Spasmofilia: ce este, simptome, tratament si remedii naturiste
Spasmofilia este un diagnostic pus destul de des, în cazul în care pacientul prezintă simptome specifice hipocalcemiei, hipoglicemiei ori anxietății.
Spasmofilia este un sindrom caracterizat, în primul rând, de hiperexcitabilitatea neuromusculară. Pe fondul spasmelor musculare și a contracțiilor musculare, se instalează hiperventilația, care determină apariția simptomelor specifice unui atac de panică: amorțirea extremităților, senzație de sufocare, precum și teamă nefondată.
Spasmofilia sau tetania lentă (n.r. criză de contracturi musculare necontrolate) poate fi cauzată de hiperventilație (respirație foarte rapidă) în condițiile unei concentrații reduse de calciu în sânge. Uneori, spasmofilia apare pe fondul unor situații stresante ori al unor emoții puternice.
Nu se cunosc încă foarte multe informații despre spasmofilie, iar în unele părți ale lumii nici nu este recunoscută ca fiind o boală, fiind înlocuită de termenul sindrom de hiperventilație.
Simptome spasmofilie
Tetania se manifestă prin:
- Semne clasice de hiperexcitabilitate periferică a nervului motor: spasm al mușchilor încheieturilor și gleznelor (spasm carpoped) și al corzilor vocale (laringospasm)
- Manifestări senzoriale: parestezie, amorțeală și furnicături ale mâinilor și picioarelor
- Excitabilitatea motorie a sistemului nervos central: convulsii scurte, recurente; de obicei generalizat, dar poate fi localizat pe o parte a corpului.
- Tetanie latentă: semnele clinice nu sunt evidente, dar pot fi provocate după stimulare
- Tetania alcalotică: indusă prin supraventilație spontană, producând alcaloză respiratorie
Tipuri spasmofilie
Deoarece spasmofilia este o tulburare funcțională cu niveluri normale de calciu seric, din punct de vedere istoric, pacienții au fost diagnosticați greșit cu afecțiuni psihosomatice sau simulate.
Există două categorii de spasmofilie: funcțională și structuro-funcțională.
Spasmofilia funcțională poate apărea la oricoine, indiferent de vârsta pe care o are, în orice moment al vieții sale. Există 10 subfenotipuri de spasmofilie structuro-funcțională. Acestea sunt înrădăcinate în predispoziții genetice care sunt fie permanente, fie impuse cronobiologic în anumite perioade de timp.
Cauzele spasmofiliei sau tetaniei lente
Hipocalcemia, caracterizată prin niveluri anormal de scăzute de calciu în sânge, poate afecta în mod semnificativ sănătatea și bunăstarea pacientului. Calciul este un mineral important pentru multe funcții ale corpului, cum ar fi funcția celulară, transmisia nervoasă, structura osoasă, semnalizarea intracelulară și coagularea sângelui. Neuronii și celulele cardiace sunt susceptibile la fluctuațiile nivelului de calciu. Cantitatea de calciu absorbită din tractul gastro-intestinal este de obicei corelată cu excreția renală. Nivelurile de calciu sunt strict controlate de PTH, vitamina D, calcitonină.
Vitamina D stimulează absorbția intestinală a calciului, absorbția renală a calciului și fosfatului și reabsorbția osoasă.
Calcitonina, pe de altă parte, scade nivelul de calciu prin inhibarea activității osteoclastelor. FGF23 inhibă conversia vitaminei D în forma sa activă, 1,25-dihidroxi vitamina D, reducând astfel absorbția intestinală de calciu.
Tulburările acido-bazice modifică capacitatea de legare a calciului de albumină și afectează schimbul de ioni de calciu și hidrogen între spațiul intracelular și extracelular.
Tulburările metabolismului calciului sunt frecvent întâlnite. Deși hipocalcemia nu este întâlnită la fel de frecvent ca hipercalcemia, poate pune viața în pericol dacă nu este recunoscută în mod corespunzător și tratată prompt. Cauzele hipocalcemiei variază foarte mult și sunt foarte dependente de interacțiunea dintre hormonul paratiroidian, metabolismul fosforului, vitamina D și metabolismul osos.
Și nivelurile scăzute de vitamina D pot duce la hipocalcemie. Deficitul de vitamina D se poate instala din pricina unei diete deficitare, malabsorbției intestinale, lipsa expunerii la soare sau insuficienței renale cronice, pancreatitei acute, infecțiilor severe și tratamentului cu mai multe medicamente, printre alte cauze.
În afară de hipocalcemie, există și alte nereguli metabolice care pot duce și la tetanie, inclusiv alte dezechilibre electrolitice și tulburări care afectează echilibrul acido-bazic. Adesea, cauza tetaniei implică mai degrabă o combinație de anomalii metabolice decât o singură cauză.
Ce reprezintă semnul Trousseau?
Semnul Trousseau se referă la spasmul muscular al încheieturii mâinii și al mușchilor antebrațului care apare după ocluzia sau blocarea arterei brahiale (adică principalele vase de sânge ale brațului) cu o manșetă pentru tensiunea arterială. Semnul Trousseau este folosit pentru a demasca tetania latentă la persoanele fără simptome evidente de hipocalcemie.
Potrivit unui studiu recent, semnul Trousseau poate să apară și la pacienți cu boli inflamatorii instestinale, cum este boala Crohn1. Potrivit specialiștilor, un pacient de sex masculin în vârstă de 72 de ani, cu boala Crohn, s-a prezentat la spital cu următoarele simptome: diaree, dificultăți de mers și parestezii intermitente ale brațelor și picioarelor după ce a început un nou imunomodulator (ustekinumab) cu o lună înainte pentru gestionarea bolii Crohn1.
