Totul despre labioplastie și rejuvenare vaginală
1. Ce înseamnă labioplastie și cum se face?
2. Ce înseamnă rejuvenare vaginală?
3. Metode nechirurgicale de rejuvenare vaginală
a. Terapia cu laser pentru rejuvenare vaginală
b. Radiofrecvența (RF) pentru rejuvenare vaginală
c. PRP (Platelet-Rich Plasma sau plasmă bogată în trombocite) pentru rejuvenare vaginală
4. Metode chirurgicale de rejuvenare vaginală
5. Labioplastie: riscuri și contraindicații
a. Riscuri labioplastie
b. Contraindicații labioplastie
6. Riscuri și contraindicații pentru rejuvenare vaginală
a. Riscuri rejuvenare vaginală
b. Contraindicații rejuvenare vaginală
Intervențiile estetice în zona intimă, precum labioplastia și rejuvenarea vaginală, au cunoscut o creștere semnificativă a popularității în ultimii ani. Tot mai multe femei din România și din lume se interesează de aceste proceduri, fie din motive estetice (pentru a-și îmbunătăți aspectul zonei genitale), fie din motive funcționale sau medicale (pentru a reduce disconfortul sau probleme de sănătate intimă).
Labioplastia necesită aproximativ 1-2 săptămâni de recuperare parțială (dintre care primele zile cu repaus), și cam 4-6 săptămâni pentru vindecare completă înainte de a relua fără grijă toate activitățile inclusiv viața intimă. Rejuvenarea vaginală nechirurgicală are recuperare aproape imediată, doar cu restricția de a evita câteva zile contactul sexual, dar altfel pacientele se pot simți complet recuperate în mai puțin de o săptămână (chiar dacă efectul terapiei apare în timp).
Ce înseamnă labioplastie și cum se face?
Labioplastia este o operație plastică prin care se remodelează sau se micșorează labiile mici (labia minora) – pliurile de piele din jurul intrării vaginale. Uneori, procedura poate viza și labiile mari (labia majora), însă în majoritatea cazurilor se referă la reducerea labiilor mici care pot fi prea proeminente, asimetrice sau alungite. Intervenția are ca scop fie îmbunătățirea estetică a aspectului vulvei, fie tratarea unor disfuncții sau disconfort cauzate de mărimea labiilor.
Din punct de vedere tehnic, labioplastia este o procedură chirurgicală relativ simplă. Se poate realiza fie cu anestezie locală (însă adesea combinată cu sedare pentru confort), fie cu anestezie generală, în funcție de preferința pacientei și recomandarea chirurgului.
Operația durează de obicei 1-2 ore și, în majoritatea situațiilor, pacienta poate pleca acasă în aceeași zi (procedură ambulatorie). Important de menționat este că labioplastia nu afectează clitorisul sau funcția sexuală normală, deoarece implică doar pielea labiilor mici. Uneori, la pacientele cu exces de piele deasupra clitorisului, se poate asocia și o reducție a capișonului clitoridian (pliu de piele ce acoperă clitorisul) pentru un aspect proporțional.
Ce înseamnă rejuvenare vaginală?
Termenul de rejuvenare vaginală se referă la o varietate de proceduri (chirurgicale sau nechirurgicale) menite să „întinerească” vaginul și zona intimă feminină. Cu alte cuvinte, aceste tratamente urmăresc refacerea tonusului și structurii țesuturilor vaginale și vulvare, tratarea unor probleme precum uscăciunea vaginală sau incontinența urinară ușoară, și îmbunătățirea confortului sexual.
Rejuvenarea vaginală devine de interes mai ales după nașteri sau odată cu înaintarea în vârstă și instalarea menopauzei, când vaginul și țesuturile înconjurătoare își pot pierde din elasticitate, hidratare și fermitate. Procedurile de rejuvenare vaginală pot fi chirurgicale sau nechirurgicale.
Metode nechirurgicale de rejuvenare vaginală
Acestea au câștigat popularitate în ultimii ani pentru că nu necesită incizii și au timp de recuperare foarte scurt. Ele acționează prin stimularea regenerării colagenului și îmbunătățirea circulației în țesuturile vaginului, conferind astfel un efect de strângere (tightening) și hidratare. Principalele metode sunt:
Terapia cu laser pentru rejuvenare vaginală
Un laser medical este aplicat în interiorul vaginului printr-o sondă specială. Energia laser încălzește controlat straturile superficiale ale mucoasei vaginale, determinând micropicături de ablație și stimulând straturile profunde să producă colagen nou. Rezultatul după câteva ședințe este o mucoasă vaginală mai fermă, mai groasă și mai bine hidratată. Laserul poate ajuta la reducerea simptomelor atrofiei vaginale de menopauză (uscăciune, arsuri, dureri la contact) și poate oferi o ușoară îmbunătățire a senzației de „strâmtare” vaginală.
