Salpingectomie: ce este și când se recomandă?
1. Ce este salpingectomia și ce rol au trompele uterine?
2. Salpingectomie unilaterală vs. salpingectomie bilaterală: care e diferența?
a. Salpingectomie unilaterală
b. Salpingectomie bilaterală
3. Când se recomandă salpingectomia?
a. Indicații salpingectomie: sarcină extrauterină (ectopică)
b. Indicații salpingectomie: trompe uterine deteriorate sau blocate
c. Indicații salpingectomie: endometrioză
d. Indicații salpingectomie: sterilizare permanentă
e. Indicații salpingectomie: reducerea riscului de cancer ovarian
4. De ce se vorbește atât de mult despre salpingectomie și cancer ovarian?
5. Cum se face salpingectomia?
6. Cum arată recuperarea după salpingectomie?
a. Ce e normal să simți după salpingectomie?
b. Cât durează recuperarea după salpingectomie?
c. Recomandări practice pentru recuperarea după salpingectomie
d. Care sunt riscurile în salpingectomie?
Salpingectomia este una dintre acele intervenții despre care auzim tot mai des în ultimii ani, mai ales în discuțiile despre prevenție sau risc de cancer ovarian. În termeni simpli, salpingectomie înseamnă îndepărtarea chirurgicală a uneia sau a ambelor trompe uterine (numite și trompe Fallopio). Pentru multe femei, această procedură apare ca recomandare medicală în contexte diferite: sarcină extrauterină, trompe afectate de infecții, endometrioză, dorința de sterilizare permanentă sau scăderea riscului de cancer ovarian printr-o strategie numită „salpingectomie oportunistă”.
Deși numele poate părea complicat, scopul acestui articol este să explice ce este o salpingectomie, care e diferența între salpingectomie unilaterală și salpingectomie bilaterală, cum se face operația, cum arată recuperarea, ce riscuri pot apărea și ce trebuie să știi despre fertilitate și sănătatea hormonală.
Ce este salpingectomia și ce rol au trompele uterine?
Trompele uterine sunt două „tuburi” subțiri care fac legătura între ovare și uter. În mod normal, aici se întâlnește ovulul cu spermatozoidul și se formează embrionul, care apoi migrează către uter. Când una sau ambele trompe uterine sunt îndepărtate, acest traseu se schimbă, iar impactul depinde mult de tipul de procedură. Prin definiție, salpingectomie înseamnă îndepărtarea completă a trompei (sau trompelor). Nu trebuie confundată cu:
salpingotomie (se deschide trompa, de exemplu pentru sarcină extrauterină, dar trompa rămâne),
ligatura trompelor (trompele rămân, dar sunt „închise” pentru sterilizare).
Salpingectomia se poate face singură sau împreună cu alte intervenții ginecologice, cum ar fi histerectomia (îndepărtarea uterului) sau îndepărtarea unui ovar, în funcție de indicație.
Salpingectomie unilaterală vs. salpingectomie bilaterală: care e diferența?
Salpingectomie unilaterală
Salpingectomie unilaterală înseamnă îndepărtarea unei singure trompe uterine (stânga sau dreapta). De obicei, se recomandă când există o problemă localizată pe o singură parte: sarcină extrauterină în trompă, trompă foarte afectată de infecții, blocaj sever, aderențe, chisturi/tumori rare ale trompei sau unele cazuri de endometrioză.
Ce înseamnă pentru fertilitate? În multe cazuri, o femeie poate rămâne însărcinată și cu o singură trompă funcțională, dacă ovarul și trompa de pe partea rămasă sunt sănătoase. Nu e o garanție, dar șansele pot rămâne bune, mai ales dacă nu există și alte probleme de fertilitate.
Salpingectomie bilaterală
Salpingectomie bilaterală înseamnă îndepărtarea ambelor trompe uterine. Aceasta are două contexte principale:
sterilizare permanentă (o metodă definitivă de contracepție),
reducerea riscului de cancer ovarian (mai ales când se face „oportunist”, adică în timpul unei alte operații pelvine deja necesare).
