se recomandă să consumi atunci când ai ficat gras?
Există și o serie de alimente benefice în caz de ficat gras, pe care poți miza pentru a încetini steatoza hepatică ori chiar pentru a o combate. În primul rând, e important să se consume alimente cu o densitate calorică mică, întrucât supragreutatea sau obezitatea favorizează ficatul gras, ceea ce înseamnă, cum spuneam mai sus, că e bine să ajungi și să te menții la o greutate sănătoasă.
Apoi, se pot consuma alimente cu efect antiinflamator, care reduc inflamația cauzată de steatoza hepatică. Printre aceste alimente bune pentru ficatul gras se numără turmericul, alimentele care conțin acizi grași Omega 3 (somon, ton, fructe de mare, semințe de in, ulei de rapiță, spanac, broccoli, varză). Alimentația trebuie să se bazeze pe multe legume și fructe, proteine slabe (carne slabă, brânzeturi slabe) și cantități moderate de leguminoase și pâine integrală.
Cafeaua are un impact pozitiv asupra ficatului, pentru că deține proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, dar totodată stimulează și reducerea colesterolului din sânge. Mai mult decât atât, cafeaua are un efect protector asupra ficatului, așa că ar trebui să facă parte din rutina zilnică, asta în cazul în care nu există contraindicații din cauza altor afecțiuni, cum ar fi anxietatea ori bolile cardiovasculare. Dacă nu obișnuiești să bei o cană de cafea dimineața, o altă băutură antioxidantă este ceaiul negru sau cel verde.
Exemple de meniu dacă ai ficat gras:
Ziua 1
Înainte de micul dejun
O ceașcă de ceai verde, bogat în antioxidanți, care susțin sănătatea ficatului
Mic dejun
Ovăz cu fructe de pădure: 40 g fulgi de ovăz gătit în apă sau lapte vegetal neîndulcit (ex. migdale), 100 g fructe de pădure proaspete (afine, zmeură), 1 linguriță semințe de in măcinate, o linguriță miere (opțional).
Gustare de dimineață
Un măr mediu și 10 migdale crude (fără sare sau prăjire). Merele sunt bogate în fibre, iar migdalele oferă grăsimi sănătoase.
Prânz
Piept de pui la grătar (150 g) cu garnitură de quinoa (100 g gătită) și broccoli aburit (200 g), asezonat cu suc de lămâie și 1 linguriță ulei de măsline.
Salată verde cu castraveți, roșii cherry și oțet balsamic (fără ulei în exces).
Apă plată sau ceai de mușețel.
Gustare de după-amiază
Iaurt grecesc natural (100 g, 2% grăsime) cu 1 linguriță semințe de chia și 50 g fructe proaspete (ex. kiwi).
Cină
Somon la cuptor (120 g) cu suc de lămâie și ierburi (rozmarin, cimbru), servit cu sparanghel aburit (150 g) și morcovi fierți (100 g).
Ceai de ghimbir (fără zahăr), care ajută digestia și reduce inflamația.
Ziua 2
Mic dejun
Smoothie verde: 1 banană mică, 1 mână de spanac proaspăt, ½ avocado, 200 ml lapte vegetal neîndulcit, 1 linguriță semințe de in.
O felie de pâine integrală (30 g) cu un strat subțire de unt de migdale (fără zahăr adăugat).
Gustare de dimineață
O portocală și 5 nuci crude. Portocalele sunt bogate în vitamina C, care susțin detoxifierea ficatului.
Prânz
Curcan la grătar (150 g) cu orez brun (100 g gătit) și dovlecei la abur (200 g), stropiți cu 1 linguriță ulei de măsline și suc de lămâie.
Salată de rucola cu ridichi și oțet de mere.
Apă cu lămâie (fără zahăr).
Gustare de după-amiază
Morcovi baby (100 g) cu humus (2 linguri), preparat fără ulei în exces. Humusul oferă proteine vegetale și fibre.
Cină
Supă de linte roșie (250 ml, fără smântână) cu morcovi, țelină și ceapă, asezonată cu turmeric și piper.
O felie de pâine integrală (30 g).
Ceai de mentă, care calmează digestia.
Ziua 3
Mic dejun
Omletă din 2 ouă cu spanac (50 g) și ardei gras (50 g), gătită fără ulei sau cu 1 linguriță ulei de măsline.
O felie de pâine integrală (30 g).
Cafea neagră fără zahăr sau ceai verde.
Gustare de dimineață
Un grepfrut mic și 10 alune de pădure crude. Grepfrutul conține antioxidanți care pot ajuta la reducerea inflamației hepatice.
Prânz
Cod la abur (150 g) cu suc de lămâie, servit cu cartofi dulci copți (100 g) și conopidă aburită (150 g).
Salată de varză kale cu semințe de rodie și oțet balsamic.
Apă plată.
Gustare de după-amiază
Kefir natural (150 ml) cu 50 g fructe de pădure. Probioticele din kefir susțin sănătatea intestinală, care este legată de sănătatea ficatului.
Cină
Salată cu piept de pui fiert (100 g), frunze de salată, castraveți, roșii și ½ avocado, cu dressing din suc de lămâie și 1 linguriță ulei de măsline.
Ceai de anghinare, cunoscut pentru efectele sale benefice asupra ficatului.
Ficatul gras trebuie gestionat pentru a evita complicațiile
Pe lângă adoptarea unei alimentații sănătoase, mișcarea zilnică este foarte importantă, deoarece ajută la reducerea depozitelor de grăsime de la nivelul ficatului.
Majoritatea persoanelor cu ficat gras care respectă aceste îndrumări în ceea ce privește stilul de viață nu dezvoltă probleme grave. În prezent, nu există medicamente specifice pentru a trata ficatul gras, dar medicul poate recomanda anumite tratamente pentru gestionarea problemelor asociate cu această afecțiune (de exemplu, medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, al colesterolului ridicat sau al diabetului de tip 2).
Dacă nu se iau măsuri pentru gestionarea bolii de ficat gras, în timp pot apărea complicații precum fibroza (când inflamația persistentă duce la țesut cicatricial în jurul ficatului și al vaselor de sânge din apropiere, dar acest organ poate să funcționeze normal în continuare) sau ciroza. Aceasta din urmă este cea mai severă etapă, care apare după ani de inflamație, în care ficatul se micșorează și devine cicatrizat. Ciroza poate duce la insuficiență hepatică și cancer la ficat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD)
https://www.nhs.uk/conditions/non-alcoholic-fatty-liver-disease/
American Liver Foundation - Liver Disease Diets
https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/health-wellness/nutrition/#1504047295391-7ca5646e-7fe4
PMC - Dietary strategies in non‐alcoholic fatty liver disease patients: From evidence to daily clinical practice, a systematic review
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10493364/
Studiul „Dietary strategies in non‐alcoholic fatty liver disease patients: From evidence to daily clinical practice, a systematic review”, apărut în United European Gastroenterol J. 2023 Jul 25;11(7):663–689. doi: 10.1002/ueg2.12443, autori: Alia Hadefi et al.
Te-ar mai putea interesa și...