Radiofrecvența (RF) pentru rejuvenare vaginală
Tehnologia cu radiofrecvență folosește unde electromagnetice pentru a încălzi delicat țesuturile vaginale, fără a provoca micro-arsuri ca laserul. Căldura generată de RF stimulează de asemenea sinteza de colagen și creșterea fluxului sangvin local. Tratamentele cu radiofrecvență sunt nedureroase, se efectuează în câteva minute la cabinet și pot îmbunătăți tonusul vaginal și lubrifierea, cu efecte pozitive și asupra incontinenței urinare de efort ușoare. Atât laserul, cât și radiofrecvența sunt proceduri neinvazive – nu implică ace sau tăieturi – și de obicei se recomandă în cure de câteva ședințe (de exemplu, 3 ședințe la interval de 4-6 săptămâni) pentru un rezultat optim.
PRP (Platelet-Rich Plasma sau plasmă bogată în trombocite) pentru rejuvenare vaginală
Această metodă presupune injectarea în vagin (sau în zone ale vulvei, de exemplu în punctul G sau în clitoris) a plasmei proprii a pacientei, bogată în factori de creștere. Procedura începe prin recoltarea unei mici cantități de sânge de la pacientă, care este apoi centrifugat pentru a separa plasma concentrată în trombocite. Acest concentrat (PRP) se injectează cu un ac fin în țesuturile țintă. Factorii de creștere eliberați din trombocite stimulează regenerarea celulară, formarea de vase de sânge noi și producția de colagen.
În contextul rejuvenării vaginale, PRP-ul poate îmbunătăți lubrifierea vaginală și troficitatea mucoasei, fiind studiat ca o alternativă sau adjuvant la terapiile hormonale pentru femeile la menopauză cu uscăciune vaginală. De asemenea, unii medici îl folosesc (neoficial numit și „O-shot”) pentru potențialul de a crește sensibilitatea și plăcerea sexuală sau de a ajuta la incontinența urinară ușoară. Procedura PRP durează aproximativ o oră (inclusiv pregătirea plasmei) și, fiind minim invazivă, pacienta poate pleca imediat acasă.
Metode chirurgicale de rejuvenare vaginală
În sfera rejuvenării vaginale intră și proceduri chirurgicale clasice efectuate de obicei de ginecologi sau chirurgi plasticieni. Cea mai cunoscută este vaginoplastia (chirurgia de „îngustare” a canalului vaginal). Vaginoplastia implică strângerea mușchilor și țesuturilor canalului vaginal (adesea slăbite în urma nașterilor naturale) și rezecția mucoasei în exces, pentru a reda fermitatea și diametrul mai redus al vaginului. Este o intervenție chirurgicală cu incizii interne (la nivelul perineului și vaginului) și necesită suturi, având deci un proces de vindecare mai lung similar cu o operație ginecologică.
Alături de vaginoplastie, uneori se realizează și perineoplastie (refacerea perineului – zona dintre vagin și anus – dacă această structură a fost lezată de exemplu la naștere). De asemenea, după cum am menționat, labioplastia în sine poate fi considerată o componentă a rejuvenării genitale, deoarece are impact asupra aspectului vulvei. Metodele chirurgicale oferă de obicei rezultate mai durabile și mai evidente (de exemplu, vaginul chiar se strânge fizic, comparativ cu îmbunătățirea relativ modestă pe care o poate oferi un laser). Însă acestea vin cu disconfort și timp de recuperare mai mare, precum și cu riscurile inerente oricărei operații.
Labioplastie: riscuri și contraindicații
Riscuri labioplastie
Orice tăietură poate infecta, mai ales într-o zonă bogată în bacterii precum regiunea intimă. Pentru a preveni acest lucru, se administrează de obicei antibiotic profilactic și se insistă pe igienă locală riguroasă postoperator. O infecție locală s-ar manifesta prin roșeață intensă, umflare accentuată, durere pulsatilă și eventual secreție purulentă; tratată prompt (cu antibiotice și igienă), rar lasă sechele.
