Tot ce trebuie sa stii despre afazie sau dificultatea de vorbire

Afazia – sau vorbirea dificila – reprezinta o tulburare de limbaj aparuta ca o consecinta a leziunilor aparute in acea parte a creierului responsabila de intelegerea si exprimarea cuvintelor. In majoritatea cazurilor, leziunile cerebrale apar in urma unui accident soldat cu traumatisme craniene grave, a unui atac cerebral sau a unei tumori.Sunt descrise in prezent sase tipuri de afazie precum afazia lui Broca, afazia lui Wernicke, afazia globală sau cea legata de pierderea progresiva a limbajului, de regula pe masura ce se instaleaza dementa sau alte boli neurodegenerative. Toate interferează cu capacitatea de a vorbi și/sau de a înțelege cuvintele.

Persoana cu afazie intelege ceea ce i se comunica, insa este incapabila sa-si exprime propriile ganduri prin cuvintele potrivite, sa citeasca si sa scrie. Asadar, oamenii care sufera de afazie pot avea probleme de vorbire, de intelegere, de citire, de scriere sau cu adunarile, cu implicatii asupra vietii psiho sociale.

In urma unui accident vascular, Bruce Willis a fost diagnosticat cu acest sindrom neurologic, fapt care l-a determinat sa isi intrerupa activitatea profesionala si a adus afazia in atentia publica. Iata ce ar trebui sa stii despre acest sindrom.

Tipuri de afazie

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Afazia poate fi incadrata in sase categorii, la ora actuala in functie de proprietatile limbajului care sunt mai mult sau mai putin afectate.  Tipul de afazie este stabilit in urma unui consult neurologic si apoi un consult logopedic.Cele trei forme mai intens studiate sunt urmatoarele:

• Afazie fluenta (afazie senzoriala sau receptiva – Wernicke)  in care persoana afectata:

  • Prezinta leziuni in partea centrala a emisferei cerebrale stangi;
  • Este incapabila sa inteleaga ceea ce spun ceilalti si sa se exprime corect verbal;
  • Are tendinta sa foloseasca fraze lungi si complexe;
  • Pronunta cuvinte fara sens sau incorecte;
  • Nu isi da seama ca ceilalti nu pot intelege ceea ce incearca ea sa comunice.

• Afazie nonfluenta (afazie motorie sau expresiva – Broca) in care persoana afectata:

  • Prezinta leziuni in partea frontala a emisferei cerebrale stangi;
  • Foloseste fraze scurte si incomplete;
  • Intampina dificultati in a-si gasi cuvintele;
  • Intelege ceea ce spun ceilalti si este constienta de dificultatile sale de comunicare;
  • Resimte un nivel crescut de frustrare din cauza faptului ca stie ca nu este inteleasa;
  • Prezinta slabiciune sau paralizie pe partea dreapta a corpului.

• Afazie globala – este cea mai grava forma de afazie si consta in:

  • Leziuni severe la nivelul emisferei cerebrale stangi;
  • Probleme de exprimare, precum si cu intelegerea limbajului;
  • Pierderea completa a capacitatii de intelegere si exprimare, fie ca e vorba de scris, citit sau vorbit.

Conform noilor clasificari pe langa cele trei tipuri descrise, medicii au mai gasit alte trei, incadrate in trecut la cele trei forme, dar si afazia asociata instalarii bolilor neurodegenerative, precum:

  • Afazie mixtă non-fluentă in care pacinetii prezinta un discurs limitat și efort, similar pacienților cu afazie Broca, dar  mai limitate, fiind capabili să citească și să scrie, dar nu dincolo de un nivel de școală elementară.
  • Afazie anomică  in care pacientul nu poate găsi cuvintele potrivite pentru ceea ce vrea să exprime, cu toate ca pastreaza  înțelegerea gramaticii și a vorbirii, dar pur și simplu nu găsesc cuvintele pentru a discuta despre ceea ce doresc. si au dificultăți în a găsi cuvinte atunci când scriu.
  • Afazie primară progresivă (PPA) in care capacitatea de a folosi limbajul se pierde încet și progresiv, in principiu cauzată de boli neurodegenerative precum boala Alzheimer. PPA progresează pe măsură ce țesutul din centrii lingvistici ai creierului se deteriorează în timp. Deoarece această formă de afazie este asociată cu tulburări degenerative, PPA este în cele din urmă însoțită de alte simptome de demență sau pierderi de memorie.

Afazia este termenul medical pentru pierderea completă a limbajului, în timp ce disfazia înseamnă pierderea parțială a limbajului. Cuvântul afazie este acum folosit în mod obișnuit pentru a descrie ambele condiții.

Disartria apare atunci când mușchii  folosiți pentru vorbire sunt slabi sau exista i dificultăți în a-i controla. Disartria cauzează adesea vorbire neclară sau lentă, care poate fi dificil de înțeles.

