Ce boli produc aparitia ficatului gras?

Ficatul gras non-alcoolic (steatoza hepatică non-alcoolică) este o problemă de sănătate des întâlnită. Printre cauzele apariției acestei afecțiuni se numără unele boli despe care vom discuta în cele ce urmează.

Prezența grăsimii la nivelul ficatului este normală, atunci când este vorba despre cantități reduse, însă dacă procentul de grăsime depășește 5%-10% din greutatea totală a ficatului, vorbim despre ficat gras.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Obezitatea și diabetul, afecțiuni care contribuie la apariția ficatului gras

O multitudine de boli predispun la acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, cum ar fi obezitatea, diabetul zaharat și dislipidemia.

Mult timp s-a crezut că acumularea de grăsime în exces la nivelul corpului (cum se întâmplă în obezitate) se poate extinde și la nivelul organelor interne precum ficatul. Ficatul nu are doar simplul rol de a depozita grăsime, ci funcționează precum o fabrică. 

Atunci când grăsimea este prezentă în exces, aceasta se inflamează și din depozite se desprind mici cantități de grăsime care ajung în fluxul sangvin. Organismul reacționează și produce hormoni pentru a se lupta cu acest fenomen. Printre acești hormoni se numără și insulina.

Când mecanismele de luptă ale organismului devin ineficiente, apare diabetul zaharat (rezervele de insulină ale pancreasului se epuizează). Grăsimile din sânge se pot depune la nivelul vaselor, unde pot produce evenimente cu potențial fatal precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Toate aceste probleme de sănătate fac parte dintr-un cerc vicios care, într-un final, duce la o durată mai scăzută de viață și la o calitate a vieții scăzută, prin prezența mai multor boli simultan.

Alte boli care cresc riscul de apariție a ficatului gras

Pacienții care suferă de bolile din lista de mai jos ar trebui să se preocupe și de eventuală apariție a ficatului gras. Ficatul gras a fost asociat cu mai multe patologii, deși în unele cazuri legătura nu a fost încă explicată pe deplin. Este important de știut când poate apărea ficatul gras, deoarece astfel se pot face modificări în stilul de viață (alimentație adecvată, scădere în greutate, exercițiu fizic) pentru a preveni sau a trata această afecțiune.

Afecțiunile care cresc riscul de apariție a ficatului gras sunt:

  • Hepatita B și hepatita C
  • Hipertensiunea arterială 
  • Sindromul de apnee în somn
  • Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolită ulcerohemoragică)
  • Fibroza chistica
  • Infecțiile virale
  • Afecțiuni autoimune ale ficatului
  • Malnutriția

Unele studii științifice sugerează și faptul că unele bacterii de la nivelul intestinului subțire pot fi, de asemenea, vinovate de apariția steatozei hepatice non-alcoolice. Și sarcina poate crește predispoziția pentru instalarea steatozei hepatice. În cazuri rare, în timpul sarcinii se pot acumula depozite de grăsime la nivelul ficatului. Într-o asemenea situație, atât viitoarea mămică, precum și fătul, sunt în pericol. Deși nu se cunoaște cauza exactă a apariției ficatului gras în timpul sarcinii, se pare că hormonii joacă un rol important.

Cum se poate reduce riscul de ficat gras non-alcoolic?

Pentru combaterea riscului crescut de instalare a steatozei hepatice non-alcoolice, e important să se reducă factorii care pot contribui la apariția acestei afecțiuni. În acest sens, se pot lua următoarele măsuri:

Tratarea și gestionarea diabetului zaharat

Odată instalat și diagnosticat, diabetul zaharat trebuie ținut sub control, deoarece altfel pacientul se va confrunta cu diverse alte probleme de sănătate și, în timp, cu afectarea organelor (diabetul necontrolat poate duce inclusiv la orbire). Prin respectarea tratamentului recomandat de medic, care poate consta în medicamente, injecții sau o combinație, dar și prin adoptarea unui stil de viață sănătos, diabetul zaharat poate fi ținut în frâu, iar persoana afectată poate duce o viață normală. 

Persoanele cu diabet trebuie să fie atente, în general, la cantitatea de carbohidrați, să pună accentul pe alimente simple, preparate cât mai sănătos (nu prăjeli, semipreparate etc.), să ia mese mai mici și regulate, cu un număr de calorii care să nu le depășească nevoile zilnice. De asemenea, activități fizice precum înotul, mersul pe bicicletă și alergarea tind să scadă nivelurile de glucoză din sânge.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cercetări recente indică faptul că diabetul de tip 2 poate intra în remisie dacă pacientul scade în greutate și reușește să ia măsuri de stil de viață care susțin sănătatea. Remisiunea diabetului de tip 2 înseamnă că nivelul de glucoză din sânge sau markerii de glucoză ajung și se mențin într-un interval normal timp de cel puțin 6 luni atunci când persoana nu ia niciun medicament pentru diabet.

Combaterea obezității

Greutatea corporală în exces poate cauza steatoză hepatică, dar și alte probleme de sănătate în timp. Vestea bună este, însă, că obezitatea poate fi combătută. Activitatea fizică și alimentația adecvată sunt cele două elemente principale în lupta cu kilogramele în plus. Prin exercițiile fizice se ard depozitele de grăsime, dar totodată este stimulat și metabolismul, iar prin dietă se creează deficit caloric, care la rândul lui topește depozitele de grăsime.

Dacă ai multe kilograme în plus, așa cum este în cazul obezității, e indicat să ceri pentru început sfatul medicului de familie. Acesta te poate ajuta să-ți faci un plan potrivit de alimentație și de mișcare. Indicele de masă corporală (IMC-ul) normal este între 18,50 si 24,99, deci în primul rând va fi calculat acesta.

Este posibil ca inițial să începi cu un fel de dietă, care să implice evitarea alimentelor cu grăsimi animale și trans și a celor cu zahăr, după care să introduci și mișcarea regulată. Chiar și mersul pe jos zilnic este util când vine vorba de scăderea în greutate. Când începi un astfel de proces, e recomandat să discuți cu persoanele din familie și cu prietenii și să îi rogi să te susțină în demersul tău spre a a avea o viață mai sănătoasă.

Tratarea dislipidemiei

Nivelul de colesterol, la fel ca și acela al trigliceridelor, poate fi redus atât prin tratament medicamentos recomandat de medic, cât și prin modificări care țin de stilul de viață – dietă sănătoasă, săracă în grăsimi animale și trans, dar și sport. Medicul va recomanda în primul rând aceste schimbpri în stilul alimentar și de mișcare, iar dacă pacientul respectă indicațiile și, cu toate acestea, schimbările nu dau roade, se vor recomanda și medicamente care scad colesterolul și îl aduc la valori normale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Nonalcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD)
https://www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/approach-to-the-patient-with-liver-disease/nonalcoholic-fatty-liver-disease-nafld
Cleveland Clinic - Fatty Liver Disease
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease
NIH - Reversing Type 2 Diabetes: A Narrative Review of the Evidence
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6520897/
Studiul „Reversing Type 2 Diabetes: A Narrative Review of the Evidence”, apărut în Nutrients. 2019 Apr; 11(4): 766, doi: 10.3390/nu11040766, autori: Sarah J Hallberg et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0