Smartphone-urile, asociate cu sindromul de tunel carpian?
Smartphone-urile, asociate cu sindromul de tunel carpian?
Smartphone-urile, asociate cu sindromul de tunel carpian?
Sindromul de tunel carpian este o afecțiune cauzată de compresia nervului median în tunelul carpian, un pasaj îngust situat la nivelul încheieturii mâinii. Un studiu restrâns a arătat că există o asociere între utilizarea prelungită a smartphone-urilor și a altor dispozitive electronice care se țin în mână și riscul mult mai mare de a dezvolta dureri la nivelul încheieturilor și mâinilor, asociate cu acest sindrom.
Repetarea mișcărilor mâinii (folosirea tastaturii, muncă manuală intensă), inflamațiile (poliartrită reumatoidă, tendinită), retenția de lichide (sarcină, hipotiroidism), diverse traume sau fracturi ale încheieturii mâinii pot duce la sindromul de tunel carpian. Deși oamenii de știință nu au demonstrat clar că utilizarea telefoanelor inteligente poate provoca sindromul de tunel carpian, totuși, medicii spun că multe persoane din lumea reală folosesc smartphone-uri aproape la fel de mult ca persoanele participante la studiile pe această temă.
Utilizarea dispozitivelor electronice și sindromul de tunel carpian
Rezultatul unui studiu realizat de Peter White, profesor în cadrul departamentului de informatică și tehnologii pentru sănătate al Universității Politehnice din Hong Kong, sugerează că dispozitivele electronice care se țin în mână trebuie utilizate cu precauție pentru a minimiza riscul de a dezvolta sindrom de tunel carpian.
Mișcările repetitive ale mâinilor, corelate cu sindromul de tunel carpian
Tunelul carpian este o zonă îngustă și dură de oase și ligamente, aflată la baza mâinii, care cuprinde tendoane, care permit îndoirea degetelor, și așa-numitul nerv median, care se întinde de la antebraț până la palmă și care oferă capacitate tactilă la nivelul degetelor. Sindromul de tunel carpian se poate dezvolta treptat ca urmare a presiunii repetate în punctul în care nervul median ajunge la nivelul încheieturilor mâinii.
O cauză comună sunt condițiile de lucru care impun mișcări repetitive, forțate sau neobișnuite ale mâinilor, spre exemplu apăsarea tastelor și folosirea mouse-ului. Deseori, apar dureri la înceheitură (uneori chiar și la nivelul brațului), amorțeli, funicături la nivelul degetelor și slăbirea puterii la nivelul mâinilor.
Pentru a cerceta dacă utilizarea telefoanelor inteligente ar putea crește riscul de sindrom de tunel carpian, White și colegii săi au urmărit un studiu anterior la care au participat 500 de studenți de la Universitatea Hong Kong. Aceștia au fost împărțiți în două grupuri: cei care au utilizat la nivel intensiv dispozitive electronice care se țin în mână (adică peste cinci ore de utilizare pe zi) și cei care au utilizat aceste dispozitive la un nivel mai puțin intensiv (mai puțin de cinci ore de utilizare pe zi). Printre dispozitivele care se țin în mână se numără nu doar smartphone-urile, ci și tabletele și consolele de jocuri.
Folosirea intensivă a electronicelor de ținut în mână provoacă disconfort și dureri
Peste jumătate (54%) dintre oamenii din grupul de utilizare intensivă au raportat dureri și/sau disconfort muculoscheletal, spre deosebire de numai 12% în cazul grupului de utilizare mai puțin intensivă. Acest studiu a analizat datele a 48 de studenți, participanți la primul studiu. Jumătate dintre aceștia au petrecut, în medie, peste nouă ore pe zi în fața acestor dispozitive electronice. Cei din al doilea grup au petrecut mai puțin de trei ore pe zi în fața respectivelor dispozitive.
