Cum gestionezi depresia și anxietatea în timpul sarcinii

1. Prevalența depresiei și anxietății la femeile însărcinate
2. Factori de risc pentru depresie și anxietate
3. De ce este crucială gestionarea sănătății mintale în timpul sarcinii
4. Strategii de gestionare a depresiei și anxietății în timpul sarcinii
a. Strategii pentru viitoarele mame
b. Schimbări în stilul de viață
c. Ajutor profesional
4. Ce să eviți în timpul sarcinii

Sarcina poate aduce provocări emoționale semnificative. Depresia și anxietatea sunt frecvente în rândul viitoarelor mame, iar prevalența lor a crescut în ultimii ani, în special în timpul pandemiei de COVID-19. Aceste afecțiuni de sănătate mintală pot afecta atât bunăstarea mamei, cât și dezvoltarea bebelușului, ceea ce face esențială abordarea lor eficientă.

1. Prevalența depresiei și anxietății la femeile însărcinate

Cercetări recente evidențiază impactul semnificativ al depresiei și anxietății asupra femeilor însărcinate, ratele crescând în timpul pandemiei de COVID-19. O meta-analiză din 2021 a analizat 46 de studii care au implicat 47.677 de participante și a constatat că 25,6% dintre femeile însărcinate au experimentat depresie, în timp ce 30,5% au raportat anxietate¹.

Un alt studiu realizat în Canada, care a inclus 1.987 de persoane însărcinate în aprilie 2020, a raportat rate și mai mari: 37% au prezentat simptome de depresie relevante clinic, iar 57% au prezentat simptome de anxietate, depășind cu mult nivelurile de dinainte de pandemie 2. Aceste descoperiri sugerează că factorii de stres externi, precum pandemiile, pot amplifica problemele de sănătate mintală în timpul sarcinii.

Un studiu transversal realizat în România, axat pe 215 femei aflate în ultimul trimestru de sarcină, a raportat rate mult mai mari: 84,65% pentru depresie și 88,37% pentru anxietate3. Cu toate acestea, aceste cifre includ probabil cazuri ușoare, deoarece s-au bazat pe scale Hamilton cu praguri mai mici pentru simptomele clinice. Această variabilitate subliniază importanța contextului atunci când se interpretează datele de prevalență.

Crezi ca suferi de depresie?

2. Factori de risc pentru depresie și anxietate

Mai mulți factori cresc probabilitatea de a te confrunta cu depresie și anxietate în timpul sarcinii. Cercetările identifică următorii factori de risc cheie:

Sprijin social: O scădere a sprijinului general perceput din partea familiei, prietenilor sau specialiștilor crește riscurile atât pentru anxietate, cât și pentru depresie
Dificultăți financiare: Stresul financiar al gospodăriei crește riscurile de anxietate și depresie.
Factori de stil de viață: Fumatul în timpul sarcinii crește semnificativ riscurile de anxietate și depresie.
Factori socio economici: Lipsa de educație sau șomajul în timpul sarcinii crește riscul de depresie.
Probleme de sănătate: O boală fizică cronică înainte de sarcină crește riscul de depresie
Factori demografici: Vârsta mai tânără a mamei și traiul în zone urbane sunt asociate cu riscuri mai mari de depresie și anxietate.

Acești factori evidențiază interacțiunea complexă dintre circumstanțele sociale, economice și personale care pot afecta sănătatea mintală în timpul sarcinii. Înțelegerea lor poate ajuta la identificarea persoanelor cu risc mai mare și la adaptarea sprijinului în consecință.

3. De ce este crucială gestionarea sănătății mintale în timpul sarcinii

Gestionarea sănătății mintale în timpul sarcinii este esențială pentru bunăstarea atât a mamei, cât și a bebelușului. Depresia și anxietatea netratate pot duce la o serie de complicații care afectează atât sănătatea maternă, cât și pe cea fetală.

