Tot ce trebuie sa stii despre afazie sau dificultatea de vorbire
Tot ce trebuie sa stii despre afazie sau dificultatea de vorbire
Tot ce trebuie sa stii despre afazie sau dificultatea de vorbire
1. Ce este afazia sau dificultatea de vorbire
2. Tipuri de afazie
a. Afazie fluentă (afazie senzorială sau receptivă - Wernicke)
b. Afazie nonfluentă (afazie motorie sau expresivă - Broca)
c. Afazie globală
d. Afazie mixtă non-fluentă
e. Afazie anomică
f. Afazie primară progresivă
3. Cauzele afaziei
4. Simptomele afaziei
5. Diagnosticul afaziei
6. Tratamentul afaziei
7. Metode de prevenire a afaziei
8. Sfaturi pentru comunicarea cu o persoană care are afazie
Afazia, denumită și dificultate de vorbire, este o afecțiune care perturbă capacitatea unei persoane de a comunica eficient. Afectează milioane de oameni din întreaga lume, transformând conversațiile de zi cu zi în provocări.
1. Ce este afazia sau dificultatea de vorbire
Afazia - sau vorbirea dificilă - reprezintă o tulburare de limbaj apărută că o consecință a leziunilor dezvoltate în acea parte a creierului responsabilă de înțelegerea și exprimarea cuvintelor. În majoritatea cazurilor, leziunile cerebrale apar în urma unui accident soldat cu traumatisme craniene grave, a unui atac cerebral sau a unei tumori.
Sunt descrise în prezent șase tipuri de afazie precum afazia lui Broca, afazia lui Wernicke, afazia globală sau cea legată de pierderea progresivă a limbajului, de regulă pe măsură ce se instalează demența sau alte boli neurodegenerative. Toate interferează cu capacitatea de a vorbi și/sau de a înțelege cuvintele.
Persoana cu afazie înțelege ceea ce i se comunică, însă este incapabilă să-și exprime propriile gânduri prin cuvintele potrivite, să citească și să scrie. Așadar, oamenii care suferă de afazie pot avea probleme de vorbire, de înțelegere, de citire, de scriere sau cu adunările, cu implicații asupra vieții psiho sociale.
În urma unui accident vascular, Bruce Willis a fost diagnosticat cu acest sindrom neurologic, fapt care l-a determinat să își întrerupă activitatea profesionala și a adus afazia în atenția publica. Iată ce ar trebui să știi despre acest sindrom.
2. Tipuri de afazie
Afazia poate fi încadrată în șase categorii, la ora actuală în funcție de proprietățile limbajului care sunt mai mult sau mai puțin afectate. Tipul de afazie este stabilit în urma unui consult neurologic și apoi un consult logopedic. Cele trei forme mai intens studiate sunt următoarele:
a. Afazie fluentă (afazie senzorială sau receptivă - Wernicke)
Afazie fluentă (afazie senzorială sau receptivă - Wernicke) în care persoana afectată:
- Prezintă leziuni în partea centrală a emisferei cerebrale stângi;
- Este incapabilă să înțeleagă ceea ce spun ceilalți și să se exprime corect verbal;
- Are tendința să folosească fraze lungi și complexe;
- Pronunță cuvinte fără sens sau incorecte;
- Nu își dă seama că alte persoane nu pot înțelege ceea ce încearcă ea să comunice.
b. Afazie non-fluentă (afazie motorie sau expresivă - Broca)
Afazie non-fluentă (afazie motorie sau expresivă - Broca) în care persoana afectată:
- Prezintă leziuni în partea frontală a a emisferei cerebrale stângi;
- Folosește fraze scurte și incomplete;
- Întâmpină dificultăți în a-și găsi cuvintele;
- Înțelege ceea ce spun ceilalți și este conștientă de dificultățile sale de comunicare;
- Resimte un nivel crescut de frustrare din cauza faptului că știe că nu este înțeleasă;
- Prezintă slăbiciune sau paralizie pe partea dreaptă a corpului.
c. Afazie globală
• Afazie globală - este cea mai gravă formă de afazie și constă în:
- Leziuni severe la nivelul emisferei cerebrale stângi;
- Probleme de exprimare, precum și cu înțelegerea limbajului;
- Pierderea completă a capacității de înțelegere și exprimare, fie că e vorba de scris, citit sau vorbit.
