Dieta recomandata pacientilor cu ficat gras

Dovezile epidemiologice sugerează o relație strânsă între stilul de viață nesănătos și boala hepatică non-alcoolică, ceea ce face obligatorie corectarea stilului de viață la toți pacienții cu ficat gras.

Există două tipuri principale de boală hepatică grasă: boala hepatică legată de alcool și boala hepatică grasă non-alcoolică. Persoanele însărcinate pot dezvolta, de asemenea, o formă de boală a ficatului gras cunoscută sub numele de ficat gras acut al sarcinii. Această complicație rară poate apărea în al treilea trimestru sau în perioada postpartum timpurie.

Ce este ficatul gras

Boala ficatului gras dăunează ficatului, împiedicându-l să elimine toxinele din sânge și să producă bilă pentru sistemul digestiv. Atunci când ficatul nu poate îndeplini aceste sarcini în mod eficient, o persoană este expusă riscului de a dezvolta alte probleme de sănătate.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Potrivit Asociației Americane de Gastroenterologie, factorii de stil de viață, inclusiv regimul alimentar și exercițiile fizice, sunt cheia pentru gestionarea bolii hepatice grase non-alcoolice. Un regim alimentar poate ajuta, de asemenea, la prevenirea malnutriției la persoanele diagnosticate cu această boală și care au dezvoltat ciroză. 

Steatoza hepatică non-alcoolică afectează până la 30% din populație și mărește riscul de fibroză hepatică, ciroză, precum și de diabet sau de afecțiuni cardiovasculare.

În acest articol, îți voi vorbi despre regimul alimentar pe care ar trebui să-l ai dacă te confrunți cu boala ficatului gras.  

Regimul alimentar în boala ficatului gras

De ce este important să slăbești 

Scăderea în greutate este recomandată în caz de steatoză hepatică, însă pentru a scăpa de kilogramele în plus, pacientul trebuie să adopte o dietă sănătoasă, în primă fază hipocalorică, dar să practice totodată și sport în mod regulat.

Scăderea în greutate este recomandată pacienților supraponderali (indice de masă corporală (IMC): 25–30 kg/m2) și obezi (IMC > 30 kg/m2). Nu trebuie să depășească 1 kg pe săptămână. Pierderea rapidă și necontrolată în greutate poate fi dăunătoare pentru pacienți și poate chiar agrava simptomele clinice ale steatozei hepatice non-alcoolice 1. Se recomandă evitarea dietelor foarte sărace în calorii (388 kcal/zi). Ele pot provoca activarea inflamației generale și o creștere a nivelului bilirubinei serice.

Alcoolul, dăunător sau nu?

De notat, consumul zilnic de alcool de până la 30 g (bărbați) sau 20 g (femei) este insuficient pentru a induce steatoza alcoolică și ar putea chiar să fie protectiv față de boala hepatică non-alcoolică, steatohepatita și fibroză în comparație cu abstinența.

Pacienții fără steatohepatită sau fibroză ar trebui să primească doar consiliere pentru o dietă sănătoasă și activitate fizică.

Dieta mediteraneeană, o soluție

Dieta recomandată pacienților cu steatoză hepatică este una bogată în acizi mononesaturați, precum dieta mediteraneană. Dieta trebuie să fie săracă în grăsimi saturate (de origine animală) și bogată în grăsimi nesaturate (de origine vegetala), fără alimente procesate și carbohidrați cu indice glicemic mare. Cea care respectă aceste principii este dieta mediteraneană ce asigură o longevitate semnificativ mai mare celor care o adoptă.

Se recomandă consumul de legume și fructe proaspete, care scad nivelul seric al grăsimilor. Ca sursă de carbohidrați se preferă cerealele integrale care au indice glicemic scăzut și cresc aportul de fibre.

Ca sursă de proteine se preferă carnea de pește și pui, brânzeturile cu mai puțin de 30% grăsime, leguminoasele (fasole, mazăre).

Se preferă uleiul de măsline în locul altor surse de grăsime, dar și uleiul de pește care scade trigliceridele și totodată conține acizi grași Omega-3.

Se recomandă consumul de nuci și semințe în stare crudă ( migdale, fistic, semințe de dovleac, caju de câteva ori pe săptămână).

Analizând “piramida alimentară” specifică dietei mediteraneene, se observă că alimentele acesteia sunt sănătoase și se axează pe:

Consumul zilnic de alimente precum: legume, fructe, produse din cereale integrale (făină integrală), ulei de măsline, fasole, nuci, leguminoase și semințe, ierburi și condimente.

Consumul săptămânal de: carne de pui, ouă, brânză, iaurt, peste și fructe de mare.

În ceea ce privește hidratarea, pacientul care urmează dieta mediteraneană ar trebui să consume apă din belșug. Se permite și consumul moderat de vin roșu, însă nu mai mult de 1 pahar pe zi.

RECOMANDARILE EXPERTILOR
 

Cafeaua și ceaiul sunt permise, însă nu îndulcite cu zahăr sau miere. De asemenea, sucurile și alte băuturi îndulcite sunt complet interzise.

