Bullying-ul la scoala - Solutii pentru victime, dar si pentru "agresori"

Bullying-ul are loc în fiecare zi sau în fiecare săptămână în multe dintre școlile din țara noastră. Acest fenomen are un efect negativ asupra tuturor, inclusiv asupra "agresorului", copilului care este "țintă", asupra celor care sunt martori la conflict și asupra tuturor celor care sunt conectați, într-un fel sau altul, cu fenomenul. Specialiștii spun că bullying-ul este o problemă a comunității și că necesită o soluție la nivelul comunității.

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este definit ca rănirea repetată, intenționată, a unei persoane care este mai slabă sau mai puțin puternică decât agresorul. Bullying-ul constituie un model de comportament mai degrabă decât incidente izolate și adesea se agravează dacă nu se iau măsuri. Poate fi definit ca un comportament intenționat și agresiv care apare în mod repetat împotriva unei victime, unde există un dezechilibru de putere real sau perceput și unde victimele se simt vulnerabile și neputincioase să se apere.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Comportamentele de agresiune pot fi:
- fizice, inclusiv lovirea cu palma, lovirea cu piciorul și distrugerea proprietății;
- verbale, cum ar fi tachinarea, insultarea și amenințarea;
- relaționale, prin răspândirea zvonurilor și excluderea dintr-un grup ¹

Un studiu bazat pe datele din trei sondaje naționale din Statele Unitel ale Americii (SUA) raportează că printre cele mai frecvente forme de agresiune se numără insultele verbale, poreclele, lovirea, agresiune directă și furtul, amenințările, răspândirea zvonurilor și excluziune socială sau izolarea.

Bullying-ul include, de asemenea, hărțuirea online sau cibernetică, care aduce o dimensiune suplimentară de risc. Hărțuirea cibernetică implică postarea sau trimiterea de mesaje electronice, inclusiv texte, imagini sau videoclipuri, care vizează hărțuirea, amenințarea sau luarea în vizor a unei persoane prin intermediul platformelor sociale, cum ar fi rețele sociale online, casuțe de chat, bloguri, mesagerie instant și mesaje text.

Hărțuirea cibernetică poate include răspândirea de zvonuri, postarea de informații false, mesaje vătămătoare, comentarii sau fotografii jenante sau excluderea cuiva din rețelele online. Hărțuirea cibernetică permite făptuitorilor să rămână anonimi, poate hărțui victima la orice oră și în orice zi, iar mesajele și imaginile pot ajunge rapid la un public foarte larg.

Bullying-ul este o problemă care poate da peste cap zilele de școală ale copilului, viață lui socială și bunăstarea lui emoțională. Această problemă a câștigat din ce în ce mai multă atenție în ultimii ani, din cauza tehnologiei și noilor modalități prin care copiii și adolescenții pot comunica între ei și se pot hărțui, cum ar fi internetul, telefonul mobil și rețelele de socializare.

Adulții au uneori tendința de a ignora bullying-ul și ajung să îl considere o etapă "normală" a vieții, prin care toți copiii trec, însă acest fenomen este o problemă reală, care are consecințe grave. Deși hărțuirea sistematică a colegilor selectați apare de la o vârstă fragedă, adolescența este o perioadă în care importanța semenilor – atât în ceea ce privește apartenența, cât și proeminența în grupul de egali – este pronunțată ². Este, de asemenea, o perioadă de risc crescut pentru apariția anxietății și a depresiei. A fi hărțuit afectează și dezvoltarea identității personale - vitală în adolescență. Victimizarea poate fi chiar îndreptată către identitatea proprie (etnică, sexuală etc.), iar agresorii tind să devină mai populari, iar normele grupului aprobă tot mai mult hărțuirea în (pre)adolescență.

Care sunt efectele bullying-ului la școală?

Efectele educaționale asupra victimelor violenței și agresiunii școlare sunt semnificative. Violența și intimidarea din partea profesorilor sau a altor elevi pot face copiii și adolescenții să se teamă să meargă la școală și să interfereze cu capacitatea lor de a se concentra în clasă sau de a participa la activitățile școlare, ori chiar mai rău, abandonarea totală a școlii, potrivit unui raport al potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură din SUA.

Aceasta, la rândul său, are un impact negativ asupra performanțelor academice și rezultatelor școlare și asupra perspectivelor viitoare de educație și angajare. Copiii și adolescenții care sunt victime ale bullying-ului au note mai mici și pot fi mai puțin probabil interesați să își continue studiile superioare, atrag atenția specialiștii.

În plus, mediile de învățare nesigure creează un climat de frică și nesiguranță și o percepție că profesorii nu au control sau nu le pasă de bunăstarea elevilor, iar acest lucru reduce calitatea educației pentru toți elevii.

Bullying-ul are un impact și asupra sănătății emoționale a școlarului

Violența fizică poate provoca răni fatale. Violența sexuală implică riscul apariției infecției cu HIV, a altor infecții cu transmitere sexuală și a unei sarcini neintenționate și, în plus, expunerea la violență și agresiune la o vârstă fragedă poate avea consecințe negative pe termen lung asupra sănătății, potrivit specialiștilor.

Copiii și adolescenții care sunt hărțuiți au mai multe riscuri decât cei care nu sunt hărțuiți să fie deprimați, singuri sau anxioși, să aibă o stimă de sine scăzută 2 și să aibă gânduri suicidare sau să încerce să se sinucidă.

