Ce semne indică hipotiroidismul la copii?
Rezumat: Hipotiroidismul la copii apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni pentru nevoile organismului.
Manifestările diferă în funcție de vârstă și pot include oboseală, creștere lentă, constipație, piele uscată, sensibilitate la frig, dificultăți de concentrare și pubertate întârziată. La bebeluși, semnele pot fi discrete, de aceea screeningul neonatal este esențial.
Tratamentul standard este levotiroxina, administrată zilnic în doza recomandată de medic.
1. Ce este glanda tiroidă și ce boli poate avea?
2. Ce este hipotiroidismul la copii și de ce apare?
3. Care sunt semnele de hipotiroidism?
a. Oboseala, somnolența și lipsa de energie
b. Creșterea lentă și întârzierea dezvoltării
c. Creșterea în greutate și sensibilitatea la frig
d. Pielea uscată, căderea părului și constipația
e. Problemele de concentrare și rezultatele școlare slabe
f. Pubertatea întârziată sau tulburările menstruale
4. Cum se manifestă hipotiroidismul la bebeluși?
a. Icterul prelungit și dificultățile de hrănire
b. Plânsul răgușit și somnolența excesivă
c. Întârzierea dezvoltării fizice și neurologice
5. Cum se diagnostichează hipotiroidismul la copii?
6. Cum se tratează hipotiroidismul la copii?
7. Se poate preveni hipotiroidismul la copii?
8. Concluzie
1. Ce este glanda tiroidă și ce boli poate avea?
Glanda tiroidă este un organ mic, asemănător unui fluture, situat în partea din față a gâtului. Aceasta produce hormonii tiroidieni T4 și T3, care influențează folosirea energiei, temperatura corpului, ritmul cardiac, digestia, dezvoltarea creierului și creșterea copilului.
Activitatea glandei este coordonată de hipofiză, o glandă aflată la baza creierului. Hipofiza produce hormonul de stimulare tiroidiană, numit TSH. Când nivelul hormonilor tiroidieni scade, hipofiza eliberează de obicei mai mult TSH pentru a stimula tiroida.
Glanda tiroidă poate produce prea puțini hormoni, situație numită hipotiroidism, sau prea mulți, ceea ce înseamnă hipertiroidism. Alte probleme includ inflamațiile autoimune, gușa, nodulii tiroidieni, anomaliile congenitale și, mult mai rar la copii, cancerul tiroidian.
În boala Hashimoto, sistemul imunitar atacă din greșeală glanda tiroidă. Această inflamație poate reduce treptat producerea hormonilor tiroidieni și este cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului dobândit la copii și adolescenți.
În boala Graves, anticorpii stimulează excesiv glanda tiroidă, provocând hipertiroidism. Copilul poate slăbi, poate avea palpitații, tremur, transpirație abundentă, iritabilitate și dificultăți de somn. Manifestările sunt diferite de cele întâlnite în hipotiroidism.
2. Ce este hipotiroidismul la copii și de ce apare?
Hipotiroidismul la copii înseamnă că organismul nu primește suficienți hormoni tiroidieni. Funcțiile corpului încetinesc, iar creșterea și dezvoltarea pot fi afectate. Hipotiroidismul poate fi congenital, adică prezent de la naștere, sau dobândit mai târziu.
Uneori, glanda tiroidă este normală, dar nu primește suficient TSH din cauza unei probleme a hipofizei sau hipotalamusului. Această formă se numește hipotiroidism central și poate fi asociată cu deficiența altor hormoni hipofizari.
La copiii mai mari, cauza principală este tiroidita Hashimoto. Riscul este mai mare dacă există boli tiroidiene în familie sau dacă copilul are o altă afecțiune autoimună, precum diabetul zaharat de tip 1 ori boala celiacă.
Hipotiroidismul poate apărea și după îndepărtarea chirurgicală a tiroidei, tratamentul cu iod radioactiv sau radioterapia aplicată în zona capului și gâtului. Anumite medicamente pot influența funcția glandei tiroide, motiv pentru care copiii care le folosesc necesită monitorizare.
Deficitul sever de iod poate provoca hipotiroidism deoarece glanda tiroidă are nevoie de iod pentru a produce hormoni. Și excesul de iod poate perturba temporar funcționarea tiroidei, în special la nou-născuți și la copiii vulnerabili.