d. Afazie mixtă non-fluentă
Conform noilor clasificări pe lângă cele trei tipuri descrise, medicii au mai găsit alte trei, încadrate în trecut la cele trei forme, dar și afazia asociată instalării bolilor neurodegenerative, precum:
Afazie mixtă non-fluentă în care pacienții prezintă un discurs limitat și efort, similar pacienților cu afazie Broca, dar mai limitate, fiind capabili să citească și să scrie, dar nu dincolo de un nivel de școală elementară.
e. Afazie anomică
Afazia anomică este tipul de afazie în care pacientul nu-și poate găsi cuvintele potrivite pentru ceea ce vrea să exprime, cu toate că păstrează înțelegerea gramaticii și a vorbirii, dar pur și simplu nu își găsește cuvintele pentru a discuta despre ceea ce vrea și are dificultăți în a găsi cuvinte atunci când scriu.
f. Afazie primară progresivă
Afazia primară progresivă (PPA) este afazia în care capacitatea de a folosi limbajul se pierde încet și progresiv, în principiu cauzată de boli neurodegenerative precum boala Alzheimer. Afazia primară progresivă progresează pe măsură ce țesutul din centrii lingvistici ai creierului se deteriorează în timp. Deoarece această formă de afazie este asociată cu tulburări degenerative, afazia primară progresivă este în cele din urmă însoțită de alte simptome de demență sau pierderi de memorie.
Afazia este termenul medical pentru pierderea completă a limbajului, în timp ce disfazia înseamnă pierderea parțială a limbajului. Cuvântul afazie este acum folosit în mod obișnuit pentru a descrie ambele condiții.
Disartria apare atunci când mușchii folosiți pentru vorbire sunt slabi sau există dificultăți în a-i controla. Disartria cauzează adesea vorbire neclară sau lentă, care poate fi dificil de înțeles.
3. Cauzele afaziei
Afazia apare în momentul în care fluxul de sânge către emisfera cerebrală stângă - zonă a creierului responsabilă de limbaj - este întrerupt. Astfel, celulele din această regiune a creierului nu mai sunt alimentate cu oxigen și substanțe nutritive și mor.
Principalele cauze care pot duce la întreruperea fluxului sangvin către creier sunt:
• Accidentul vascular cerebral
• Tumorile cerebrale
• Infecțiile la nivelul creierului
• Demența
• Bolile degenerative
• Traumatismele craniene survenite în urma unui accident
Afazia temporară poate fi cauzată de crizele epileptice, migrene, accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular minor. Cele mai expuse categorii de persoane la afazie sunt vârstnicii și adulții care au suferit un accident vascular cerebral. Afazia apare la 25-40% dintre supraviețuitorii unui atac cerebral.
4. Simptomele afaziei
Simptomele afaziei diferă în funcție de zona afectată din creier, precum și de severitatea leziunii. De asemenea, manifestările persoanei cu afazie depind de vârstă și starea generala de sănătate, nivelul de educație și de activitate intelectuala anterioara, precum și de promptitudinea și corectitudinea intervenției terapeutice și suportul familial.
În esență, afazia perturbă capacitatea creierului de a procesa și produce cuvinte, făcând ca sarcinile zilnice, cum ar fi conversația cu prietenii sau citirea unui meniu, să fie frustrante.
Semnele comune includ dificultatea de a găsi cuvintele potrivite, cunoscută sub numele de anomie, în care cineva ar putea ști ce vrea să spună, dar nu poate reține termenul. Oamenii pot vorbi în propoziții scurte, întrerupte, pot amesteca cuvinte (parafazie) sau chiar pot crea altele noi (neologisme). Înțelegerea celorlalți poate fi, de asemenea, dificilă, existând dificultăți în urmărirea conversațiilor, citirea textului sau scrierea de notițe.
La tipurile non-fluente, cum ar fi afazia Broca, vorbirea este dificilă și ezitantă, adesea omițând cuvinte mici, dar înțelegerea rămâne relativ bună. Tipurile fluente, cum ar fi afazia Wernicke, implică o vorbire fluidă, dar fără sens, plină de cuvinte irelevante sau inventate, asociată cu o înțelegere slabă.
Afazia globală este cea mai severă, afectând toate domeniile - vorbire, ascultare, citire și scriere - cu o comunicare foarte limitată.
Afazia anomică se concentrează în principal pe problemele de găsire a cuvintelor, în timp ce afazia de conducere se caracterizează prin dificultăți în repetarea frazelor, în ciuda unei vorbiri și a unei înțelegeri decente.
