Tipuri de terapii folosite in oncologie
1. Chimioterapia
2. Radioterapia
3. Chirurgia oncologică
4. Terapia hormonală
5. Imunoterapia
6. Terapia țintită (terapia moleculară)
7. Terapia cu celule stem (transplantul de măduvă osoasă)
8. Terapia fotodinamică
9. Hipertermia
10. Cancerul și înrolarea în studii clinice
a. Ce sunt studille clinice?
b. Cum sunt împărțite studiile clinice?
c. De ce aleg pacienții oncologici să participe la studii clinice?
d. Avantaje și beneficii ale participării la studii clinice
e. Riscuri și dezavantaje ale înrolării în studii clinice
f. Care pacienți sunt eligibili pentru a participa la studii clinice?
În oncologie, această ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului, se utilizează o gamă largă de terapii pentru a combate boala. Fiecare tip de tratament - chimioterapie, radioterapie, înrolarea în studii clinice etc. - este ales în funcție de forma de cancer, stadiul bolii, starea generală a pacientului și alți factori individuali.
Potrivit unor cercetări recente, creșterea incidenței cancerului și a mortalității la nivel mondial este asociată cu îmbătrânirea și creșterea populației. În acest articol, ne-am propus să trecem în revistă opțiunile de tratament utilizate în oncologie și să discutăm inclusiv despre înrolarea în studii clinice, care pot veni cu o șansă în plus pentru pacienții cu cancer eligibili.
Chimioterapia
Chimioterapia folosește medicamente puternice pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a opri creșterea lor. Aceste medicamente acționează fie asupra întregului corp (chimioterapie sistemică), fie în zone specifice (chimioterapie regională). Medicamentele chimioterapice țintesc celulele care se divid rapid, un proces caracteristic celulelor canceroase. Însă, acest tratament afectează și celule sănătoase care se divid rapid, cum ar fi cele din păr, măduva osoasă și tractul gastrointestinal.
Când este utilizată?
Chimioterapia se indică înainte de intervenția chirurgicală sau de radioterapie pentru a reduce dimensiunea tumorii (în acest caz poartă numele de chimioterapie neoadjuvantă) sau după intervenția chirurgicală pentru a distruge orice celule canceroase rămase (chimioterapie adjuvantă), dar și ca tratament principal pentru cancere avansate sau metastatice. Ca efecte secundare, pacientul se confruntă cu grețuri, vărsături, pierderea părului, oboseală, risc crescut de infecții și anemie.
Radioterapia
Radioterapia folosește radiații de înaltă energie (raze X, gamma sau protoni) pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a micșora tumorile. Radiațiile provoacă deteriorarea ADN-ului celulelor canceroase, ceea ce duce la moartea acestora. Celulele sănătoase pot fi afectate, dar acestea au o capacitate mai mare de recuperare.
Când este utilizată?
Radioterapia se recomandă ca tratament principal pentru anumite tipuri de cancer (de exemplu, cancere de piele, de cap și gât) sau în combinație cu alte tratamente, precum chirurgia sau chimioterapia, dar și pentru a controla simptomele și a reduce durerea în cazurile de cancer avansat (radioterapie paliativă). Iritații ale pielii, oboseală, dificultăți de înghițire, modificări în funcționarea organelor tratate (de exemplu, intestin, plămâni, inimă) sunt efectele secundare asociate cu această procedură.
Chirurgia oncologică
Operația implică îndepărtarea chirurgicală a tumorilor canceroase sau a țesuturilor afectate. Practic, chirurgul taie și elimină tumora, împreună cu o zonă de țesut sănătos în jur pentru a reduce riscul de recidivă.
Când este utilizată?
Este folosită ca tratament curativ, atunci când cancerul este localizat și nu s-a răspândit, ca tratament preventiv, pentru a elimina țesuturile cu risc ridicat de transformare canceroasă (de exemplu, mastectomia profilactică) sau ca tratament paliativ pentru a reduce simptomele (de exemplu, îndepărtarea unei tumori care provoacă dureri). Efectele secundare sunt: risc de infecție, durere postoperatorie, probleme de cicatrizare, posibile efecte asupra funcției organelor.
Terapia hormonală
Terapia hormonală blochează sau reduce hormonii care stimulează creșterea anumitor tipuri de cancere, cum ar fi cancerul de sân sau cancerul de prostată. Medicamentele hormonale (de exemplu, tamoxifen, inhibitori de aromatază) sau intervențiile chirurgicale pentru îndepărtarea ovarelor sau testiculelor sunt utilizate pentru a opri hormonii de la a hrăni celulele canceroase.