3. Care sunt semnele de hipotiroidism?
a. Oboseala, somnolența și lipsa de energie
Copilul poate părea permanent obosit, chiar dacă doarme suficient. Poate renunța la activitățile preferate, poate evita sportul și poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti dimineața sau pentru a finaliza sarcinile obișnuite.
Somnolența apare deoarece procesele metabolice încetinesc. Totuși, oboseala este un simptom nespecific și poate avea numeroase alte cauze, precum anemia, infecțiile, tulburările de somn, depresia sau un program prea solicitant.
În hipotiroidism, părinții pot observa o schimbare față de nivelul anterior de energie. Copilul care era activ devine mai lent, mai puțin interesat de joacă sau mai puțin rezistent la efort. Uneori, musculatura pare slăbită, iar mișcările sunt mai lente.
b. Creșterea lentă și întârzierea dezvoltării
Încetinirea creșterii în înălțime este unul dintre cele mai importante semne de hipotiroidismul la copii. Copilul poate rămâne în urmă față de curba sa obișnuită de creștere, chiar dacă greutatea se menține sau crește.
De aceea, înălțimea și greutatea trebuie măsurate periodic și înscrise pe grafice adaptate vârstei și sexului. Contează evoluția în timp, nu numai comparația cu ceilalți copii din clasă.
Hormonii tiroidieni interacționează cu hormonul de creștere și contribuie la maturizarea oaselor. Un deficit prelungit poate întârzia vârsta osoasă. După începerea tratamentului, creșterea se poate accelera, mai ales când boala a fost identificată suficient de devreme.
În hipotiroidismul sever și netratat, dezvoltarea dentară poate fi întârziată, iar proporțiile corpului se pot modifica. Aceste situații sunt mai rare în zonele unde copiii au acces la screening neonatal și consultații medicale periodice.
c. Creșterea în greutate și sensibilitatea la frig
Hipotiroidismul poate favoriza o creștere moderată în greutate, deoarece metabolismul încetinește și organismul poate reține apă și sare. Totuși, boala tiroidiană nu e, de regulă, singura explicație pentru obezitatea severă la un copil care crește normal în înălțime.
Combinația dintre acumularea kilogramelor și încetinirea creșterii în înălțime este mai sugestivă decât greutatea crescută singură. Medicul evaluează alimentația, activitatea fizică, istoricul familial, ritmul creșterii și eventualele semne ale altor boli endocrine.
Copilul poate suporta greu temperaturile scăzute, poate cere haine mai groase decât ceilalți sau poate avea mâinile și picioarele reci. Sensibilitatea la frig apare deoarece hormonii tiroidieni contribuie la producerea și reglarea căldurii corporale.
d. Pielea uscată, căderea părului și constipația
Pielea poate deveni uscată, aspră, palidă sau rece. Uneori apar umflături în jurul ochilor, iar fața pare mai puțin expresivă. Unghiile se pot rupe mai ușor, iar vindecarea unor leziuni superficiale poate părea lentă.
Părul poate deveni uscat, fragil și mai rar. Căderea părului nu este specifică hipotiroidismului și poate apărea după infecții, în deficitul de fier, în boli ale scalpului sau în perioade de stres.
Constipația este frecventă deoarece mișcările intestinului încetinesc. Copilul poate avea scaune rare, tari și dificil de eliminat. Dacă problema persistă în ciuda hidratării, mișcării și alimentației adecvate, este indicat un consult medical.
e. Problemele de concentrare și rezultatele școlare slabe
Un deficit de hormoni tiroidieni poate încetini gândirea și poate afecta atenția. Copilul poate avea dificultăți în urmărirea explicațiilor, în memorarea informațiilor sau în organizarea temelor. Profesorii pot observa că lucrează mai încet decât înainte.
Unii copii devin apatici sau retrași, iar alții pot părea iritabili. La adolescenți, hipotiroidismul poate semăna cu depresia. Evaluarea nu trebuie limitată la glanda tiroidă dacă sunt prezente tristețe persistentă, izolare sau modificări importante de comportament.
f. Pubertatea întârziată sau tulburările menstruale
Hormonii tiroidieni influențează maturizarea sexuală. Hipotiroidismul poate întârzia debutul pubertății sau poate încetini progresul acesteia. Adolescenții pot avea o dezvoltare mai lentă decât colegii, asociată cu statură mică și vârstă osoasă întârziată.