Pacientul a acuzat confuzia recentă, parestezia circum-orală și crampe musculare. O manșetă a tensiometrului i-a fost plasată pe braț pentru a obține o citire inițială a tensiunii arteriale și în decurs de un minut a început să verbalizeze că suferă o durere severă în braț.
Examenul fizic a evidențiat flexia încheieturii mâinii și a articulațiilor metacarpofalangiene (MCP) cu hiperextensie concomitentă a articulațiilor interfalangiene proximale (PIP) și distale (DIP).
Aceste descoperiri, împreună cu rezistența la forța externă, au pus diagnosticul de semnul Trousseau în tetanie latentă.
Semnul Chvostek, descris ca zvâcnirea mușchilor faciali ca răspuns la atingerea nervului facial pe măsură ce traversează anterior urechii și inferior arcului zigomatic, s-a dovedit a fi negativ.
Testele biochimice au evidențiat un nivel de calciu în sânge de 4,7 mg/dL (normal 8,4-10,2 mg/dL), magneziu <0,6 mg/dL (normal 1,4-2,4 mg/dL) și un potasiu de 3,2 mmol/L (normal 3,5-5,1). mmol/L).
Diagnosticare spasmofilie
Medicul stabilește diagnosticul de spasmofilie în urma anamnezei, a examinării fizice, precum și a analizelor de sânge care au rolul de a identifica o posibilă hipocalcemie ori un presupus deficit de magneziu. Și EKG-ul poate fi indicat pentru eliminarea posibilității unei afecțiuni cardiace.
Diagnosticul diferențial trebuie să includă și angină pectorală, migrena și astmul bronșic în cazul tetaniei manifeste, precum și alte cauze de sincopă, anxietate și tulburări depresive în cazul tetaniei latente.
Unii medici consideră că spasmofilia este asociată cu anxietatea, punând crizele de spasmofilie pe seama atacurilor de panică.
Tratament spasmofilie
Alegerea modalității terapeutice depinde de cauza bolii. Tratamentul tetaniei latente implică suplimentarea cu magneziu și vitamina B6. Soluțiile de calciu și magneziu sunt utilizate în tratamentul cauzal al tetaniei manifeste. De asemenea, este posibil ca medicul să recomande combinarea suplimentelor cu calciu și vitamina D pentru ameliorarea simptomelor cu care se confruntă pacienții.
În funcție de rezultatele analizelor de sânge, tratamentul pentru spasmofilie poate include suplimente alimentare pe bază de calciu sau magneziu. Dacă se prescrie calciu pacientului diagnosticat cu spasmofilie, pe de o parte, se va recomanda administrarea acestuia în paralel cu vitamina D, care este esențială pentru absorbția calciului în organism, dar și pentru fixarea acestuia. Pe de altă parte, magneziul se administrează de multe ori în asociere cu vitamina B6, care favorizează absorbția și acțiunea acestuia în organism.
De asemenea, terapia cognitiv-comportamentală făcută sub îndrumarea unui psihiatru poate trata spasmofilia. Această terapie învață pacientul cum să își controleze respirația atunci când apar simptomele neplăcute, dar și cum să accepte afecțiunea de care suferă, astfel încât să o învingă.
Medicamentele antidepresive ori cele anxiolitice pot fi administrate în unele cazuri de spasmofilie, dacă medicul psihiatru constată că aceste tulburări psihice alimentează sau declanșează spasmofilia.
O alimentație sănătoasă, echilibrată, va reduce riscul de spasmofilie, oferind organismului nutrienții necesari. Este, de asemenea, foarte important ca pacientul să aibă mese regulate, astfel încât să reducă riscul de hipoglicemie, care poate favoriza declanșarea manifestărilor spasmofiliei.
Practicarea unui sport poate, de asemenea, să ajute pacientul în combaterea spasmofiliei. Exercițiile fizice lucrează musculatura, fortificând-o și reducând riscul de spasme musculare care apar din senin. Și masajul terapeutic poate fi eficient în acest sens, acesta relaxând musculatura.
Acupunctura poate fi, de asemenea, folosită pentru ameliorarea simptomelor specifice spasmofiliei, dar și pentru prevenirea crizelor acesteia.
Remedii naturiste spasmofilie
Ceaiurile calmante, precum ceaiul de tei ori cel de sunătoare, pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor acestei afecțiuni. Acestea trebuie băute zilnic, în scop preventiv, chiar dacă nu există crize ale spasmofiliei atât de dese.
Tinctura de valeriană are efecte sedative, care pot fi de folos în plină criză de spasmofilie. Aceasta trebuie administrată conform indicațiilor de pe ambalaj, însă ar trebui să discuți cu medicul tău dacă obișnuiești să folosești această tinctură în mod regulat.
Aromaterapia cu uleiuri esențiale cu efect calmant poate ajuta și ea pacientul cu spasmofilie să se relaxeze. Se recomandă în mod deosebit uleiul esențial de grepfrut, dar și cel de lavandă, renumite pentru efectele anxiolitice pe care le au. Pune câteva picături de ulei esențial în apa din cadă, atunci când faci baie, ori masează-ți ușor încheieturile cu 1-2 picături de ulei esențial, în fiecare zi, și te vei bucura de aceleași efecte relaxante.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Trousseau sign of latent tetany in a patient with Crohn's Disease”, January 2023, James Bradley, Juan Guardiola
https://www.amjmedsci.com/article/S0002-9629(22)00341-X/abstract
National Library of Medicine - Tetany: A diagnostic dilemma
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3161471/
Te-ar mai putea interesa și...
