Totul despre avort: tipuri ● complicatii ● riscuri ● recuperare

1. Informații generale despre avort
   a. Ce este avortul?
   b. Tipurile de avort sau opțiunile pacientei care dorește întreruperea sarcinii
   c. Când se întrerupe o sarcină dorită - ce motive există?
   d. Când se face întreruperea anticipată a unei sarcini?
   e. Avortul legal și ilegal - Până la câte săptămâni se face avort?
   f. Cauzele avortului sau motivele care le determină pe femei să recurgă la întreruperea de sarcină
   g. Principalii factori de risc în avortul spontan
2. Pregătirea și recuperarea în caz de avort
   a. Investigații medicale înainte de avort
   b. Medicii specialiști la care poate apela pacienta care dorește întrerupere de sarcină
   c. Cum se face avort, în ce constă procedura și cum decurge?
   d. Cât costă un avort?
   e. Urmările avortului - cu ce se confruntă pacienta?
   f. Sarcina după avort: care sunt șansele de a avea un copil în viitor?
   g. Viața sexuală după un avort
   h. Recuperarea după avort - recomandări 
3. Complicațiile și contraindicațiile avortului
   a. Complicațiile și riscurile avortului
   b. Contraindicații avort - când și în ce condiții NU se face avort?
   c. Ce efecte secundare nedorite are fiecare tip de avort?
   d. Implicații emoționale ale avortului

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Informații generale despre avort

Avortul înseamnă terminarea sau încheierea unei sarcini, prin îndepărtarea embrionului, înainte ca acesta să poată supraviețui în afara uterului. Un avort care se întâmplă subit este cunoscut și sub numele de avort spontan. Când se iau măsurile necesare în mod deliberat pentru a se întrerupe o sarcină, acesta este numit avort provocat sau avort indus.

Ce este avortul?

Avortul reprezintă terminarea sau întreruperea unei sarcini, printr-o procedură care golește uterul - embrionul sau fătul este îndepărtat. Avorturile sunt proceduri efectuate în spitale sau în clinici, de către medicii specialiști. Un studiu recent, care a inclus femei din 150 de țări, a arătat că rata estimată a avorturilor variază foarte mult la nivel mondial și că în multe zone este nevoie de investiții în accesul la contracepție pentru a scădea această rată.

Tipurile de avort sau opțiunile pacientei care dorește întreruperea sarcinii

Femeia care dorește să facă întrerupere de sarcină trebuie să știe că există mai multe tipuri de avort și că această procedură se poate face până la un anumit punct al sarcinii. De exemplu, avortul în trimestrul al treilea este făcut doar dacă viața mamei este în pericol. Avortul este, conform definiției, decesul fătului sau eliminarea produselor de concepție (fătul și placenta) înainte de săptămâna a 20-a de sarcină.

Avorturile pot fi clasificate în mai multe tipuri:

  • avorturi făcute în stadiu incipient (înainte de săptămâna 12 de sarcină) și avorturi făcute când sarcina este avansată (între săptămânile 12 și 20);
  • avort spontan (natural) și avort indus, din motive terapeutice sau alte de motive;
  • avort inevitabil și avort care amenință viața pacientei;
  • avort complet și avort incomplet;
  • avort recurent (pierderea recurentă a sarcinii);
  • avort septic.

Avortul medicamentos (un tip de avort la cerere)

Un avort medicamentos (numit uneori și „avortul cu pastilă”) este efectuat prin administrarea a două medicamente sub formă de pastile: mifepriston și misoprostol; aceste două medicamente funcționează în combinație, pentru a întrerupe o sarcină nedorită. Această metodă poate fi folosită până în săptămâna a 10-a de sarcină. Acest tip de avort nu este indicat tuturor femeilor.

Metotrexatul și misoprostolul reprezintă în combinație o altă metodă întrerupere a sarcinii, care poate fi folosită în primele 7 săptămâni. Această metodă este rareori folosită pentru avortul planificat.

Avortul chirurgical (un tip de avort la cerere)

Există două tipuri de avort chirurgical: avortul chirurgical prin aspirație și avortul chirurgical prin dilatație și evacuare. Femeile care au o sarcină până în săptămâna 14-16 de evoluție pot fi supuse unui avort prin aspirație, iar avorturile prin dilatație și evacuare sunt, de regulă, efectuate la 14-16 săptămâni de sarcină sau după acest interval.