Alimente și băuturi interzise pacienților cu ficat gras

Alimente și băuturi de evitat

Includerea alimentelor sănătoase în dietă este o modalitate de a gestiona boala ficatului gras. Cu toate acestea, este la fel de important ca persoanele cu această afecțiune să evite sau să limiteze consumul unor alimente și băuturi, precum:

Zahăr și zaharuri adăugate

Conform specialiștilor, persoanele cu boala ficatului gras, în special cu steatoza hepatică non-grasă, ar trebui să evite sau să limiteze zaharurile adăugate. Acestea pot contribui la creșterea nivelului de zahăr din sânge și la creșterea grăsimilor din ficat.

Producătorii adaugă adesea zahăr la bomboane, înghețată și băuturi îndulcite, cum ar fi sucul și băuturile din fructe. Zaharurile adăugate se regăsesc și în alimentele ambalate, produsele de patiserie și chiar cafeaua și ceaiul cumpărate din magazin.

Evitarea altor zaharuri, cum ar fi fructoza și siropul de porumb, poate ajuta, de asemenea, la reducerea grăsimilor din ficat.

Alcool

Consumul excesiv de alcool este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii hepatice acute și cronice.  Alcoolul afectează ficatul, contribuind la boala ficatului gras și la alte afecțiuni, cum ar fi ciroza.
O persoană cu boala de ficat gras ar trebui să încerce să-și reducă aportul de alcool sau să-l elimine complet din alimentație.

Cereale rafinate

Cerealele procesate și rafinate se găsesc în pâinea albă, pastele albe și orezul alb. Producătorii elimină fibrele din aceste cereale foarte procesate, care pot crește glicemia pe măsură ce organismul le descompune.

Un studiu din 2015 efectuat pe 73 de adulți cu steatoza hepatică non-grasă a constatat că cei care au consumat mai puține cereale rafinate au avut un risc mai scăzut de sindrom metabolic, un grup de factori de risc care cresc probabilitatea diferitelor probleme de sănătate 2.

Cunoaște-te mai bine

Poți înlocui cerealele rafinate cu cartofi, leguminoase sau cereale integrale.

Alimente prăjite sau sărate

Prea multă mâncare prăjită sau sărată poate crește aportul de calorii și poate duce la o persoană să dezvolte obezitate, o cauză comună a bolii hepatice grase. Condimentarea preparatelor cu condimente este o modalitate excelentă de a aroma alimentele fără a adăuga sare. Poți chiar să coci sau să gătești alimentele la aburi, în loc să le prăjești.

Carne

Un articol din 2019 arată că aportul de grăsimi saturate crește cantitatea de grăsime din jurul organelor, inclusiv ficatul. Carnea de vită, de porc, mezelurile și cârnații sunt toate bogate în grăsimi saturate.  

Carnea slabă, peștele, tofu sunt înlocuitori potriviți. Cu toate acestea, peștele sălbatic, gras, poate fi cea mai bună alegere, deoarece oferă și acizi grași Omega-3. Se mai recomandă, în dieta mediteraneană adoptată de pacienții cu steatoză hepatică, și evitarea următoarelor alimente și ingrediente nesănătoase:

  • Grăsimi trans: se regăsesc în margarină și într-o serie de alimente procesate.
  • Uleiuri rafinate: ulei de canola, ulei de soia.
  • Carne procesata: mezeluri, cârnați.

Studiile făcute în domeniu au arătat că, și fără scăderea în greutate, dieta mediteraneană reduce steatoză hepatică și îmbunătățește totodată rezistența la insulină, reducând astfel riscul de diabet la care e expus pacientul cu boala de ficat gras.

Pacientul care este diagnosticat cu steatoza hepatica non-alcoolica trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce cantitatea de grăsimi de la nivelul ficatului. Din păcate, nu există un tratament medicamentos care să vindece această problemă, însă din fericire, steatoza hepatica nu este o boala ireversibilă. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos, a unei diete adecvate și prin practicarea unui sport în mod regulat, pacientul va reuși să elimine depozitele de grăsime de la nivelul ficatului. 
 
 
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul „Frontiers in cardiovascular medicine”, 2021 Sep 7;8:742382. doi: 10.3389/fcvm.2021.742382., autori: Bo Zhu, Siu-Lung Chan, Jack Li, Kathryn Li, Hao Wu, Kui Cui, Hong Chen
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34557535/
2Studiul ”Associations between dietary intake and the presence of the metabolic syndrome in patients with non-alcoholic fatty liver disease”, publicat în J Hum Nutr Diet. 2015 Aug;28(4):409-15. doi: 10.1111/jhn.12323. Epub 2015 May 19., autori: M Georgoulis, M D Kontogianni, A Margariti, D Tiniakos, E Fragopoulou, R Zafiropoulou, G Papatheodoridis 
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25988570/
Centers for Disease Control and Prevention - Excessive Alcohol Use
https://www.cdc.gov/chronicdisease/resources/publications/factsheets/alcohol.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0