În cazul formelor progresive, cum ar fi afazia progresivă primară (PPA), simptomele apar treptat. În varianta non-fluentă/agramaticală (nfvPPA), vorbirea devine greoaie, cu erori gramaticale și apraxie a vorbirii, ceea ce face ca producția de sunete să fie necoordonată.
Varianta semantică (svPPA) duce la pierderea sensului cuvintelor, provocând denumiri vagi sau incorecte (de exemplu, numirea unui elefant „animal”).
Varianta logopenică (lvPPA) implică vorbire lentă, cu pauze și pauze de recuperare a cuvintelor, dar fără probleme majore de gramatică sau motorie.
Dincolo de limbaj, afazia vine adesea cu provocări emoționale și sociale. Frustrarea, izolarea și depresia sunt frecvente, deoarece oamenii se retrag din interacțiuni. Probleme fizice precum slăbiciunea pe o parte (hemipareză) o pot însoți dacă este cauzată de un accident vascular cerebral.
La persoanele multilingve, simptomele pot afecta limbile în mod diferit, cu o recuperare inegală.
Simptomele neuropsihiatrice, cum ar fi anxietatea sau schimbările de dispoziție, se pot suprapune, în special în cazurile post-accident vascular cerebral. Recunoașterea timpurie a acestor semne este esențială, deoarece acestea pot imita alte afecțiuni precum pierderea auzului sau declinul cognitiv.
5. Diagnosticul afaziei
Pentru stabilirea unui diagnostic al afaziei sunt necesare consult neurologic și consult logopedic. Medicul sau specialistul logoped te vor ruga să numești câteva obiecte, atât verbal, cât și scris, și să răspunzi la câteva întrebări banale, pentru a observa dacă poți vorbi corect și coerent, dacă poți înțelege limbajul verbal și scris, dacă poți comunica cu cei din jur, dacă poți înghiți corect și dacă poți citi sau scrie.
De asemenea, se va solicita efectuarea unei tomografii computerizate sau folosirea tehnicii de imagistică prin rezonanță magnetică, pentru a identifica zona precisă afectată și severitatea leziunii. Coroborând rezultatele explorărilor medicale cu observarea comportamentului manifest, istoricul medical și diverse teste standardizate, medicul va reuși să stabilească un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.
Apoi, pacienții sunt evaluați de logopezii pentru a evalua și a ajuta la identificarea zonelor de deficit de limbaj. Pentru identificarea afaziei sunt utilizate mai multe examene formale, cum ar fi examenul de diagnosticare a afaziei Boston. Examenul de diagnosticare a afaziei Boston oferă o evaluare a severității de la ușoară la severă.
6. Tratamentul afaziei
Tratamentul afaziei presupune, de obicei, terapie logopedică pentru recuperarea limbajului sub toate formele sale: verbal, scris-citit, socotit. Este important ca tratamentul să fie demarat cât mai devreme după producerea leziunii cerebrale, astfel încât recuperarea să aibă mai multe șanse de succes.
Trebuie ținut cont însă că terapia vorbirii (logopedica) se desfășoară gradual iar rezultatele nu apar peste noapte și depind în mare măsură de gravitatea leziunii suferite, experiența personalului medical, voința persoanei afectate și sprijinul oferit de familie.
În cazuri severe, poate fi necesar să găsiți alte modalități de a răspunde la întrebări sau de a spune oamenilor ce doriți. Acestea pot include gesturi simple ale mâinii, scrierea, arătarea spre litere sau imagini sau utilizarea unui computer. Aceasta este comunicarea augmentativă și alternativă.
Progresele în tehnologia neuroimagistică acum pot aprecia activarea zonelor de limbaj ale creierului, permițând progrese suplimentare în cercetarea și tratamentul afaziei.
Studiile privind stimularea transcraniană prin curent electric direct (TES) și stimularea magnetică transcraniană (TMS) au arătat rezultate promițătoare. Împreună cu logoterapia, a existat o îmbunătățire a rezultatelor găsirii cuvintelor, funcției și activității.
Trebuie remarcat faptul că utilizarea neuroimagisticii pentru a izola locurile optime de stimulare pentru utilizarea stimulării transcraniană prin curent electric direct este costisitoare și consumatoare de timp; prin urmare, este în prezent mai aplicabil în cercetare decât în tratamentul clinic. Stimularea sistemelor auxiliare este mai ușoară și s-a dovedit a fi promițătoare.
Studiile privind terapia farmacologică au dat rezultate mixte și tind să coincidă cu tratamentul AVC. Terapiile medicamentoase au inclus agenți dopaminergici, iar agenții catecolaminergici pot facilita plasticitatea neuronală și recuperarea, dar necesită cercetări suplimentare.
