Tratament pentru steatoza hepatica (ficat gras) la copii

Boala ficatului gras non-alcoolic (steatoza hepatică non-alcoolică) este recunoscută, în prezent, ca principala formă de boală hepatică cronică la copiii cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani, precum și cea mai comună cauză a creșterilor persistente și inexplicabile ale transaminazelor hepatice. Ce opțiuni de tratament pentru steatoza hepatică există în cazul copiilor?

Steatoza hepatică este o afecțiune în care grăsimea se acumulează în exces în celulele hepatice, ceea ce poate duce la inflamație și deteriorarea funcției hepatice. Obezitatea și stilul de viață sedentar, asociate cu predispoziția genetică, duc la dezvoltarea bolii ficatului gras non-alcoolic la copii, însă afecțiunea este reversibilă dacă se iau măsuri. Află din acest articol mai multe despre dezvoltarea acestei afecțiuni la copii și ce metode de tratament pentru steatoza hepatică există.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce anume le crește riscul copiilor de a dezvolta steatoză hepatică?

Principalii factori de risc în dezvoltarea bolii de ficat gras la copii sunt obezitatea, rezistența la insulină și hipertrigliceridemia.

Obezitatea

Obezitatea este asociată cu modificări metabolice, cum ar fi rezistența la insulină și niveluri crescute de trigliceride, care pot contribui la dezvoltarea steatozei hepatice. Copiii obezi prezintă un risc crescut de a avea depozite de grăsime în ficat, iar aceasta poate progresa către steatohepatită non-alcoolică, o formă mai avansată a bolii care implică inflamație și leziuni hepatice.

Rezistența la insulină

Rezistența la insulină este o afecțiune în care celulele organismului devin mai puțin receptive la acțiunea insulinei, hormonul responsabil de reglarea nivelului de glucoză din sânge. În contextul dezvoltării steatozei hepatice în rândul copiilor, rezistența la insulină joacă un rol important prin mai multe mecanisme: creșterea producției de insulină poate conduce la acumularea excesivă de grăsime în ficat, metabolismul lipidic este afectat, apar inflamația și leziunile hepatice, metabolismul glucozei este tulburat.

Hipertrigliceridemia, adică nivelurile ridicate de trigliceride în sânge, poate contribui la dezvoltarea steatozei hepatice la copii prin creșterea acumulării de grăsimi în ficat, prin suprasolicitarea transportului și metabolizării trigliceridelor în ficat și prin stimularea inflamației hepatice.

Cum se manifestă steatoza hepatică la copii?

De cele mai multe ori, boala de ficat gras la copii este asimptomatică, însă atunci când afecțiunea hepatică se manifestă, simptomele resimțite sunt următoarele:

Oboseală accentuată
Stare de rău general
Dureri abdominale persistente

În general, steatoza hepatică este diagnosticată la copii în urma unui control de rutină ori a unui control menit să depisteze cauza durerilor abdominale recurente. Ecografia abdominală va fi folosită, însă, în unele cazuri, este necesară și biopsia hepatică (recoltarea de țesut hepatic, în vederea analizării microscopice în laborator).

Tratament steatoză hepatică la copii

Imediat după stabilirea diagnosticului de steatoză hepatică, pacientul trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce grăsimile de la nivelul ficatului, pentru a preveni înrăutățirea situației ficatului, dar și apariția complicațiilor. Când vorbim de copii, este important ca adulții familiei să înțeleagă ce problemă are copilul și să îi facă un program alimentar corespunzător, corelat cu activitate fizică.

Obiectivul general al medicilor când e vorba de tratament pentru steatoza hepatică la copii este îmbunătățirea calității vieții copilului, reducerea riscurilor cardiovasculare și, pe termen lung, scăderea morbidității și mortalității hepatice.

Scăderea în greutate, de bază pentru copiii obezi cu steatoză hepatică

Deoarece majoritatea pacienților cu boală de ficat gras non-alcoolic pediatrică sunt obezi, scăderea în greutate este primul pas. Unele cercetări au arătat că reducerea cu 20% a greutății corporale pe o perioadă de 12 luni a determinat o îmbunătățire a ALT (alaninaminotransferaza) și a steatozei evidențiată ecografic la majoritatea copiilor cu ficat gras.

Dieta și activitatea fizică reduc aminotransferazele și îmbunătățesc aspectul steatozei și inflamației hepatice (aspectul histologic), dar nu au fost demonstrate efectele asupra fibrozei la copiii cu steatoză hepatică. Prin urmare, modificarea stilului de viață ar trebui să fie prima linie de tratament.

Un medic nutriționist și un antrenor de sport pot fi de mare ajutor copiilor care suferă de steatoză hepatică și se străduiesc să ajungă la o greutate normală, reducând totodată depozitele de grăsime de la nivelul ficatului.

Consilierea psihologică poate contribui la complianța la tratament

Un consilier psihologic poate ajuta copilul să înțeleagă mai bine situația în care se află, să își accepte boala și să fie dispus să o trateze cu mai multă seriozitate.

Există remedii naturiste?

Administrarea vitaminei E aduce beneficii histologiei hepatice, dar necesită studii pentru a fi recomandată la copiii cu boală de ficat gras non-alcoolic.

Nu există medicamente pentru ficat gras

În prezent, nu există medicamente aprobate ca tratament pentru ficat gras la copiii. Administrarea antidiabeticelor orale nu oferă beneficii la copiii cu steatoză hepatică. Se poate folosi, însă, tratament medicamentos pentru reducerea factorilor care contribuie la acumularea grăsimilor la nivelul ficatului – hipertrigliceridemia. Medicul gastroenterolog este în măsură să recomande tratamentul cel mai potrivit fiecărui pacient în parte, în funcție de vârsta sa, precum și de severitatea steatozei și de afecțiunile asociate.