Participanții au răspuns la chestionare legate de obiceiurile de utilizare a dispozitivelor electronice și de durerile sau disconfortul din zona gâtului, umerilor, spatelui, coatelor și/sau încheieturilor/mâinilor. De asemenea, li s-au efectuat și examinări fizice și ecografii în zona încheieturilor. Durerile musculare au fost mai des întâlnite în rândul utilizatorilor la nivel intensiv. Cercetătorii au descoperit că utilizatorii de smartphone și alte dispozitive electronice la nivel intensiv au înregistrat „în mod semnificativ” mai mult disconfort la nivelul încheieturilor și mâinilor.
Cu cât timpul petrecut de o persoană în fața dispozitivelor electronice a fost mai mare, cu atât durerile la nivelul încheieturilor și mâinilor au fost mai intense și de lungă durată. Pentru a explica acest lucru, cercetătorii s-au raportat la design-ul dispozitivelor, care necesită utilizarea repetată a degetelor pentru a da click, a face scroll sau a apăsa taste. Prin urmare, nervul median se mărește și se aplatizează, iar ligamentul principal se mărește. Pentru minimizarea riscurilor, White recomandă utilizatorilor să țină încheietura mâinii cât mai dreaptă atunci când folosesc dispozitivele respective.
Acesta a adăugat că „ar trebui să încercăm să reducem la minimum mișcările repetitive ale degetelor, atunci când folosim dispozitive electronice, mai ales în cazul celor pe care le folosim cu o singură mână. De asemenea, este important să avem perioade regulate de pauză, pentru a evita utilizarea intensivă continuă, pentru recuperare și prevenirea stresului pe o perioadă prelungită”.
Studii recente susțin influența smartphone-ului asupra afectării ligamentelor
Dr. Dori Cage, specialistă în chirugia mâinii, a contestat riscurile pe care le implică utilizarea dispozitivelor electronice. „Legătura puternică între sindromul de tunel carpian și utilizarea telefoanelor inteligente este surprinzătoare, pentru că eu nu am identificat-o de-a lungul carierei mele”. Aceasta crede că este puțin probabil ca populația generală să utilizeze telefoanele la fel ca utilizatorii la nivel intensiv din cadrul studiului, deci este posibil ca această problemă să afecteze doar un număr mic de utilizatori de telefoane.
Alți medici, însă, consideră că există cu siguranță multe persoane, mai ales tinere, care folosesc intensiv în prezent fie un smartphone, fie alte dispozitive care le-ar putea crește riscul pentru sindrom de tunel carpian. Această idee este susținută și de studii de dată mai recentă, care sugerează că folosirea unui smartphone fie și numai pentru două ore pe zi este asociată cu sindromul de tunel carpian.
Un al studiu recent a concluzionat că dependența de telefon poate fi luată în calcul ca un potențial factor de risc pentru sindromul de tunel carpian deși efectul dependenței de smartphone-uri asupra severității bolii nu a fost examinat în studiul respectiv. Relația dintre gravitatea bolii, utilizarea smartphone-ului și dependența de smartphone-uri la pacienții care se confruntă cu sindromul de tunel carpian necesită investigații suplimentare, se mai arată în lucrare.
Se poate sugera, astfel, că dacă o persoană folosește de-a lungul zilei un smartphone, lucrează și cu mouse-ul și tastatura și se mai și joacă la console își crește semnificativ riscul de sindrom de tunel carpian.
Cum se poate scădea riscul de sindrom de tunel carpian?
Iată câteva sfaturi utile pentru a reduce riscul de a dezvolta această afecțiune:
Adoptă o postură corectă în timpul muncii
O postură incorectă poate pune presiune suplimentară pe nervul median și poate crește riscul de a dezvolta simptome ale sindromului de tunel carpian. Următoarele ajustări sunt utile:
Poziționarea corectă a mâinilor - menține încheieturile într-o poziție neutră, fără a le îndoi prea mult în sus sau în jos.
Reglarea scaunului și biroului - asigură-te că biroul și scaunul sunt la înălțimea potrivită astfel încât brațele să fie relaxate, iar coatele să formeze un unghi de 90 de grade.