La adolescente, menstruațiile pot deveni neregulate, abundente sau mai rare. Pierderile mari de sânge pot favoriza anemia și pot accentua oboseala. Orice sângerare menstruală excesivă sau prelungită trebuie discutată cu medicul.
4. Cum se manifestă hipotiroidismul la bebeluși?
a. Icterul prelungit și dificultățile de hrănire
Icterul determină îngălbenirea pielii și a albului ochilor. Este frecvent la nou-născuți, dar persistența sa peste perioada considerată obișnuită poate necesita investigații, inclusiv evaluarea funcției tiroidei.
Bebelușul poate suge slab, poate obosi în timpul mesei și poate avea dificultăți în a lua în greutate. Uneori, abdomenul este mai proeminent, poate exista o hernie ombilicală, iar scaunele sunt rare din cauza constipației.
Aceste manifestări nu sunt exclusive hipotiroidismului congenital. Copilul trebuie examinat de medic fără amânare.
b. Plânsul răgușit și somnolența excesivă
Plânsul poate fi răgușit, iar vocea mai groasă decât în mod obișnuit. Bebelușul poate dormi foarte mult, poate fi dificil de trezit pentru masă și poate reacționa lent la stimulii din jur.
Alte semne posibile sunt temperatura corporală scăzută, pielea rece și uscată, limba aparent mărită și tonusul muscular redus. Uneori, fontanela posterioară este mai mare decât ar fi de așteptat.
c. Întârzierea dezvoltării fizice și neurologice
Hormonii tiroidieni sunt indispensabili dezvoltării creierului în primii ani de viață. Hipotiroidismul congenital sever, rămas netratat, poate afecta dezvoltarea motorie, auzul, vorbirea, capacitatea de învățare și creșterea.
Tratamentul început prompt reduce considerabil riscul complicațiilor. Copilul trebuie monitorizat atent, deoarece atât o doză insuficientă, cât și una prea mare de hormon tiroidian pot influența creșterea și dezvoltarea.
5. Cum se diagnostichează hipotiroidismul la copii?
Diagnosticul nu se stabilește numai pe baza simptomelor. Primele investigații sunt, de obicei, TSH și tiroxina liberă, prescurtată FT4. Valorile trebuie interpretate folosind intervale de referință potrivite vârstei copilului și metodei laboratorului.
În hipotiroidismul primar manifest, TSH este de regulă crescut, iar FT4 este scăzut. TSH crește deoarece hipofiza încearcă să stimuleze glanda tiroidă să producă mai mulți hormoni.
În hipotiroidismul central, FT4 este scăzut, dar TSH poate fi mic, normal sau doar ușor crescut. De aceea, măsurarea exclusivă a TSH poate rata anumite cazuri, iar rezultatele trebuie analizate împreună cu FT4 și tabloul clinic.
Dacă medicul suspectează tiroidita Hashimoto, poate recomanda anticorpii anti-tiroperoxidază și anti-tiroglobulină. Prezența lor susține cauza autoimună, dar valoarea anticorpilor nu arată singură cât de bine funcționează glanda tiroidă.
6. Cum se tratează hipotiroidismul la copii?
Tratamentul standard este levotiroxina, o formă sintetică a hormonului T4. Medicamentul înlocuiește hormonul pe care glanda tiroidă nu îl produce în cantitate suficientă. Doza este stabilită în funcție de vârstă, greutate, cauză, analize și severitatea deficitului.
În hipotiroidismul congenital, tratamentul trebuie început cât mai repede după confirmarea diagnosticului. În primele luni, analizele sunt verificate frecvent, deoarece creierul și organismul bebelușului se dezvoltă rapid, iar necesarul de hormon se modifică.
Levotiroxina se administrează zilnic, la aceeași oră și în același mod. La sugari, comprimatul poate fi zdrobit și amestecat cu o cantitate mică de apă, lapte matern sau formulă, apoi administrat imediat.
Medicamentul nu trebuie amestecat într-un biberon întreg, deoarece copilul poate să nu consume toată doza. Preparatele cu soia, fier sau calciu pot reduce absorbția levotiroxinei dacă sunt administrate în același timp.