Cauzele afaziei

Afazia apare in momentul in care fluxul de sange catre emisfera cerebrala stanga – zona a creierului responsabila de limbaj - este intrerupt. Astfel, celulele din aceasta regiune a creierului nu mai sunt alimentate cu oxigen si substante nutritive si mor.

Principalele cauze care pot duce la intreruperea fluxului sanguin catre creier sunt:

• Accidentul vascular cerebral

• Tumorile cerebrale

• Infectiile la nivelul creierului

• Dementa

• Bolile degenerative

• Traumatismele craniene survenite in urma unui accident

Afazia temporara poate fi cauzata de crizele epileptice, migrene, accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular minor.

Cele mai expuse categorii de persoane la afazie sunt varstnicii si adultii care au suferit un accident vascular cerebral. Afazia apare la 25-40% dintre supravietuitorii unui atac cerebral.

Simptomele afaziei

Simptomele afaziei difera in functie de zona afectata din creier, precum si de severitatea leziunii. De asemenea, manifestarile persoanei cu afazie depind de varsta si starea generala de sanatate, nivelul de educatie si de activitate intelectuala anterioara, precum si de promptitudinea si corectitudinea interventiei terapeutice si suportul familial.

Afazia poate crea probleme atat la nivelul intelegerii, cat si la cel al exprimarii. Printre simptomele specifice ale afaziei se numara:

  • Vorbirea in fraze scurte sau incomplete;
  • Folosirea unor cuvinte fara sens;
  • Pronuntarea gresita a cuvintelor;
  • Exprimarea intr-o ordine gresita a cuvintelor intr-o fraza;
  • Dificultatea de a intelege ceea ce spun cei din jur;
  • Interpretarea gresita a subtilitatilor de limbaj.

Unii oameni se pot recupera din afazie, dar dacă aceasta persista mai mult de 2 sau 3 luni, sunt mai putine sanse  să se recupereze.

Diagnosticul afaziei

Pentru stabilirea unui diagnostic al afaziei sunt necesare consult neurologic si consult logopedic. Medicul sau specialistul logoped te vor ruga sa numesti cateva obiecte, atat verbal cat si scris, si sa raspunzi la cateva intrebari banale, pentru a observa daca poti vorbi corect si coerent, daca poti intelege limbajul verbal si scris, daca poti comunica cu cei din jur, daca poti inghiti corect si daca poti citi sau scrie. De asemenea, se va solicita efectuarea unei tomografii computerizate sau folosirea tehnicii de imagistica prin rezonanta magnetica, pentru a identifica zona precisa afectata si severitatea leziunii.. Coroborand rezultatele explorarilor medicale cu observatia comportamentului manifest, istoricul medical si diverse teste standardizate, medicul va reusi sa stabileasca un diagnostic precis si un plan de tratament adecvat.

Apoi, aceștia sunt evaluați de logopezii pentru a evalua și a ajuta la identificarea zonelor de deficit de limbaj. Pentru identificarea afaziei sunt utilizate mai multe examene formale, cum ar fi examenul de diagnosticare a afaziei Boston și bateria de afazie occidentală. Examenul de diagnosticare a afaziei Boston oferă o evaluare a severității de la ușoară la severă. Bateria de afazie occidentală ajută la evaluarea dacă pacientul este afazic și, dacă da, determină tipul și severitatea

Tratamentul afaziei

Tratamentul afaziei presupune, de obicei, terapie logopedica pentru recuperarea limbajului sub toate formele sale: verbal, scris-citit, socotit. Este important ca tratamentul sa fie demarat cat mai devreme dupa producerea leziunii cerebrale, astfel incat recuperarea sa aiba mai multe sanse de succes. Trebuie tinut cont insa ca terapia vorbirii (logopedica) se desfasoara gradual iar rezultatele nu apar peste noapte si depind in mare masura de gravitatea leziunii suferite, experienta personalului medical, vointa persoanei afectate si sprijinul oferit de familie.

În cazuri severe, poate fi necesar să găsiți alte modalități de a răspunde la întrebări sau de a spune oamenilor ce doriți. Acestea pot include gesturi simple ale mâinii, scrierea, arătarea spre litere sau imagini sau utilizarea unui computer. Aceasta este comunicarea augmentativă și alternativă.

Progresele în tehnologia neuroimagistică acum pot aprecia activarea zonelor de limbaj ale creierului, permițând progrese suplimentare în cercetarea și tratamentul afaziei.

Studiile privind stimularea transcraniană prin curent electric direct (TES) și stimularea magnetică transcraniană (TMS) au arătat rezultate promițătoare. Împreună cu logoterapia, a existat o îmbunătățire a rezultatelor găsirii cuvintelor, funcției și activității.