De exemplu, depresia prenatală este asociată cu retard de creștere intrauterină, naștere prematură și greutate mică la naștere, ceea ce poate crește riscul de complicații pentru nou-născut. Mai mult, depresia maternă în timpul sarcinii a fost asociată cu o dezvoltare cognitivă mai scăzută la copii, în special la fete, subliniind impactul pe termen lung asupra dezvoltării copilului.

Un studiu recent publicat în 2025 a constatat că copiii mamelor cu simptome depresive postpartum au prezentat dificultăți emoționale și comportamentale mai mari în clasa a șasea, subliniind efectele de durată ale sănătății mintale materne asupra dezvoltării psihosociale a copiilor⁴.

Fără intervenție, copiii se pot confrunta cu provocări precum dezvoltarea cognitivă și lingvistică întârziată, atașament nesigur, rate mai mari de probleme comportamentale și performanțe academice mai scăzute.

În plus, depresia netratată în timpul sarcinii crește riscul de depresie postpartum, care poate afecta capacitatea mamei de a-și îngriji nou-născutul și poate duce la dificultăți în crearea unei legături cu bebelușul. Acest lucru poate crea un ciclu de suferință emoțională care afectează atât mama, cât și copilul. Prin urmare, gestionarea sănătății mintale în timpul sarcinii nu este crucială doar pentru sănătatea imediată a mamei și a bebelușului, ci și pentru dezvoltarea și bunăstarea pe termen lung a copilului.

4. Strategii de gestionare a depresiei și anxietății în timpul sarcinii

Există mai multe strategii eficiente pentru gestionarea depresiei și anxietății în timpul sarcinii, de la tehnici de auto-ajutorare la intervenții profesionale. Aceste strategii sunt concepute pentru a sprijini viitoarele mame, asigurând în același timp siguranța și bunăstarea atât a mamei, cât și a bebelușului.

a. Strategii pentru viitoarele mame

Discutați despre sentimentele voastre: Împărtășirea emoțiilor cu un prieten de încredere, un membru al familiei, un medic sau o moașă poate oferi ușurare emoțională și poate reduce sentimentele de izolare.
Exersați exerciții de respirație calmantă: Tehnicile precum metoda respirației 4-7-8 pot ajuta la gestionarea anxietății.
Implicați-vă în activități fizice: Exercițiile sigure precum yoga prenatală, înotul sau mersul pe jos pot îmbunătăți starea de spirit și calitatea somnului. Discută mereu cu medicul înainte de a începe orice program de exerciții.
Optați pentru o dietă sănătoasă: O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, susține sănătatea generală și poate avea un impact pozitiv asupra bunăstării mintale.
Participați la cursuri prenatale: Aceste cursuri oferă o oportunitate de a vă conecta cu alte viitoare mame, ceea ce poate ajuta la reducerea sentimentelor de singurătate și izolare.

b. Schimbări în stilul de viață

Evitați să vă comparați cu alte femei însărcinate: Fiecare sarcină este unică, iar comparațiile pot duce la stres inutil. Concentrați-vă pe propria călătorie și căutați sprijin fără să judecați.
Evitați substanțele nocive: Evitați alcoolul, țigările și drogurile, deoarece acestea pot agrava simptomele de sănătate mintală și pot dăuna bebelușului.

c. Ajutor profesional

Terapie și consiliere: Terapiile prin conversație, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și consilierea, sunt eficiente pentru gestionarea depresiei și anxietății. De asemenea, este important să discutați despre sentimentele dumneavoastră cu moașa sau medicul de familie.
Medicație: În unele cazuri, medicația poate fi necesară. Medicul vă va ajuta să evaluați riscurile și beneficiile și să vă prescrie cea mai sigură opțiune la cea mai mică doză eficientă. Printre medicamentele utilizate în mod obișnuit se numără inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), care sunt adesea considerați siguri în timpul sarcinii atunci când sunt utilizați sub supraveghere medicală.

Dacă strategiile de auto-ajutorare nu sunt suficiente, este important să solicitați ajutor profesional. Serviciile de sănătate mintală perinatală sunt disponibile pentru a sprijini femeile în timpul sarcinii și până la un an după naștere. Intervenția timpurie poate face o diferență semnificativă în gestionarea simptomelor și asigurarea unei sarcini mai sănătoase.