Avortul provocat sau indus

Un avort indus este făcut în trimestrul al doilea de sarcină. Poate fi o opțiune dacă gravida a trecut de săptămâna a 24-a de sarcină și nu se mai poate face o procedură de avort prin dilatație și evacuare. Pacienta va primi medicamentele necesare care îi declanșează travaliul. Uterul ei se va contracta pentru a elimina sarcina. Medicul ginecolog ar putea folosi și alte metode, cum ar fi aspirația sau un instrument medical numit chiuretă, pentru a curăța uterul pacientei.

Avortul spontan

Numit și avort natural, avortul spontan reprezintă moartea embrionului sau a fătului care nu a fost indusă sau moartea produselor de concepție înainte de săptămâna 20 de sarcină. Un avort spontan este un eveniment care rezultă în pierderea fătului în stadiile incipiente ale sarcinii. Acesta se poate întâmpla, de regulă, în primul trimestru (primele trei luni de sarcină). Cauzele avortului spontan variază de la o femeie la alta. De cele mai multe ori, cauza este necunoscută.

Când se întrerupe o sarcină dorită - Ce motive există?

Există situații în care femeia, deși își dorește să ducă sarcina la bun sfârșit, apar complicații care o determină să facă o întrerupere de sarcină. De exemplu, unele femei recurg la avort pentru a preveni nașterea unui copil cu malformații sau cu boli extrem de grave. Dacă o afecțiune fizică sau o boală de natură psihică pune în pericol viața femeii însărcinate, se poate decide un avort, chiar dacă sarcina este una dorită.

Când se face întreruperea anticipată a unei sarcini?

Avortul timpuriu încheie o sarcină înainte că aceasta să se dezvolte. O întrerupere anticipată a unei sarcini nedorite se face până la cel mult 10 săptămâni de sarcină. Când avortul este făcut mai devreme de 9 săptămâni de sarcină, embrionul este extrem de mic, nu poate fi văzut cu ochiul liber, iar sarcina nu este atât de dezvoltată. 

În primul trimestru, întreruperea anticipată a sarcinii poate fi făcută prin intermediul avortului medicamentos (avort cu pastilă) sau prin intermediul avortului chirurgical (avort prin aspirare). 

Avortul legal și ilegal - Până la câte săptămâni se face avort?

În România, potrivit prevederilor legale, întreruperea de sarcină (avortul la cerere) trebuie să îndeplinească anumite condiții. Una dintre ele este că sarcina nu trebuie să depășească 14 săptămâni, iar o altă condiție este că trebuie să existe consimțământul femeii gravide pentru ca această procedura medicală să aibă loc.

În anumite condiții, medicul poate să întrerupă și o sarcină mai avansată de 14 săptămâni, dacă această decizie este impusă de sănătatea mamei sau a fătului, așa că este important de reținut că este posibil ca avortul să se facă în scop terapeutic mai târziu de săptămâna 14.

Cauzele avortului sau motivele care le determină pe femei să recurgă la întreruperea de sarcină

Explicația principală pe care femeile o oferă atunci când caută să apeleze la avortul la cerere este faptul că acea sarcină a fost neplanificată sau nedorită. Cu toate acestea, pe lângă sarcina nedorită, femeile care recurg la întreruperea sarcinii mai au și alte motive care le determină să aleagă această procedură.

La nivel mondial, cel mai frecvent motiv pe care femeile îl oferă pentru faptul că au făcut un avort este pentru a amâna momentul în care vor să devină mame. Al doilea cel mai întâlnit motiv, potrivit studiilor, include întreruperea educației (studiilor) sau a perioadei de muncă. Alte motive sunt lipsa sprijinului din partea tatălui copilului, dorința de a asigura o educație copiilor pe care femeia îi are deja și lipsa posibilităților financiare pentru a întreține copilul.

În plus, problemele care țin de relația cu soțul sau cu partenerul de viață și percepția femeii că este prea tânără sau prea în vârstă pentru a avea copii constituie alte motive pentru care unele femei aleg să facă avort.