Ce înseamnă pentru fertilitate? Odată ce ambele trompe sunt îndepărtate, sarcina naturală nu mai este posibilă, deoarece ovulul nu mai are „drumul” către uter. Totuși, ovarele rămân (de obicei) funcționale și pot produce ovule, ceea ce înseamnă că sarcina poate fi posibilă prin fertilizare in vitro (FIV), dacă femeia își dorește.
Când se recomandă salpingectomia?
Indicațiile pentru salpingectomie diferă de la caz la caz, dar cele mai frecvente includ:
Indicații salpingectomie: sarcină extrauterină (ectopică)
În sarcina extrauterină embrionul se dezvoltă în trompă. Aceasta poate deveni o urgență medicală, pentru că trompa se poate rupe și poate provoca sângerare internă gravă. În unele cazuri, soluția este salpingectomie unilaterală.
Indicații salpingectomie: trompe uterine deteriorate sau blocate
Acest lucru se poate întâmpla după infecții pelvine, intervenții anterioare, aderențe sau inflamații repetate.
Indicații salpingectomie: endometrioză
Nu este întotdeauna necesară, dar poate fi recomandată dacă trompele sunt sever afectate sau dacă există dureri persistente și alte soluții nu au funcționat.
Indicații salpingectomie: sterilizare permanentă
Pentru femeile care sunt sigure că nu mai doresc sarcini, salpingectomia bilaterală este considerată o opțiune. În unele țări, este preferată față de ligatura trompelor, inclusiv pentru potențialul beneficiu legat de cancer ovarian.
Indicații salpingectomie: reducerea riscului de cancer ovarian
Acesta este unul dintre cele mai discutate motive în prezent. Mai multe surse arată că multe forme de cancer ovarian (în special cele agresive, de tip seros cu grad înalt) pot avea originea în epiteliul trompelor uterine. De aceea, îndepărtarea trompelor la femeile care oricum fac o operație ginecologică (de exemplu histerectomie pentru fibrom) poate scădea riscul de cancer ovarian.
De ce se vorbește atât de mult despre salpingectomie și cancer ovarian?
În ultimii ani, a devenit tot mai acceptată ideea că o parte importantă dintre cancerele considerate ovariene pornesc, de fapt, din trompele uterine. Acest lucru a dus la recomandări din partea organizațiilor medicale ca, atunci când o femeie face deja o intervenție pelvină din motive benigne, medicul să discute și opțiunea de îndepărtare a trompelor (salpingectomie oportunistă).
Un review amplu publicat în 2023 a raportat că salpingectomia poate fi asociată cu o scădere importantă a riscului de cancer ovarian, iar implementarea pe scară largă ar putea reduce mortalitatea prin acest cancer în populație. Important: asta nu înseamnă că salpingectomia „garantează” că nu vei face cancer ovarian, ci că poate reduce semnificativ riscul în anumite contexte.
De asemenea, recomandările subliniază că salpingectomia făcută în timpul histerectomiei sau ca metodă de sterilizare pare să fie sigură și să nu crească semnificativ riscul de complicații postoperatorii comparativ cu alternativele.
Cum se face salpingectomia?
Există mai multe modalități prin care poate fi efectuată o salpingectomie, iar alegerea depinde de situație, de urgență, de istoricul medical și de ce alte intervenții sunt necesare.
1) Salpingectomie laparoscopică (cel mai frecvent)
Este varianta „minim invazivă” (cunoscută popular ca „operație prin găurele”). Se fac câteva incizii mici pe abdomen, iar chirurgul operează cu ajutorul unei camere și a unor instrumente fine. Aceasta este metoda asociată, de obicei, cu recuperare mai rapidă și dureri postoperatorii mai mici comparativ cu operația clasică.