4. Ce să eviți în timpul sarcinii

În timpul sarcinii, este crucial să evitați comportamentele care pot avea un impact negativ atât asupra sănătății mintale, cât și asupra sănătății bebelușului. Anumite obiceiuri pot exacerba depresia și anxietatea, prezentând în același timp riscuri pentru fătul în curs de dezvoltare.

Crezi că suferi de anxietate?

1. Evitați să vă comparați cu alte gravide: Experiența sarcinii fiecărei femei este diferită. Compararea poate duce la stres inutil și la sentimente de inadecvare. În schimb, concentrați-vă pe propria sănătate și bunăstare și solicitați sprijin de la ceilalți fără a face comparații. Amintiți-vă, ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu funcționeze pentru alta, și asta este în regulă.

2. Nu ezitați să solicitați ajutor: Problemele de sănătate mintală din timpul sarcinii vă pot afecta. Dacă vă simțiți copleșită, tristă sau anxioasă, nu ezitați să contactați medicul, un profesionist în sănătate mintală sau un grup de sprijin. Să ceri ajutor este un semn de putere, nu de slăbiciune. Intervenția timpurie poate preveni agravarea simptomelor.

3. Evitați alcoolul, țigările și drogurile

Alcool: Nu există o cantitate sigură de alcool cunoscută în timpul sarcinii. Consumul de alcool poate duce la avort spontan, naștere prematură, greutate mică la naștere și tulburări din spectrul alcoolic fetal, care pot cauza probleme fizice, comportamentale și de învățare pe tot parcursul vieții.

Țigări: Fumatul în timpul sarcinii expune bebelușul la substanțe chimice nocive precum nicotina și monoxidul de carbon, care pot deteriora creierul și plămânii bebelușului și pot reduce aportul de oxigen. Acest lucru crește riscul de avort spontan, naștere prematură, greutate mică la naștere și sindromul morții subite a sugarului. De asemenea, trebuie evitat fumatul pasiv, deoarece prezintă riscuri similare.

Droguri: Consumul de droguri ilegale sau utilizarea greșită a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă poate avea consecințe grave, inclusiv greutate mică la naștere, malformații congenitale, avort spontan și dizabilități de dezvoltare la copil.

Nu este niciodată prea târziu să renunțați la utilizarea acestor substanțe în timpul sarcinii. Există resurse disponibile, cum ar fi consiliere, grupuri de sprijin și programe de tratament, care vă pot ajuta să renunțați. Consultați întotdeauna medicul înainte de a lua orice medicament în timpul sarcinii pentru a vă asigura că este sigur.

Evitând aceste comportamente dăunătoare și solicitând sprijin adecvat, vă puteți proteja sănătatea mintală și puteți avea o sarcină sănătoasă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Depression and anxiety in pregnancy during COVID-19: A rapid review and meta-analysis”, 2021, Psychiatry Research, autori: Lianne M. Tomfohr-Madsen et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0165178121002092
2. Studiul „Elevated depression and anxiety symptoms among pregnant individuals during the COVID-19 pandemic”, 2020, J Affect Disord., autori: Catherine Lebel, Anna MacKinnon et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7395614/
3. Studiul „Prevalence and Risk Factors of Depression and Anxiety among Women in the Last Trimester of Pregnancy: A Cross-Sectional Study”, Medicina (Kaunas), 2023 May 24, autori: Anca Ioana Cristea Răchită, Gabriela Elena Strete, Andreea Sălcudean, Dana Valentina Ghiga, Flavia Rădulescu, Mihai Călinescu, Andreea Georgiana Nan, Andreea Bianca Sasu, Laura Mihaela Suciu, Claudiu Mărginean
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10303161/
4. Studiul „Postpartum maternal depression, mother-to-infant bonding, and their association with child difficulties in sixth grade”, 2025, autori: Daimei Sasayama et al.
https://link.springer.com/article/10.1007/s00737-025-01585-y

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE SARCINĂ