Țesutul labiilor este foarte vascularizat. În timpul sau după operație pot apărea sângerări; chirurgul cauterizează vasele în timpul procedurii, însă există un mic risc ca un vas să reînceapă să sângereze ulterior, ducând la acumulare de sânge sub piele (hematom). Un hematom semnificativ poate necesita deschiderea și drenajul colectiei. De aceea, în primele 48 de ore se recomandă repaus și aplicarea de comprese reci, pentru a minimiza acest risc.
Edemul și echimozele (umflare și vânătăi) nu sunt neapărat complicații, ci efecte secundare normale ale intervenției. Practic orice labioplastie va fi urmată de umflarea labiilor și apariția unor vânătăi locale care se retrag în 1-2 săptămâni. Umflarea disproporționată pe o parte poate fi normală (asimetria edemului) în primele zile. Pentru a gestiona edemul, pe lângă gheață local, se recomandă poziție culcat cu bazinul ușor ridicat și evitarea statului în șezut prelungit în primele zile.
În primele zile regiunea operată va fi dureroasă, mai ales când efectul anesteziei dispare. Durerea se controlează cu analgezice uzuale prescrise de medic. În mod normal, durerea intensă nu persistă mai mult de 3-5 zile; ulterior, zona poate rămâne sensibilă sau ușor inconfortabilă câteva săptămâni, dar nu durere acută.
Dacă suturile cedează parțial din cauza tensiunii sau a unei infecții, se poate deschide o porțiune din incizie înainte să se vindece complet. Această situație poate necesita revizuire chirurgicală (resuturare) sau, dacă este minoră, poate fi lăsată să se vindece prin cicatrizare naturală, urmând ca eventuale retușuri estetice să se facă mai târziu.
Labiile au în mod normal o linie de contur neregulată; chirurgul încearcă să poziționeze cicatricea cât mai estetic pe marginea labiei. La majoritatea pacientelor, după câteva luni cicatricea este abia vizibilă ca o linie subțire de culoare ușor diferită. Totuși, în cazuri rare, persoanele predispose la cicatrizare hipertrofică pot dezvolta cicatrici îngroșate și deranjante vizual. O altă posibilitate este formarea unei cicatrici retractile (care „strânge” prea mult țesutul din jur) – acest lucru se poate întâmpla dacă s-a excizat prea mult din labie, astfel încât în timpul vindecării marginile se trag excesiv. De aceea este important ca un chirurg experimentat să nu fie agresiv în rezecție, lăsând un contur natural. Dacă apar cicatrici problematice, se pot trata ulterior (prin mici corecții chirurgicale, tratament cortizonic local sau laser pentru estompare).
Contraindicații labioplastie
- Vârsta prea mică (majoritatea medicilor etici refuză să efectueze labioplastie în cazule minorelor (sub 18 ani), exceptând cazurile medicale foarte justificate.
- Infecții active sau probleme dermatologice în zona genitală (operația se amână până la vindecarea acestora)
- Tulburări de coagulare sau tratament cu medicamente anticoagulante (în general, se recomandă oprirea oricărui tratament anticoagulant/antiinflamator cu 1-2 săptămâni înainte de operație, cu acordul medicului curant)
- O femeie însărcinată nu ar trebui să facă labioplastie decât, eventual, dacă există o urgență medicală (lucru aproape inexistent pentru acest tip de operație).
Riscuri și contraindicații pentru rejuvenare vaginală
Riscuri rejuvenare vaginală
Procedurile nechirurgicale, fiind minim invazive, au riscuri în general minore și temporare. În cazul laserului vaginal, pot apărea: iritație și inflamație locală în zilele următoare, secreții vaginale apoase sau ușor sangvinolente, eventual disurie, dacă zona de la intrarea vaginului a fost iritată. Aceste efecte dispar de obicei de la sine în câteva zile până la o săptămână. Radiofrecvența are efecte similare, însă de regulă și mai blânde (fiind mai puțin agresivă decât laserul): poate fi doar o ușoară căldură locală și disconfort trecător.
PRP-ul, fiind o injecție, împărtășește riscurile oricărei injecții: posibil disconfort sau durere la locul injecției (temporar), un mic hematom la locul de puncție, sau foarte rar o reacție de hipersensibilitate. Pentru că PRP folosește sângele propriu, riscul de alergie sau respingere este practic inexistent; totuși, trebuie asigurată folosirea în condiții sterile, altfel există risc de infecție (minim dacă procedura e efectuată corect cu instrumentar steril).