Principalii factori de risc în avortul spontan

Cele mai multe avorturi spontane au cauze naturale, care nu pot fi prevenite (este vorba de cauze imprevizibile). Cu toate acestea, anumiți factori de risc pot crește pericolul de a suferi un avort spontan. Printre acești factori se numără: un traumatism corporal, expunerea la radiații, folosirea abuzivă a medicamentelor și drogurilor (substanțelor interzise), abuzul de alcool, consumul excesiv de cofeină, fumatul, un avort spontan anterior, supragreutatea sau subgreutatea gravidei, afecțiunile cronice care nu au fost ținute sub control, precum diabetul zaharat.

Și faptul că femeia are o vârstă mai avansată îi poate influența riscul de a suferi un avort spontan. Faptul că a existat un avort spontan în trecut nu crește neapărat riscul de a suferi și alte avorturi naturale. Doar 1 din 100 de femei se confruntă cu 3 sau mai multe avorturi spontane consecutive.

Pregătirea și recuperarea în caz de avort

Când este vorba de avortul la cerere, femeia trebuie să cunoască informațiile necesare în ceea ce privește pregătirea de dinainte de procedură, cât și recuperarea de după întreruperea de sarcină. Pentru a nu exista riscuri inutile, trebuie respectate întocmai recomandările medicului, pentru ca recuperarea să fie mai ușoară.

Investigații medicale înainte de avort

Înainte de avort, femeia însărcinată va trebui să își facă o programare la medic (pentru evaluare), la un spital sau la o clinică. În timpul vizitei la cabinetul medicului, se vor discuta motivele pentru care ia în considerare opțiunea de a face întrerupere de sarcină și dacă este sigură sau nu în privința deciziei. Medicul va prezenta metodele de avort care sunt disponibile, aducând în discuție inclusiv riscurile asociate cu fiecare metodă și complicațiile avortului.

Pacienta va fi consultată, i se va face un test de sarcină, pentru a confirma că este însărcinată. Un examen clinic înainte de avort include măsurarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, ascultarea inimii și plămânilor, efectuarea examinării pelvine.

Medicul va pune numeroase întrebări femeii însărcinate, o va interoga cu privire la sarcina și la evoluția acesteia, în legătură cu antecedentele ei medicale, cât și cu privire la sarcini anterioare, la întreruperi anterioare de sarcină.

Medicul poate recomanda înainte de un avort ca pacienta să facă o serie de teste de laborator. Cu ajutorul unui test de urină se va afla dacă pacienta este însărcinată. Testele de sânge vor scoate la iveală dacă femeia este anemică, grupa ei sangvină și dacă are un Rh negativ.

Apoi i se vor face teste pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Aceste teste pot reduce riscul de complicații, cum ar fi o infecție, după procedura de întrerupere de sarcină.

Un test Papanicolau se poate preleva, pentru a detecta anomaliile celulelor de la nivelul colului uterin. Este posibil să fie efectuată și o ecografie abdominală, pentru a se verifica în câte săptămâni este însărcinată femeia, pentru a se verifica dimensiunea și forma uterului și pentru ca medicul să se asigure că sarcina este în interiorul uterului.

Medicii specialiști la care poate apela pacienta care dorește întrerupere de sarcină

Pentru întrerupere de sarcină, este important ca pacienta să se adreseze unui medic ginecolog. Fie că e vorba de un avort chirurgical, fie de unul medicamentos, acesta se face doar într-o clinică. Realizarea unui avort de către o persoană necalificată poate pune viața în pericol și poate duce la complicații precum infertilitatea.

Cum se face avort, în ce constă procedura și cum decurge?

Spuneam că există două tipuri principale de avort la cerere, adică în cazul în care femeia dorește întreruperea de sarcină: avort medicamentos și avort chirurgical.

Un avort medicamentos presupune ca pacienta să ia anumite medicamente care vor întrerupe sarcina. Nu necesită intervenție chirurgicală sau anestezie. Procedura implică mai mulți pași:

1. Mai întâi, pacienta ia un medicament numit mifepriston; acesta oprește funcționarea hormonilor care permit sarcinii să se dezvolte.
2. După 24 sau 48 de ore, pacienta va veni încă o dată la cabinet, unde va lua un al doilea medicament, numit misoprostol (acesta fie se înghite, fie se lasă să se dizolve sub limbă, fie se introduce în vagin).
3. Într-un interval de 4-6 ore, mucoasa care căptușește uterul începe să se descompună, cauzând sângerare și pierderea sarcinii. 