2) Salpingectomie prin chirurgie clasică (incizie mai mare)
Se poate recomanda în urgențe, în situații complicate sau când există motive să se aleagă o abordare deschisă.
3) Salpingectomie în timpul altei intervenții
Uneori, salpingectomia se face odată cu o histerectomie, o operație de sterilizare sau o operație cezariană, dacă medicul și pacienta aleg această opțiune.
Cum arată recuperarea după salpingectomie?
Recuperarea diferă de la persoană la persoană și depinde de tipul de intervenție (laparoscopică vs. clasică) și de context (operație izolată vs. asociată cu altă procedură). În general, sursele medicale descriu o recuperare de la câteva zile până la câteva săptămâni, iar în cazul laparoscopiei, multe paciente revin la activități ușoare relativ repede.
Ce e normal să simți după salpingectomie?
durere ușoară spre moderată în zona inciziilor,
balonare și disconfort abdominal (mai ales după laparoscopie),
oboseală câteva zile,
uneori, o ușoară sângerare vaginală sau spotting (în funcție de context).
Cât durează recuperarea după salpingectomie?
după laparoscopie: adesea 1–3 săptămâni pentru revenire la ritm mai normal (cu variații),
după chirurgie deschisă: de obicei mai mult,
dacă intervenția e făcută după naștere/cezariană sau împreună cu alte operații: recuperarea poate fi mai lungă.
Recomandări practice pentru recuperarea după salpingectomie
respectă indicațiile privind efortul (ridicat greutăți, sport, activități intense),
mergi pe jos ușor zilnic (dacă medicul permite) pentru circulație și recuperare,
menține inciziile curate și urmărește semnele de infecție,
evită contactul sexual până primești acordul medicului,
cere ajutor în primele zile, mai ales dacă ai copii mici.
Semne pentru care trebuie să suni medicul:
febră,
durere care se agravează și nu cedează,
sângerare abundentă,
secreții urât mirositoare,
roșeață severă sau puroi la incizii,
dificultăți de respirație sau durere toracică (rare, dar serioase).
Care sunt riscurile în salpingectomie?
Orice intervenție chirurgicală are riscuri, însă în general, salpingectomia laparoscopică este descrisă ca o procedură cu risc redus, mai ales când este făcută de o echipă cu experiență. Riscurile posibile includ:
sângerare,
infecție,
leziuni ale organelor din apropiere (urinare sau intestinale, rar),
hernie la locul inciziei (rar),
aderențe (țesut cicatricial intern),
reacții la anestezie (rare).
Sursele care discută salpingectomia ca metodă de prevenție pentru cancer ovarian notează că, atunci când este făcută în timpul altor intervenții (de exemplu histerectomie), nu pare să crească semnificativ riscul de complicații precum infecții, febră postoperatorie sau readmisie, comparativ cu procedura principală fără salpingectomie.
Salpingectomie și hormoni: afectează menopauza?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări. Pe scurt: salpingectomia îndepărtează trompele uterine, nu ovarele. Trompele nu produc hormoni, deci îndepărtarea lor nu ar trebui să declanșeze menopauza. Menopauza apare când ovarele nu mai produc hormonii principali (estrogen și progesteron). Este important să nu confunzi salpingectomia cu salpingo-ooforectomia, care implică îndepărtarea trompei și a ovarului (și poate influența hormonii, mai ales dacă se scot ambele ovare).
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Salpingectomy
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/salpingectomy
Oxford Academic - Ovarian cancer risk reduction by salpingectomy during non-gynaecological surgery: scoping review
https://academic.oup.com/bjsopen/article/9/1/zrae161/7985096
Studiul „Ovarian cancer risk reduction by salpingectomy during non-gynaecological surgery: scoping review”, apărut în BJS Open, Volume 9, Issue 1, February 2025, zrae161, https://doi.org/10.1093/bjsopen/zrae161, autori: Charlotte Fisch et al.
Te-ar mai putea interesa și...