Riscurile procedurilor chirurgicale de rejuvenare (vaginoplastia) implică incizii în interiorul vaginului și la nivelul perineului, deci are riscuri asemănătoare întrucâtva cu labioplastia, dar și unele specifice localizării interne. Sângerarea și infecția pot apărea și aici. De fapt, infecția poate fi chiar mai probabilă la vaginoplastie dacă igiena nu e strictă postoperator, deoarece vaginul comunică cu mediul extern și conține flora microbiană proprie. Se administrează, bineînțeles, antibiotice profilactic.
O posibilă complicație specifică este fistula (o comunicare anormală) dacă vindecarea a mers prost – de exemplu, o fistulă rectovaginală în cazuri severe (comunicare între rect și vagin) sau fistulă vezico-vaginală (comunicare cu vezica urinară) – însă acestea sunt extrem de rare și de obicei asociate cu traumatisme obstetricale, nu cu vaginoplastia cosmetică. Mai frecvent ar fi dehiscența (desfacerea cusăturilor vaginale) dacă pacientă nu respectă restricțiile (de ex., reia contactele intime prea repede sau ridică greutăți mari); acest lucru poate duce la un rezultat suboptimal și necesitatea de reoperație.
Cicatrizarea internă excesivă este un alt risc: dacă țesuturile fac prea mult țesut fibros, vaginul ar putea deveni chiar mai rigid sau mai îngust decât trebuie, cauzând dispareunie (durere la act sexual). În mâinile unui chirurg experimentat însă, calibrul vaginal este corect ajustat și astfel de probleme sunt evitate.
Contraindicații rejuvenare vaginală
Pentru procedurile laser/RF/PRP, contraindicațiile absolute includ: sarcina, prezența unui dispozitiv medical metalic implantat foarte aproape de zona de tratament, infecții genitale active, leziuni suspecte de cancer pe col sau vagin (dacă există vreo leziune precanceroasă sau canceroasă, întâi trebuie investigată corespunzător – procedurile de rejuvenare nu tratează cancerul, ba pot amâna diagnosticul corect; de aceea se recomandă ca înaintea oricărui tratament vaginal să existe un examen Papanicolau și eventual o colposcopie la zi).
O altă contraindicație relativă pentru laser este epiteliul vaginal foarte subțire – de exemplu la o femeie la menopauză cu atrofie severă netratată, mucoasa e aproape ca „hârtia de țigară”; unii medici preferă să aplice puțină cremă cu estrogen local câteva săptămâni înainte, pentru a îngroșa puțin mucoasa și a face tratamentul laser mai sigur și eficient. Pentru PRP, contraindicații ar fi bolile de sânge (dacă pacienta are trombocite foarte puține sau tulburări care fac PRP-ul ineficient) sau stări inflamatorii severe.
Pentru vaginoplastie chirurgicală, contraindicațiile sunt similare cu cele pentru labioplastie: infecții active, stare generală nepotrivită anesteziei, tulburări de coagulare, plan de sarcină apropiat (e mai bine să aștepți finalizarea planului reproductiv înainte de a face această operație, altfel nașterea ulterioară poate re-lărgi vaginul). De asemenea, dacă există un prolaps genital semnificativ (coborârea organelor pelvine), simpla vaginoplastie cosmetică nu este indicată, pacienta având nevoie de o operație ginecologică reconstructivă adecvată (colporafie, eventual plasare de plasă, etc.). Așadar e important ca înainte de a decide o vaginoplastie, medicul ginecolog să evalueze complet starea planșeului pelvin.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Vaginal Rejuvenation
https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/17761-energy-based-treatments-and-vaginal-rejuvenation
Oxford Academic - Comprehensive Assessment of Labiaplasty Techniques and Tools, Satisfaction Rates, and Risk Factors: A Systematic Review and Meta-analysis
https://academic.oup.com/asj/article/44/11/NP798/7704538#google_vignette
Studiul „Comprehensive Assessment of Labiaplasty Techniques and Tools, Satisfaction Rates, and Risk Factors: A Systematic Review and Meta-analysis”, apărut în Aesthetic Surgery Journal, Volume 44, Issue 11, November 2024, Pages NP798–NP808, https://doi.org/10.1093/asj/sjae143, autori: András Mihály Géczi et al.
Pub Med - Practical Guidance on the Use of Vaginal Laser Therapy: Focus on Genitourinary Syndrome and Other Symptoms
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39559516/
Studiul „Practical Guidance on the Use of Vaginal Laser Therapy: Focus on Genitourinary Syndrome and Other Symptoms”, apărut în Int J Womens Health. 2024 Nov 14:16:1909-1938. doi: 10.2147/IJWH.S446903. eCollection 2024, autori: Victoria Kershaw, Swati Jha
Te-ar mai putea interesa și...