În cazul unui avort chirurgical, există mai multe metode care pot fi utilizate pentru întreruperea sarcinii. Avortul chirurgical implică o procedură cu anestezie locală, sedarea pacientei cât timp este conștientă (femeia este relaxată, dar este trează) sau implică o anestezie generală (femeia nu este trează).

Există două metode care sunt utilizate în cazul unui avort chirurgical:

1. Avort prin aspirație ori prin vacuum-aspirație - poate fi folosită până la 15 săptămâni de sarcină. Aceasta presupune introducerea unui tub prin cervix (colul uterin) și apoi în uterul pacientei. Sarcina este apoi îndepărtată prin folosirea aspirației. Mai întâi, colul uterin va fi dilatat, iar pacientei i se va da o tabletă care poate fi luată fie pe cale orală, fie va fi introdusă în vagin, cu câteva ore înainte.

Pentru calmarea durerii, pacientei i se administrează anumite medicamente și un anestezic local (o substanță specială care amorțește zona este injectată în colul uterin). Vacuum-aspirația durează aproximativ 5-10 minute, iar în majoritatea cazurilor, femeile pot pleca acasă după câteva ore.

2. Avort prin dilatație și evacuare - metoda se folosește în jurul săptămânii a 15-a de sarcină și implică introducerea unor instrumente chirurgicale speciale prin colul uterin și apoi în uter pentru a elimina sarcina. Cervixul este ușor dilatat pe o perioadă de câteva ore (cel mult o zi) înainte de procedură, pentru ca instrumentele chirurgicale să poată fi introduse. Avortul prin dilatație și eliminare este efectuat fie prin sedare, fie prin anestezie generală. Durează aproximativ 10-20 de minute, iar pacienta va putea merge acasă în aceeași zi.

Avortul chirurgical prin dilatație și evacuare folosește o combinație de vacuum-aspirație, forceps, dilatație și chiuretaj. Procedura poate fi efectuată pe o perioadă de două zile. În prima zi, medicul dilată cervixul (colul uterin), iar în a doua zi, folosește forcepsul pentru a scoate fătul și placenta, un tub special pentru aspirația uterului și un instrument numit chiuretă pentru a curată uterul.

Cât costă un avort?

În funcție de clinica ori spitalul unde se face întreruperea de sarcină, prețurile pot varia de la aproximativ 500 de lei la un spital de stat, până la 700-1100 de lei la o clinică privată.

Urmările avortului: cu ce se confruntă pacienta?

În cazul unui avort medicamentos, vor apărea crampe și sângerare abundentă la 1-4 ore după al doilea medicament (misoprostol). Alte simptome care apar după pastilele pentru avort pot fi: eliminarea unor mici cheaguri de sânge, greață și vărsături, diaree, oboseală, durere de cap, transpirații, amețeală. Menstruația ar trebui să reînceapă la aproximativ 4 sau 6 săptămâni după avortul medicamentos.

Sarcina după avort: care sunt șansele de a avea un copil în viitor?

O sarcină poate apărea aproape imediat după un avort, așa că, dacă nu se dorește o sarcină, trebuie utilizate metode contraceptive imediat. Chiar dacă un avort a avut loc într-o sarcină mai avansată, această procedură nu ar trebui să afecteze capacitatea femeii de a concepe în viitor, însă există și un oarecare risc de infertilitate. În cazul avortului indus, menstruația ar trebui să reînceapă la o lună sau două după procedură.

Viața sexuală după avort

După ambele tipuri de avort, medicamentos sau chirurgical, de regulă, medicul va sfătui pacienta să aștepte în jur de două săptămâni înainte de a întreține raporturi sexuale, ca parte a recuperării după avort. Dacă, atunci când se reia viața sexuală după avort, apare subit o durere ascuțită în timpul actului sexual, e important ca pacienta să-și contacteze medicul. Dacă acesta este de părere că nu este vorba de o urgență medicală, se va programa o vizită la cabinet cât mai curând.

