Probioticele si Omega-3, benefice in caz de steatoza hepatica
Probioticele si Omega-3, benefice in caz de steatoza hepatica
Probioticele si Omega-3, benefice in caz de steatoza hepatica
Steatoza hepatică, popular cunoscută și sub denumirea de boala ficatului gras, apare în urma acumulării excesive de grăsimi la nivelul ficatului. Potrivit unor cercetări recente, combinația dintre acizii grași Omega-3 și probiotice poate avea efecte benefice la pacienții care suferă de steatoză hepatică non-alcoolică.
Boala ficatului gras înseamnă că există prea multă grăsime în interiorul ficatului, ceea ce, în timp, poate să afecteze funcția acestui organ și să provoace leziuni hepatice. Persoanele cu exces de greutate, diabeticii, hipertensivii și cei cu colesterol mărit au un risc mai mare de a dezvolta steatoză hepatică non-alcoolică.
Multe persoane afectate pot să nu aibă niciun simptom care să le atragă atenția, dar dacă acestea apar în cele din urmă, pot include oboseală severă, slăbiciune, pierdere în greutate, îngălbenirea pielii sau a ochilor, vene în pânză de păianjen și mâncărime de lungă durată. Consultul medical este important, deoarece, dacă nu se iau măsuri, steatoza hepatică poate duce la ciroză, o afecțiune mult mai gravă, care poate avea consecințe fatale.
Stetoza hepatică se tratează prin ajustarea stilului de viață
Cum nu există tratament medicamentos sau intervenție chirurgicală pentru a trata ficatul gras, singurul remediu este schimbarea stilului de viață. Acest lucru include o alimentație potrivită, activitate fizică regulată și limitarea alcoolului. Anumite alimente și suplimente alimentare pot contribui la vindecarea ficatului gras non-alcoolic, iar dintre acestea, combinația dintre probiotice și acizii grași Omega 3 pare să scadă semnificativ grăsimea de la nivelul ficatului.
Probioticele cu Omega 3, combinație eficientă de tratament pentru steatoza hepatică
Rezultatele unui studiu clinic la care au luat parte persoane adulte, unele cu diagnostic de diabet zaharat tip II asociat steatozei, confirmă rezultatele obținute în urma altui studiu pe animale. O parte dintre pacienții care au participat la studiu au primit o combinație de probiotice suplimentate cu 250 mg de in și 250 mg ulei din germeni de grâu (fiecare cu 1% la 5% acizi grași omega-3) și o parte dintre ei au primit placebo.
Echipa de cercetare a arătat că administrarea concomitentă de probiotice și acizi grași Omega 3 a fost eficientă în steatoza heaptică: a redus grăsimea de la nivelul ficatului, a îmbunătățit profilul lipidic seric, a îmbunătățit profilul metabolic și a redus inflamația cronică sistemică.
Pe parcursul perioadei de studiu s-au urmărit scoruri pentru evaluarea indicelui de steatoză hepatică atât la pacienții care au primit probiotice și acizi grași Omega 3, cât și la pacienții care au primit placebo, scăderea acestor scoruri fiind semnificativă în grupul cu probiotice comparativ cu placebo.
Tratamentul a redus și markerii de inflamație
Totodată a existat o scădere semnificativă a markerilor inflamației sistemice cronice - TNF alfa, interleukina (IL) -1b, IL-6, IL-8, interferonul gamma - numai la unii pacienți din grupul probiotic; au existat și scăderi ușoare dar nesemnificative statistic ale greutății corporale și ale circumferinței taliei în grupul care a primit probiotice și acizii grași Omega 3.
De unde se pot lua probioticele cu Omega 3?
Probioticele și acizii grași Omega 3 pot fi administrate, la recomandarea medicului, sub formă de capsule, important este să fie unele de calitate, certificate. Există însă posibilitatea de a oferi organismului probiotice și acizi grași Omega 3 și din alimentație.
Alimente cu Omega 3
Printre alimentele care conțin acizi grași Omega 3 se află:
- Somonul
- Sardinele
- Heringul
- Uleiul de pește
- Semințele de chia
- Semințele de in
- Semințele de cânepă
- Gălbenușul de ou
- Nucile
- Varza de Bruxelles
- Spanacul
Alimente probiotice
Printre alimentele care conțin probiotice din belșug se numără:
- Varza murată și alte murături
- Măslinele verzi
- Chefirul
- Brânza cottage cu mai puțin de 5% grăsime
- Iaurtul grecesc
- Ciocolata neagră
Medicul specialist este singurul în măsură să facă anumite recomandări de alimente sau suplimente în caz de steatoză hepatică non-alcoolică sau orice altă afecțiune hepatică. Înainte de a folosi combinația de acizi grași Omega 3 și probiotice pentru combaterea sau prevenirea steatozei hepatice, este recomandat, deci, să se ceară sfatul medicului.