Când este utilizată?
Se indică în tratamentul cancerului de sân sensibil la estrogen sau în cancerul de prostată sensibil la testosteron. Ca efecte secundare, menționăm: bufeuri, modificări ale dispoziției, pierderea libidoului, osteoporoză, creșterea în greutate.
Imunoterapia
Imunoterapia stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a recunoaște și a distruge celulele canceroase. Se bazează pe medicamente sau alte substanțe pentru a întări răspunsul imun împotriva cancerului.
Când este utilizată?
Se indică în cancere precum melanomul, cancerul pulmonar sau cancerul renal și în combinație cu alte tratamente. Efectele secundare pot fi: reacții autoimune, inflamații (de exemplu, pneumonită, colită), febră, oboseală.
Terapia țintită (terapia moleculară)
Terapia țintită atacă în mod specific moleculele implicate în creșterea și supraviețuirea celulelor canceroase, fără a afecta celulele sănătoase. Medicamentele blochează proteine sau alte molecule esențiale pentru cancer (cum ar fi receptorii de creștere) și pot inhiba formarea de noi vase de sânge care hrănesc tumorile.
Când este utilizată?
Se recomandă în cancere cu mutații genetice specifice, cum ar fi leucemia mieloidă cronică, cancerul de sân HER2-pozitiv sau cancerul pulmonar cu mutații EGFR. Reacțiile cutanate, problemele gastrointestinale, hipertensiunea arterială și afectarea hepatică sunt posibile reacții adverse.
Terapia cu celule stem (transplantul de măduvă osoasă)
Transplantul de celule stem (de obicei, din măduva osoasă sau sânge) este utilizat pentru a înlocui celulele producătoare de sânge afectate de cancer sau de tratamentele pentru cancer (cum ar fi chimioterapia sau radioterapia). După chimioterapie sau radioterapie intensivă, transplantul introduce celule stem sănătoase care pot regenera celulele sangvine.
Când este utilizată?
Se indică în cancerele care afectează celulele sangvine, cum ar fi leucemia, limfomul și mielomul multiplu, iar ca efecte secundare amintim infecțiile, boala grefă contra gazdă (GvHD) și oboseala extremă.
Terapia fotodinamică
Această terapie folosește un medicament fotosensibil care este activat de o sursă de lumină pentru a distruge celulele canceroase. Acestea absorb medicamentul, care devine activ atunci când este expus la o anumită lungime de undă a luminii și le distruge.
Când este utilizată?
Se folosește în cancere de piele sau tumori superficiale (exemplu: cancer de esofag sau plămâni), efectele secundare fiind sensibilitatea la lumină și iritații la locul tratamentului.
Hipertermia
Hipertermia implică încălzirea țesuturilor afectate de cancer la temperaturi ridicate (aproximativ 40-45°C), cu scopul de a distruge sau slăbi celulele canceroase. În general, hipertermia este utilizată în combinație cu alte tratamente oncologice, cum ar fi radioterapia și chimioterapia, pentru a spori eficiența acestora.
Când este utilizată?
Hipertermia a fost utilizată pentru a trata o varietate de cancere, inclusiv melanomul, sarcoamele de țesuturi moi, și unele cancere abdominale sau pelviene. Studiile au arătat beneficii în cazuri de cancer de col uterin, cancer de sânge, cancer de vezică urinară și altele. Posibile efecte secundare sunt leziunile țesuturilor sănătoase, durere, arsuri și roșeață.
Cancerul și înrolarea în studii clinice
Înrolarea în studii clinice reprezintă o opțiune importantă pentru pacienții cu cancer, oferind acces la tratamente inovatoare care nu sunt disponibile încă pe scară largă. Aceste studii sunt esențiale pentru avansarea cunoștințelor și a tehnologiilor în oncologie și joacă un rol crucial în dezvoltarea de noi terapii pentru cancer.
Ce sunt studille clinice?
Studiile clinice sunt cercetări desfășurate pentru a evalua siguranța, eficiența și efectele noilor tratamente sau tehnici medicale. În oncologie, acestea includ medicamente noi, combinații de tratamente, terapii inovatoare precum imunoterapia, terapiile țintite sau noi tehnici de radioterapie.
Cum sunt împărțite studiile clinice?
Studiile clinice sunt împărțite în patru faze:
Faza I: Evaluează siguranța unui nou tratament și stabilește doza optimă.