Violența și intimidarea în școală au, de asemenea, un impact asupra sănătății mentale și emoționale a făptuitorilor și a celor din jur, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură din SUA.

Ce soluții sunt pentru victimele bullying-ului?

Acordă-i atenție copilului tău

Primul lucru pe care trebuie să îl faci dacă observi că este ceva în neregulă cu copilul tău este să vorbești cu el. Cel mai important lucru pe care îl poți face pentru un copil care este afectat de bullying este să validezi situația prin care trece. Fii atent la sentimentele copilului tău și spune-i că îți pasă. Poate că nu vei putea să îi rezolvi toate problemele fiului sau fiicei tale, însă este esențial că el sau ea să știe că poate conta pe tine și pe sprijinul tău.

Fii un model pentru fiul sau fiica ta

Bullying-ul este un comportament care se învață. Copiii ajung să deprindă sau să învețe comportamente antisociale, precum bullying-ul, de la adulții pe care îi văd drept un model în viață, părinți, profesori și mass media. Fii, pe cât posibil, un model pozitiv și învață-ți copilul încă de la o vârstă fragedă cum arată un bun comportament social. Copilul tău va avea mai puține șanse să intre în relații "dăunătoare", care îi pot face rău, dacă tu, ca părinte, eviți asocierile negative.

Cei din personalul școlii și alți adulți trebuie educați în acest sens

Educația este esențială în stoparea bullying-ului în comunitatea din care faceți parte tu și copilul tău. Atât profesorii, cât și părinții, trebuie să se informeze și să discute deschis cu elevii/copiii despre bullying și să încerce să descopere care este climatul de bullying la scoală.

Printr-o educare continuă în acest sens și deschizând subiectul, aceste lucruri îi vor ajuta atât pe copii, cât și pe părinți să înțeleagă ce comportamente sunt considerate bullying. Reuniunile sau ședințele cu părinții pe acest subiect pot scoate problema la iveală.

Nu confrunta tu "agresorul"

Dacă copilul tău este agresat sau jignit, este important că tu ca părinte să nu îl confrunți pe "agresor" sau pe părintele "agresorului". De obicei, acest lucru nu este productiv și poate fi chiar periculos. În schimb, lucrează cu comunitatea ta sau cu personalul școlii.

Profesorii de la scoală, învățătorii, educatorii sau dirigintele sau cei din conducerea școlii au informațiile și resursele necesare pentru a-i ajuta să determine în ce fel vor decurge lucrurile după ce "agresorul" a fost identificat, dar și după ce știi clar că micuțul tău este are zile grele la școală. Dezvoltă împreună cu comunitatea (în cazul acesta, cu cei de la școală) o strategie pentru a aborda fenomenul de bullying.

Ce trebuie să înțeleagă agresorul/bully

Părinții și profesorii nu trebuie să uite că "agresorul" sau bully-ul are și el probleme cu care se confrunta și că are nevoie de ajutor din partea adulților. "Agresorii" adeseori se implică în comportamente de genul bullying-ului pentru că le lipsește empatia și le lipsește încrederea sau drept rezultat al faptului că au probleme acasă. Înainte de toate, "agresorii" trebuie să recunoască că comportamentul lor de la școală este bullying. Apoi, ei trebuie să înțeleagă că bullying-ul este un lucru rău, dăunător pentru ceilalți și că duce la consecințe negative. Profesorii, părinții sau consilierii în materie de psihologie pot găsi o soluție prin care îi pot arăta "agresorului" care sunt consecințele acțiunilor sale.

"Victimele" și martorii nu au de ce să se simtă neputincioși

Adeseori, martorii la evenimentele din categoria bullying se simt neputincioși, nu pot să ajute în niciun fel "victima", adică copilul. Martorii pot crede că dacă se implică, ar putea atrage atenția "agresorului" asupra lor sau că acest lucru îi vă face să fie considerați mai prejos.

Însă este esențial ca martorii să înțeleagă că au puterea să ajute, iar "victimele" nu trebuie să uite că au puterea de a cere ajutorul și că există soluții. Personalul din școală ar trebui să găsească soluții pentru a proteja martorii de represalii sau consecințe și ar trebui să îi ajute pe copiii care sunt martorii unor conflicte să înțeleagă că tăcerea și inacțiunea (faptul că stau deoparte și tac) îl vor face pe "agresor"/bully și mai puternic.

Copiii și adolescenții din România care se confruntă cu bullying-ul la școală au la dispoziție un număr de telefon unde pot obține asistență gratuită. Este vorba despre Telefonul Copilului (116111). De altfel, părinții ai căror copii sunt hărțuiți pot lua legătura și cu un psiholog. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Bullying Prevention in Adolescence: Solutions and New Challenges from the Past Decade”, J Res Adolesc. 2021 Dec, Christina Salmivalli, Lydia Laninga‐Wijnen, Sarah T. Malamut, Claire F. Garandeau
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9271952/
2 Studiul „Long-Term Profiles of Bullying Victims and Aggressors: A Retrospective Study”, Front. Psychol., 29 June 2021, Mario Valera-Pozo, Albert Flexas, Mateu Servera, Eva Aguilar-Mediavilla, Daniel Adrover-Roig
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2021.631276/full
The United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization - School Violence and Bullying Global Status Report
https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000246970

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...