Măsuri care pot fi eficiente în tratamentul steatozei hepatice
O alimentație adecvată
Ca tratament pentru steatoza hepatică, în primul rând se va avea grijă la alimentație. Vor fi adăugate mai multe fibre la mesele zilnice, de exemplu din quinoa, ovăz, leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte) și rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, ridiche, hrean, țelină, sfeclă). Se vor consuma fructe mai puțin dulci, cu un indice glicemic moderat sau scăzut, cum ar fi căpșunile, zmeura și alte fructe de pădure, cireșele, merele, perele, prunele, grepfrutul, portocalele, lămâile, pomelo.
Activitatea fizică regulată
Exercițiile fizice, asociate cu alimentația corepsunzătoare, contribuie la pierderea kilogramelor în plus și apoi la menținerea unei greutăți în limitele normale și, de asemenea, contează ca tratament în steatoza hepatică non-alcoolică. La fel ca în cazul persoanelor sănătoase, se recomandă cel puțin 30 de minute de mișcare de intensitate moderată în majoritatea zilelor săptămânii (mers pe jos în pas vioi, mers pe bicicletă etc.).
Scăderea nivelului lipidelor din sânge
Pentru a scădea colesterolul mărit, conectat cu steatoza hepatică non-alcoolică, se va ține cont de aportul de grăsimi saturate din alimentația obișnuită. La mesele zilnice, se recomandă utilizarea grăsimilor nesaturate, precum uleiul de măsline sau de floarea soarelui, avocadoul, nucile și semințele. Untul, smântâna, carnea grasă, brânzeturile grase se vor consuma doar la ocazii, de poftă.
Limitarea aportului de zahăr
Și zahărul contribuie la creșterea valorilor colesterolului și trigliceridelor, așa că va fi evitat consumul regulat. Zahărul se ascunde în multe produse din comerț, așa că, pentru a reduce consumul, e important să se limiteze cantitatea de dulciuri (bomboane, prăjituri, frusecuri, produse de patiserie cu zahăr etc.), băuturile cu zahăr (sucurile din comerț, energizantele, cafeaua sau ceaiul cu mult zahăr etc.).
Dacă există poftă de dulce, se vor alege spre consum două pătrățele de ciocolată neagră, cu cel puțin 50% cacao, sau un fruct proaspăt amestecat cu iaurt grecesc și o mână de nuci.
Evitarea alcoolului
La persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică, daunele de la nivelul ficatului pot fi inversate într-o perioadă destul de scurtă dacă nu se consumă în mod regulat alcool. Chiar dacă persoana nu bea în exces, un aport regulat de alcool poate împiedica vindecarea ficatului gras.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medicine - Efficacy and safety of omega-3 fatty acids on liver-related outcomes in patients with nonalcoholic fatty liver disease, A protocol for a systematic review and meta-analysis
https://journals.lww.com/md-journal/fulltext/2020/06120/efficacy_and_safety_of_omega_3_fatty_acids_on.55.aspx
Studiul „Efficacy and safety of omega-3 fatty acids on liver-related outcomes in patients with nonalcoholic fatty liver disease, A protocol for a systematic review and meta-analysis”, apărut în Medicine: June 12, 2020 - Volume 99 - Issue 24 - p e20624, doi: 10.1097/MD.0000000000020624 2020, autori: Shi, Xiao-yan
Pub Med - Association between habitual yogurt consumption and newly diagnosed non-alcoholic fatty liver disease
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31477797/
Studiul „Association between habitual yogurt consumption and newly diagnosed non-alcoholic fatty liver disease”, apărut în Eur J Clin Nutr. 2020 Mar;74(3):491-499. doi: 10.1038/s41430-019-0497-7, autori: Shunming Zhang et al.
Johns Hopkins Medicine - Nonalcoholic Fatty Liver Disease
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/nonalcoholic-fatty-liver-disease
Te-ar mai putea interesa și...