Faza II: Testează eficiența tratamentului asupra unui anumit tip de cancer.
Faza III: Compară noul tratament cu tratamentele standard pentru a vedea dacă este mai eficient sau mai sigur.
Faza IV: Urmărește efectele pe termen lung și siguranța tratamentului după aprobare.
De ce aleg pacienții oncologici să participe la studii clinice?
Pacienții se înrolează de obicei în studii pentru că astfel pot beneficia de tratamente noi, care ar putea fi mai eficiente decât opțiunile existente, mai ales pentru tipuri de cancer care nu răspund la tratamentele standard. De asemenea, participanții la studii clinice contribuie la descoperirea de noi terapii care pot ajuta viitorii pacienți. Prin participare, ei ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine cum funcționează cancerul și cum poate fi tratat. Pentru bolnavii de cancer în stadii avansate sau recidivante, care au epuizat alte opțiuni de tratament, studiile clinice pot oferi o ultimă speranță.
Avantaje și beneficii ale participării la studii clinice
- Multe studii clinice folosesc terapii țintite, bazate pe profilul genetic al cancerului pacientului, ceea ce poate duce la o abordare mai eficientă și mai personalizată a tratamentului.
- Pacienții din studii clinice beneficiază de o monitorizare mai atentă decât cei din afara studiilor. Echipele de cercetători și medici urmăresc constant progresul și reacțiile lor.
- Participarea poate oferi pacientului acces la tratamente inovatoare care, în caz de succes, ar putea îmbunătăți calitatea vieții și șansele de supraviețuire.
Riscuri și dezavantaje ale înrolării în studii clinice
Deoarece multe dintre tratamentele testate sunt noi, există riscul de a experimenta efecte secundare necunoscute sau neașteptate. Uneori, tratamentul poate să nu fie eficient sau chiar să înrăutățească starea pacientului. Apoi, nu există nicio garanție că tratamentul experimental va fi mai eficient decât tratamentele actuale. În fazele incipiente ale studiului, eficacitatea este încă în curs de investigare.
În unele studii clinice (în special în faza III), pacienții sunt repartizați aleatoriu în grupuri. Unii pacienți pot primi tratamentul experimental, în timp ce alții primesc tratamentul standard sau un placebo. Pacienții nu pot alege în ce grup sunt repartizați, ceea ce poate însemna că nu vor beneficia de tratamentul experimental. Participarea la un studiu clinic poate implica vizite frecvente la spital, teste și monitorizări suplimentare. Acest lucru poate fi dificil pentru pacienți, mai ales dacă se află într-o stare fizică fragilă.
Care pacienți sunt eligibili pentru a participa la studii clinice?
Fiecare studiu clinic are criterii stricte privind tipul de cancer și stadiul bolii la pacienți. În general, pacienții trebuie să îndeplinească anumite cerințe fizice și să aibă organe funcționale adecvate. Unele studii clinice pot exclude pacienții care au urmat anumite tipuri de tratamente, în timp ce altele sunt dedicate tocmai acestor pacienți.
În concluzie, terapiile oncologice sunt variate și personalizate în funcție de tipul de cancer, stadiul acestuia și starea generală a pacientului. Fiecare terapie vine cu beneficii și efecte secundare specifice, iar în multe cazuri, combinarea mai multor tipuri de tratamente (terapie multimodală) este cea mai eficientă abordare. Colaborarea cu o echipă oncologică multidisciplinară este esențială pentru a alege cel mai potrivit plan de tratament.
Legat de participarea la studii clinice în oncologie, aceasta poate fi o oportunitate valoroasă pentru pacienții care caută opțiuni noi de tratament, dar vine cu riscuri și incertitudini. Este important ca fiecare pacient să discute cu medicul său și să cântărească avantajele și dezavantajele înainte de a lua o decizie. Participarea la un studiu clinic nu doar că poate oferi tratamente noi, dar contribuie și la progresul în lupta globală împotriva cancerului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Types of Cancer Treatment
https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/types
NSH Inform - How is cancer treated?
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/cancer/how-is-cancer-treated/
Nature - Redefining cancer research for therapeutic breakthroughs
https://www.nature.com/articles/s41416-024-02634-6
Studiul „Redefining cancer research for therapeutic breakthroughs”, apărut în Br J Cancer 130, 1078–1082 (2024). https://doi.org/10.1038/s41416-024-02634-6, autori: Yuzhalin, A.E.
Te-ar mai putea interesa și...