Părinții nu trebuie să modifice sau să întrerupă tratamentul după dispariția simptomelor. Normalizarea TSH arată că doza funcționează, nu că boala a dispărut neapărat. Unele forme sunt permanente, iar altele pot fi tranzitorii.
Medicul monitorizează TSH, FT4, înălțimea, greutatea, pubertatea și starea generală. Doza trebuie ajustată pe măsură ce copilul crește. O cantitate prea mică menține hipotiroidismul, iar una prea mare poate provoca palpitații, agitație, transpirații și insomnie.
Nu se recomandă suplimente cu iod, alge, „extracte tiroidiene” sau produse naturiste în locul levotiroxinei. Excesul de iod poate agrava unele boli ale tiroidei, iar suplimentele pot conține cantități imprevizibile de hormoni sau alte substanțe.
7. Se poate preveni hipotiroidismul la copii?
Cele mai multe cazuri de hipotiroidism congenital cauzate de dezvoltarea anormală a glandei tiroide nu pot fi prevenite. Nici tiroidita Hashimoto nu poate fi prevenită printr-o dietă, un supliment sau un anumit stil de viață.
Un aport adecvat de iod este necesar în sarcină, alăptare și copilărie. Dozele mari nu oferă protecție suplimentară și pot fi nocive. Suplimentele cu iod trebuie administrate copilului numai la recomandarea medicului.
Copiii cu sindrom Down, sindrom Turner, diabet de tip 1, boală celiacă sau istoric familial de boli autoimune pot avea un risc mai mare de disfuncție tiroidiană. Medicul poate recomanda testări periodice chiar dacă nu există simptome evidente.
8. Concluzie
Hipotiroidismul la copii poate avea manifestări discrete, care se instalează treptat. Oboseala, constipația, pielea uscată sau creșterea în greutate sunt frecvente și în alte situații. Încetinirea creșterii în înălțime este un indiciu deosebit de important.
La bebeluși, boala poate fi prezentă fără semne evidente. Screeningul neonatal, măsurarea TSH și a FT4 și începerea rapidă a tratamentului protejează dezvoltarea creierului și creșterea fizică.
Părinții trebuie să solicite evaluare medicală dacă observă încetinirea creșterii, oboseală persistentă, sensibilitate la frig, constipație, dificultăți școlare sau modificări ale pubertății. Diagnosticul precoce permite, în majoritatea cazurilor, o dezvoltare normală și o viață activă.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce analize se fac pentru hipotiroidism?
Răspuns: Principalele analize sunt TSH și FT4. Medicul poate recomanda și anticorpi tiroidieni, iar în anumite situații ecografie sau alte investigații.
Întrebare: Ce tratament se ia pentru hipotiroidism?
Răspuns: Tratamentul standard este levotiroxina, administrată zilnic în doza stabilită de pediatru sau endocrinologul pediatru.
Întrebare: Care este cel mai important semn de hipotiroidism la copii?
Răspuns: Încetinirea creșterii în înălțime, asociată uneori cu acumularea kilogramelor, este un semn important care necesită evaluare.
Întrebare: Un TSH crescut înseamnă întotdeauna hipotiroidism?
Răspuns: Nu. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu FT4, vârsta copilului, simptomele și intervalele laboratorului.
Întrebare: Hipotiroidismul la copii se vindecă?
Răspuns: Unele forme sunt temporare, dar altele necesită tratament permanent. Medicul stabilește evoluția prin analize și controale regulate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PMC -The Impact of Acquired Hypothyroidism on the Growth and Metabolic Profiles of Pediatric Patients: A Retrospective Monocentric Study
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11941351/
Studiul „The Impact of Acquired Hypothyroidism on the Growth and Metabolic Profiles of Pediatric Patients: A Retrospective Monocentric Study”, apărut în Children (Basel). 2025 Feb 24;12(3):272. doi: 10.3390/children12030272, autori: Elena Malavolta et al.
Pub Med - Congenital Hypothyroidism: Screening and Management
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36827521/
Studiul „Congenital Hypothyroidism: Screening and Management”, apărut în Pediatrics. 2023 Jan 1;151(1):e2022060420. doi: 10.1542/peds.2022-060420, autori: Susan R Rose et al.
Te-ar mai putea interesa și...