7. Metode de prevenire a afaziei
Pentru a reduce riscul de a suferi de afazie, este important să știi că aceasta este cauzată în principal de accidentul vascular cerebral. Acesta poate fi prevenit dacă:
• Ții sub control tensiunea arterială
• Urmezi tratament pentru fibrilația atrială, o afecțiune care poate duce la formarea cheagurilor de sânge
• Renunți la fumat
• Consumi alcool în cantități moderate
• Ții sub control nivelul glicemiei și al colesterolului
• Faci mișcare zilnic
• Ai un regim alimentar care nu este bogat în grăsimi și sare
• Mergi la medic dacă ai probleme cu circulația sângelui
8. Sfaturi pentru comunicarea cu o persoană care are afazie
Conform specialiștilor, există o serie de tehnici care vă pot face mai ușor să înțelegeți și să vorbiți cu o persoană care suferă de afazie. Comunicarea cât mai corectă cu o persoană cu afazie reprezintă un pas important în recuperare, scade din nivelul de frustrare al pacientului și îl încurajează în procesul de reabilitare a înțelegerii și vorbirii. Încercați să rețineți și să aplicați o serie din aceste recomandări dacă unul din membri familiei suferă de afazie, redactate din perspectiva pacientului:
Pentru a mă ajuta să vorbesc cu tine:
- Atrage-mi atenția înainte de a începe să vorbeșți.
- Păstrează contactul vizual cu mine. Urmăreste-mi limbajul corpului și gesturile pe care le folosesc.
- Vorbește-mi într-un loc liniștit. Oprește televizorul sau radioul.
- Păstrează-ți vocea la un nivel normal. Nu trebuie să vorbești mai tare decât dacă îți cer eu.
- Folosește cuvintele simple când îmi vorbești, dar adresează-te ca unui adult. Nu-mi vorbi că unui copil mic.
- Folosește propoziții mai scurte. Repetă cuvintele cheie pe care vrei să le înțeleg.
- Vorbește mai rar
- Ai răbdare și lasă-mi timp să vorbesc. Poate îmi ia mai mult. Încearcă să nu termini tu frazele pentru mine.
- Utilizează desene, gesturi, scris și expresii faciale. S-ar putea să le înțeleg mai bine decât cuvintele uneori.
- Cere-mi să desenez, să scriu sau să arat cu mana când am probleme cu vorbirea.
- Pune-mi întrebări la care pot răspunde simplu, cu „da” și „nu”. Îmi e mai ușor decât să răspund în cuvinte sau propoziții.
- Lasă-mă să greșesc uneori. Chiar dacă am înregistrat progrese, s-ar putea să nu fiu în stare să le mențin permanent.
- Lasă-mă să încerc să fac lucruri pentru mine. Poate că trebuie să încerc de câteva ori. Ajută-mă doar când îți cer acest lucru.
Recuperarea în multe cazuri de afazie cere răbdare atât din partea pacientului, cât și a familiei, care trebuie să înțeleagă însă că afecțiunea nu afectează întotdeauna funcțiile cognitive, nu îi face mai puțin deștepți și nu provoacă probleme cu modul în care gândesc.
Leziunile cerebrale pot provoca și alte probleme, împreună cu afazia. Este posibil ca slăbiciunea musculară să afecteze vorbirea - disartrie. Este posibil că pacientul să aibă dificultăți în controlul mușchilor gurii și modului corect de a pronunță cuvinte, numit apraxie. Poți exista și probleme de înghițire, numite disfagie.
Dacă îți dorești să te programezi chiar acum la un specialist neurolog, nu mai amână nicio zi. Timpul și sănătatea ta sunt prețioase!
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Aphasia, 2021, Huykien Le; Mickey Y. Lui.
National Library of Medicine - Aphasia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559315/
Lund University - Aphasia after Ischemic Stroke. Diagnosis, Incidence, and Outcome.
https://lucris.lub.lu.se/ws/portalfiles/portal/124632020/Angelina_Gr_nberg_Thesis.pdf
Studiul „Clinical and Linguistic Profiles and Challenges in Diagnosis of Primary Progressive Aphasia in Medan, Indonesia: A Hospital-based Study”, The Open Neurology Journal, 2024, autori: Fasihah Irfani Fitri, Aldy Safruddin Rambe et al.
https://openneurologyjournal.com/contents/volumes/V18/e1874205X305965/e1874205X305965.pdf
Te-ar mai putea interesa și...