Dieta recomandată ca tratament pentru steatoza hepatică pediatrică

Cum spuneam, copiii care suferă de ficat gras trebuie să își schimbe alimentația, mai ales dacă suferă de obezitate. Scăderea în greutate trebuie să fie, în cazul acestora, treptată.
Pe de o parte, se recomandă în mod deosebit limitarea consumului următoarelor alimente:

Prăjeli
Alimente foarte procesate (mezeluri, chipsuri, brânză topită)
Dulciuri și produse de patiserie
Băuturi care conțin zahăr
Alimente de tip fast-food

Pe de altă parte, trebuie încurajat consumul de:

Legume proaspete și gătite
Cereale integrale (pâine integrală, paste integrale)
Fructe (în cantități limitate întrucât conțin fructoză, care se poate transforma în grăsimi)
Proteine slabe (carne slabă, brânză, ouă, linte, fasole)

Complicații ficat gras la copii

Steatoza hepatică poate cauza, în timp, daune serioase la nivelul ficatului, de aceea e important să fie combătută cât mai devreme. Fibroza hepatică apare atunci când se acumulează țesut cicatricial și acesta ajunge să îl înlocuiască pe cel sănătos.

Steatohepatită non-alcoolică

În unele cazuri, steatoza hepatică poate progresa către o formă mai avansată a bolii caracterizată de inflamație hepatică și leziuni celulare. Steatohepatita non-alcoolică poate cauza daune semnificative la nivelul ficatului și poate evolua spre ciroză hepatică în timp.

Ciroză hepatică

Ciroza este o afecțiune caracterizată prin deteriorarea ireversibilă a țesutului hepatic, acesta înlocuindu-se cu țesut fibros. Copiii cu ficat gras netratat au un risc crescut de a dezvolta ciroză hepatică, ceea ce poate duce la insuficiență hepatică și alte complicații grave.

Probleme metabolice

Ficatul gras netratat poate afecta metabolismul glucozei, lipidelor și proteinelor în organism. Aceasta poate duce la disfuncții metabolice, cum ar fi rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și dislipidemia (nivele anormale de lipide în sânge), crescând riscul de afecțiuni cardiovasculare pe termen lung.

Probleme hepatobiliare

Ficatul gras netratat poate afecta și funcționarea sistemului hepatobiliar, care implică colecistul și căile biliare. Aceasta poate contribui la formarea pietrelor la vezica biliară și poate cauza colangită (inflamație a căilor biliare) sau colangiocarcinom (cancer al căilor biliare).

Probleme de creștere și dezvoltare

Ficatul gras netratat poate afecta absorbția și metabolismul adecvat al nutrienților esențiali pentru creștere și dezvoltare. Aceasta poate duce la întârzieri în creștere și dezvoltare, deficiențe nutriționale și complicații asociate.

Care este prognosticul copilului cu steatoză hepatică?

În cazul steatozei hepatice simple, care este o formă mai ușoară și reversibilă a bolii, prognosticul este, în general, bun. Prin modificarea stilului de viață, inclusiv prin adoptarea unei alimentații sănătoase, controlul greutății corporale și exerciții fizice regulate, simptomele pot fi gestionate, iar boala poate fi inversată.

De aceea, este important ca acei copii cu steatoză hepatică să fie monitorizați de către medici specialiști, cum ar fi hepatologi sau gastroenterologi pediatrici și să respecte tratamentul, care se concentrează pe gestionarea simptomelor, controlul factorilor de risc și prevenirea progresiei bolii.

Cum să previi steatoza hepatică la copil?

Prevenirea bolii de ficat gras la copii implică adoptarea unui stil de viață sănătos și implementarea unor obiceiuri alimentare și comportamentale adecvate de mici. Iată câteva recomandări importante:

O alimentație echilibrată

Copilul are nevoie de o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Redu aportul de alimente procesate, bogate în grăsimi saturate și zaharuri rafinate. Oferă-i alimente sănătoase pentru ficat, cum ar fi avocado, nuci, semințe, pește gras (cum ar fi somonul), ulei de măsline și legume cu frunze verzi.

Controlul greutății corporale

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este esențială pentru prevenirea steatozei hepatice la copii. Încurajează copilul să se angajeze în activități fizice regulate și să evite comportamentul sedentar, cum ar fi timpul îndelungat petrecut în fața ecranului.

Limitarea consumului de zahăr și băuturi îndulcite

Cel mai bine este să nu li se ofere deloc copiilor alimente cu zahăr rafinat. Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr, cum ar fi sucurile carbogazoase și băuturile energizante, nu le este, de asemenea, de niciun folos. Acestea pot contribui, printre altele, la acumularea de grăsimi în ficat. Încurajează copilul încă de mic să bea apă și suc proaspăt de fructe pe care i-l pregătești în casă, nu îi da sucuri pline de zahăr din comerț.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIDDK - Nonalcoholic Fatty Liver Disease & NASH in Children
https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash-children
NCBI - Non-Alcoholic Fatty Liver Disease in Children
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8304730/
Studiul „Non-Alcoholic Fatty Liver Disease in Children”, apărut în Medicina (Kaunas). 2021 Jul; 57(7): 719. Published online 2021 Jul 16. doi: 10.3390/medicina57070719, autori: Jernej Brecelj și Rok Orel

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA SI