Menstruația ar trebui să revină la aproximativ 4 - 8 săptămâni după avort. Ovulația poate avea loc fără semne ori simptome observabile, deci e necesar să fie folosite imediat metode contraceptive dacă femeia este activă sexual. Înainte de a folosi tampoane intravaginale se va aștepta două săptămâni după avort.

Recuperarea după avort - recomandări

După o întrerupere de sarcină, medicul va oferi pacientei recomandări și instrucțiuni cu privire la îngrijirea ei. Uneori, aceste recomandări tot nu sunt suficiente pentru a reduce efectele secundare neplăcute din perioada de recuperare. Pentru a reduce efectele neplăcute după un avort, trebuie, deci, ținut cont de indicațiile medicului, inclusiv de revenirea pentru controale medicale, și se pot lua în calcul și alte măsuri:

  • Folosirea unei pături electrice calde sau a unei sticle umplute cu apă caldă, pentru a calma crampele abdominale.
  • Menținerea hidratării printr-un aport suficient de apă, în special dacă apar vărsături sau diaree.
  • Obținerea sprijinului unei persoane dragi (o rudă, un prieten apropiat) care ar putea fi de ajutor în aceste momente delicate, pentru că femeile se confruntă cu schimbări de natură emoțională, ca urmare a dereglărilor hormonale drastice.
  • Pe cât posibil, luarea unei zile libere de la muncă, pentru ca pacienta să se poată odihni și recupera în confortul propriei locuințe.
  • Administrarea unor medicamente pentru calmarea durerii, precum cele pe bază de ibuprofen, pentru a reduce crampele și masarea ușoară a abdomenului în zonele unde se simt crampele.

Complicațiile și contraindicațiile avortului

În unele cazuri, avortul poate avea anumite complicații, așa că este important ca pacienta să recunoască semnele și simptomele și să se adreseze cât mai repede medicului, pentru a evita și alte riscuri. În funcție de tipul de avort, există și anumite contraindicații, astfel că nu toate avorturile sunt indicate anumitor categorii de paciente.

Complicațiile și riscurile avortului

Efectele adverse normale după un avort includ, printre altele: crampe abdominale, sângerare vaginală nu foarte abundentă, greață și vărsături, durere sau sensibilitate la nivelul sânilor, stare de oboseală. Chiar dacă ambele tipuri de avort (medicamentos și chirurgical) sunt, în general, considerate a fi metode sigure, pot avea uneori, drept rezultat, complicații grave. La fel ca în cazul oricărei proceduri medicale, există un risc ca lucrurile să nu decurgă perfect.

Riscul de complicații crește cu cât avortul este efectuat mai târziu pe durata sarcinii. Principalele riscuri asociate cu avortul sunt:

  • Infecția uterului - acest lucru se întâmplă destul de rar, iar infecția poate fi tratată cu antibiotice.
  • Unele „resturi” ale sarcinii rămân în uter; dacă se întâmplă acest lucru, este necesar un tratament în perioada următoare.
  • Continuarea sarcinii - se întâmplă la mai puțin de 1 caz la 100 de avorturi, iar tratamentul va fi necesar în perioada următoare dacă se întâmplă acest lucru.
  • Sângerări abundente - se întâmplă în aproximativ 1 caz la 1000 de avorturi; cazurile severe pot necesita o transfuzie de sânge.
  • Deteriorarea cervixului - această complicație apare la 1 caz din 100 de avorturi chirurgicale.
  • Deteriorarea sau afectarea uterului - această complicație se întâmplă la 1 caz din 250 până la 1000 de avorturi chirurgicale și la mai puțin de 1 caz din 1000 de avorturi medicamentoase efectuate când sarcina se află la 12-24 de săptămâni.

Alte potențiale complicații, pe lângă infecție (cauzată de avortul incomplet sau de faptul că pacienta a fost expusă bacteriilor la nivel vaginal, pentru că a făcut sex prea curând), cu care o femeie se poate confrunta din cauza unui avort sau după un avort pot fi:

  • avortul incomplet sau avortul care a eșuat - fătul este încă viabil și nu a fost eliminat din uter; acest lucru poate cauza complicații medicale grave.
  • perforarea uterului - simptomele sunt durere abdominală severă, sângerări, febră.
  • șoc septic - simptomele includ febră, frisoane, durere abdominală, tensiune arterială mică. 