Trebuie remarcat faptul că utilizarea neuroimagisticii pentru a izola locurile optime de stimulare pentru utilizarea TES este costisitoare și consumatoare de timp; prin urmare, este în prezent mai aplicabil în cercetare decât în tratamentul clinic. Stimularea sistemelor auxiliare este mai ușoară și s-a dovedit a fi promițătoare.

Studiile privind terapia farmacologică au dat rezultate mixte și tind să coincidă cu tratamentul AVC. Terapiile medicamentoase au inclus agenți dopaminergici, iar agenții catecolaminergici pot facilita plasticitatea neuronală și recuperarea, dar necesită cercetări suplimentare.

Metode de prevenire a afaziei

Pentru a reduce riscul de a suferi de afazie, este important sa stii ca aceasta este cauzata in principal de accidentul vascular cerebral. Acesta poate fi prevenit daca:

• Tii sub control tensiunea arteriala

• Urmezi tratament pentru fibrilatia atriala, o afectiune care poate duce la formarea cheagurilor de sange

• Renunti la fumat

• Consumi alcool in cantitati moderate

• Tii sub control nivelul glicemiei si al colesterolului

• Faci miscare zilnic

• Ai un regim alimentar care nu este bogat in grasimi si sare

• Mergi la medic daca ai probleme cu circulatia sangelui

 

Sfaturi pentru comunicarea cu o persoană care are afazie

Conform The American Speech-Language-Hearing Association exista o serie de tehnici  vă pot face mai ușor să înțelegeți și să vorbiți cu o persoana care sufera de afazie. Comunicarea cat mai corecta cu o persoana de afazie reprezinta un pas important in recuperare, scad din nivelul de frustrare al pacientului si il incurajeaza in procesul de reabilitare a intelegerii si vorbirii. Incercati sa retineti si sa palicati o serie din aceste recomandari daca unul din membri familiei sufera de afazie, redactate din perspectiva pacientului:

Pentru a mă ajuta să vorbesc cu tine:

  • Atrage-mi atenția înainte de a începe să vorbești.
  • Păstrează contactul vizual cu mine. Urmăreste-mi limbajul corpului și gesturile pe care le folosesc.
  • Vorbește-mi într-un loc liniștit. Opreste televizorul sau radioul.
  • Păstrează-ți vocea la un nivel normal. Nu trebuie să vorbești mai tare decât dacă îți cer eu.
  • Foloseste  cuvintele simple cand imi vorbesti, dar adreseaza-te ca unui adult. Nu-mi vorbi ca unui copil mic.
  • Foloseste propoziții mai scurte. Repetă cuvintele cheie pe care vrei să le înțeleg.
  • Vorbeste mai rar
  • Ai rabdare si lasă-mi timp să vorbesc. Poate imi ia mai mult. Încearcă să nu termini tu  frazele pentru mine.
  • Utilizeaza desene, gesturi, scris și expresii faciale. S-ar putea să le înțeleg mai bine decât cuvintele uneori.
  • Cere-mi să desenez, să scriu sau să arat cu mana când am probleme cu vorbirea.
  • Pune-mi întrebări la care pot raspunde simplu, cu „da” și „nu”. Imi e mai ușor decât  să răspund în cuvinte sau propoziții.
  • Lasă-mă să greșesc uneori. Chiar daca am inregistrat progrese, s-ar putea să nu fiu în stare să le mentin permanent.
  • Lasă-mă să încerc să fac lucruri pentru mine. Poate că trebuie să încerc de câteva ori. Ajută-mă doar când iti cer acest lucru.

Recuperarea in multe cazuri de afazie cere rabdare atta din partea pacientului, cat si a familiei, care trebuie sa inteleaga insa ca afectiunea nu afecteaza intotdeauna functiile cognitive , nu ii  face mai puțin deștepti și nu provoacă probleme cu modul în care gândesc.

#SfatulDOC

Leziunile cerebrale pot provoca și alte probleme, împreună cu afazia. Este posibil sca slăbiciunea musculară sa afecteze vorbirea - disartrie. Este posibil ca pacientul să aiba  dificultăți în controlul mușchilor  gurii si  modul corect de a pronunta cuvinte, numit apraxie. Poti exista si probleme de inghitire, numite disfagie.

Daca iti doresti sa te programezi chiar acum la un specialist neurolog, nu mai amana nicio zi. Timpul si sanatatea ta sunt pretioase!

Te poti programa chiar acum, la un medic specialist, in orasul tau, pe DOC TIME. 

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Aphasia, 2021, Huykien Le; Mickey Y. Lui.

Transcranial Magnetic Stimulation and Aphasia Rehabilitation 2013, Margaret A. Naeser Paula I Martin Michael Ho

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0