Tastatura și mouse-ul - poziționează tastatura și mouse-ul astfel încât mâinile să fie aliniate cu antebrațele.
Ia pauze regulate
Utilizarea continuă a mâinilor pentru activități repetitive poate duce la oboseala mușchilor și a tendoanelor, ceea ce crește riscul de compresie a nervului median. Iată cum să gestionezi mai bine timpul de lucru:
Regula de 20-20-20 - la fiecare 20 de minute, ia o pauză de 20 de secunde pentru a-ți relaxa mâinile și încheieturile.
Exerciții de întindere - în timpul pauzelor, efectuează întinderi ușoare pentru degete și încheieturi pentru a îmbunătăți circulația și a relaxa mușchii tensionați.
Schimbarea activităților - alternează sarcinile care implică mișcări repetitive cu alte activități care nu solicită încheieturile în mod constant.
Utilizează echipamente ergonomice
Folosește o pernă sau un suport ergonomic pentru tastatură și mouse pentru a menține încheieturile într-o poziție neutră.
Tastaturile și mouse-urile ergonomice sunt proiectate pentru a minimiza mișcările repetitive și pentru a reduce tensiunea asupra încheieturilor.
Dacă desfășori activități care implică utilizarea sculelor, alege unele cu mânere adaptate, care să reducă presiunea asupra mâinilor.
Evită utilizarea excesivă a forței
Folosirea unei forțe excesive atunci când tastezi, scrii de mână sau desfășori alte activități manuale poate pune o presiune suplimentară pe încheieturi.
Nu apăsa cu putere pe taste.
Nu strânge inutil de tare obiectele sau instrumentele pe care le folosești.
Utilizează unelte bine ascuțite și adaptate activității pentru a reduce efortul necesar.
Menține o greutate corporală sănătoasă
Excesul de greutate poate contribui la dezvoltarea sindromului de tunel carpian, deoarece poate crește presiunea asupra nervului median. Pentru a preveni acest lucr, consumă alimente bogate în nutrienți și sărace în grăsimi saturate și apucă-te de exerciții fizice regulate. Activitatea fizică ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și îmbunătățește circulația sanguină.
Evită mișcările repetitive prelungite
Dacă activitatea ta implică mișcări repetitive ale mâinilor, este important să le alternezi cu perioade de odihnă. Grupează activitățile care implică mișcări repetitive astfel încât să le desfășori în sesiuni scurte. Împarte sarcina între ambele mâini, acolo unde este posibil, pentru a reduce suprasolicitarea unei singure încheieturi.
Exerciții specifice pentru mâini și încheieturi
Exercițiile regulate pot întări mușchii din jurul încheieturilor și pot îmbunătăți flexibilitatea. Rotește ușor încheieturile în sensul acelor de ceasornic și invers. Întinde degetele cât mai mult posibil, apoi strânge-le într-un pumn. Îndoaie încheieturile înainte și înapoi, menținând mișcările lente și controlate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PMC - The relationship between carpal tunnel syndrome, smartphone use, and addiction: A cross-sectional study
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9791704/
Studiul „The relationship between carpal tunnel syndrome, smartphone use, and addiction: A cross-sectional study”, apărut în Turk J Phys Med Rehabil. 2022 Nov 22;68(4):517–523. doi: 10.5606/tftrd.2022.9365, autori: Fatma Nur Karaçorlu et al.
Pub Med - Effects of electronic device overuse by university students in relation to clinical status and anatomical variations of the median nerve and transverse carpal ligament
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28635099/
Studiul „Effects of electronic device overuse by university students in relation to clinical status and anatomical variations of the median nerve and transverse carpal ligament”, apărut în Muscle Nerve. 2017 Nov;56(5):873-880. doi: 10.1002/mus.25697. Epub 2017 Jun 21, autori: Eugenia Hoi Chi Woo, Peter White, Christopher Wai Keung Lai
Te-ar mai putea interesa și...