Unele simptome pot indica o complicație care ar trebui să trimită pacienta la Urgențe. Dacă apar febră, sângerări abundente (cantitate mare de sânge), secreții vaginale cu un miros puternic, frisoane, durere abdominală severă, trebuie sunat la 112.

Contraindicații avort - Când și în ce condiții NU se face avort?

Avortul medicamentos nu este recomandat tuturor femeilor. Medicul ginecolog poate recomanda evitarea unui avort medicamentos:

  • dacă există o sarcină extrauterină (ectopică);
  • dacă pacienta este alergică la mifepriston sau la misoprostol;
  • dacă pacienta suferă de o afecțiune a sângelui sau dacă ia medicamente anticoagulante (pentru subțierea sângelui);
  • dacă există afecțiuni hepatice severe, afecțiuni renale severe sau afecțiuni pulmonare severe;
  • dacă pacienta are sterilet (dispozitiv intrauterin);
  • dacă femeia a luat medicamente din clasa corticosteroizilor pe o perioadă lungă;
  • dacă pacienta suferă de anemie severă;
  • dacă pacienta are o problemă în ce privește coagularea sângelui.

Avortul chirurgical prin aspirație s-ar putea să nu fie o metodă indicată dacă:

  • uterul are o formă anormală sau nu funcționează normal
  • pacienta are afecțiuni cu efecte asupra coagulării sângelui
  • există o infecție pelvină sau alte probleme grave de sănătate.

Complicațiile sunt rare în cazul avorturilor făcute în trimestrul al treilea, însă riscurile pot crește cu cât sarcina este mai avansată.

Ce efecte secundare nedorite are fiecare tip de avort?

Efecte adverse normale după un avort sunt crampele abdominale, sângerarea vaginală (cât timp nu este abundentă), greață, vărsături, sensibilitatea sânilor, oboseală.

În cazul avortului chirurgical prin aspirație (vacuum-aspirație), urmările procedurii pot fi: sângerări sau „spotting” (pătarea lenjeriei intime), crampe, greață, transpirații, amețeală.

După un avort chirurgical prin dilatație și evacuare, este posibil să apară sângerări, crampe, greață. Efectele adverse pot dura până la două săptămâni după procedură.

În cazul avortului indus (făcut în al doilea trimestru de sarcină), este posibil să apară efecte adverse precum durerea, sângerările, crampele, greața și vărsăturile, diareea, frisoanele, durerile de cap.

Avortul medicamentos poate avea efecte precum eliminarea unor mici cheaguri, greață, vărsături, diaree, oboseală, durere de cap, transpirație, amețeală.

Implicații emoționale ale avortului

După o întrerupere de sarcină, un eveniment care nu trebuie trecut cu vederea ușor, pacienta se poate confrunta cu o paletă largă de emoții și sentimente. Este posibil să apară senzația de regret sau de ușurare, să apară sentimentul de vină sau de rușine, iar unele femei pot fi deprimate după o întrerupere de sarcină.

Dacă apare nevoia de a discuta despre aceste stări, e bine să se apeleze la o persoană de încredere sau, dacă pacienta simte că poate discuta mai ușor cu un străin, atunci poate lua în calcul câteva ședințe la psihoterapeut. Și partenerul poate fi afectat de avort, așa că și el poate avea nevoie de sprijin.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Induced Abortion
https://www.merckmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/family-planning/induced-abortion
MSD Manual - Spontaneous Abortion
https://www.msdmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/abnormalities-of-pregnancy/spontaneous-abortion
BMJ Journals - Country-specific estimates of unintended pregnancy and abortion incidence: a global comparative analysis of levels in 2015–2019
https://gh.bmj.com/content/7/3/e007151
Studiul „Country-specific estimates of unintended pregnancy and abortion incidence: a global comparative analysis of levels in 2015–2019”, apărut în BMJ Global Health 2022;7:e007151, autori: Bearak JM, Popinchalk A, Beavin C, et al.

 

 


Te-ar mai putea interesa si...

 

 

 

DE SEZON

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0