Singurătatea la vârsta a doua crește riscul de demență

Singurătatea nedorită are efecte nocive asupra sănătății. Persoanele care se simt singure și lipsite de ajutor între 45 și 64 de ani sunt mai predispuse să dezvolte demență și boala Alzheimer mai târziu în viață.

Singurătatea este un sentiment subiectiv rezultat dintr-o discrepanță percepută între relațiile sociale dorite și cele reale. Deși singurătatea nu are ea însăși statutul de boală clinică, este asociată cu o serie de perspective negative asupra sănătății, inclusiv tulburări de somn, simptome depresive, tulburări cognitive și accident vascular cerebral.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

A fi singur pentru o vreme poate ajuta un om să devină mai creativ și să se descurce mai bine în situații extreme, dar a se simți singur, mai ales pe termen lung, poate contribui la deteriorarea stării sale mentale.

Este adevărat că orice persoană se poate confrunta cu sentimentul de singurătate la un moment dat în viață, mai ales în circumstanțe extreme și care nu pot fi nerezolvate rapid. Cu toate acestea, oamenii diferă în ceea ce privește cât de mult - sau cât de persistent - se simt singuri. Astfel, este posibil ca persoanele care se recuperează după o perioadă scurtă în care s-au confruntat cu sentimentul de singurătate să aibă perspective diferite pentru sănătatea lor decât persoanele care se simt singure mai mulți ani la rând.

Într-un efort de a face lumină asupra relației dintre aceste forme diferite de singurătate (cea tranzitorie și cea persistentă) și incidența demenței și a bolii Alzheimer, cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității din Boston au examinat date¹ care implicau adulți normali din punct de vedere cognitiv din studiul Framingham Heart.

Singurătatea nedorită și efectele nocive asupra creierului

Mai exact, oamenii de știință au investigat dacă singurătatea persistentă a prezis mai puternic dezvoltarea viitoare a demenței și a bolii Alzheimer decât singurătatea tranzitorie. De asemenea, savanții au încercat să afle dacă această relație a fost independentă de depresie și de factorii genetici de risc cunoscuți, cum ar fi alela Apolipoproteină ε4 (APOE ε4).

După ce au fost luate în considerare efectele vârstei, sexului, educației, rețelelelor sociale, ale traiului în singurătate, sănătății fizice și riscului genetic, singurătatea persistentă a fost asociată cu un risc mai mare, în timp ce singurătatea tranzitorie a fost asociată cu un risc mai scăzut de demență și debut al bolii Alzheimer.

În timp ce sentimentul de singurătate care durează pe termen lung este o amenințare pentru sănătatea creierului, reziliența psihologică în urma experiențelor adverse de viață poate explica de ce singurătatea tranzitorie este protectoare în contextul apariției demenței. Aceste descoperiri cresc speranța pentru persoanele care ar putea suferi de singurătate temporar și care ar putea depăși acest sentiment după un timp, cum ar fi prin asdoptarea unor obiceiuri noi și prin utilizarea unor tehnici de rezistență psihică sporită.

Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate motivează investigarea în continuare a factorilor care îi fac pe oameni mai rezistenți în fața evenimentelor neplăcute sau tragice de viață și îndeamnă terapeuții la adaptarea intervențiilor pentru fiecare persoană pentru a evita persistența sentimentului de singurătate, în scopul de a promova sănătatea creierului și prevenirea demenței și a bolii Alzheimer.

Alți factori de risc pentru demență, pe lângă cei genetici și pe lângă sentimentul de singurătate pe termen lung, sunt și vârsta înaintată, fumatul, excesul de alcool, diabetul, nivelurile prea mari de colesterol și ateroscleroza.

Singurătatea poate avea avantaje și dezavantaje

Singurătatea este de mai multe tipuri și fiecare persoană o percepe diferit. Cea mai mare diferență este între a fi singur și a te simți singur. Faptul că un om locuiește singur, de exemplu, nu înseamnă că acesta se și simte singur, dimpotrivă, starea lui psihică poate fi excelentă. O astfel de persoană, care își duce viața în singurătate, fără alți oameni în gospodărie, dar are o rețea de persoane cu care comunică regulat (fie că face acest lucru la telefon, prin apeluri video, pe rețelele de socializare sau față în față) nu se simte nici singură și nici lipsită de ajutor. Mulți oameni se simt mai confortabil locuind singuri și socializând doar când își doresc acest lucru.

Pe de altă parte, există mulți oameni care nu se simt confortabil singuri și care își doresc să își împartă viața și locuința cu alte persoane. Când acest gen de oameni rămân singuri, mai ales pentru perioade foarte lungi de timp, se simt neajutorați, iar sănătatea mentală și chiar și cea fizică tinde să li se deterioreze. Din acest motiv, este important ca fiecare persoană să își găsească și să își păstreze oameni de încredere, pe care se pot baza, chiar dacă nu locuiesc în aceeași casă.

De asemenea, indivizii cu tendințe de a se simți singuri e bine să se implice, pe cât posibil, în activități organizate în comunitate, unde pot cunoaște mulți oameni cu aceleași valori, cu care pot avea interacțiuni de succes. Mai ales persoanele care se simt singure la vârsta a doua și a treia pot avea nevoie să se înscrie în diverse asociații, cluburi sau organizații non-profit, prin care să se implice constant în diverse activități.

Persoanele de vârsta a doua pot combate singurătatea prin înscrierea la anumite cursuri, în funcție de preferințe (fie cursuri de pregătire profesională, fie cursuri legate de diverse hobby-uri), unde pot cunoaște oameni care au aceleași interese ca ei. De asemenea, se pot implica în activități de voluntariat, despre care s-a dovedit că sunt utile nu doar pentru destinatarii campaniilor, cei aflați la nevoie, ci și pentru cei care îi ajută, conferindu-le o stare de bine și crescându-le empatia.

Persoanele de vârsta a treia, singure și suferinde, pot fi îndeobște vulnerabile la singurătate, motiv pentru care e indicat ca autoritățile comunitare să găsească soluții pentru a le veni în ajutor. În România, de exemplu, există Telefonul Vârstnicului, 0800 460 001. Seniorii pot apela gratuit acest număr dacă au nevoie de anumite informații practice și nu știu pe cine să întrebe, dacă se simt singuri și vor doar să stea de vorbă cu cineva, dacă au fost abuzați în vreun fel sau dacă vor să se implice în viața comunității și nu știu cum să procedeze.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Alzheimer’s Association - Associations of loneliness with risk of Alzheimer's disease dementia in the Framingham Heart Study
https://alz-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/alz.12327
1. Studiul „Associations of loneliness with risk of Alzheimer's disease dementia in the Framingham Heart Study”, apărut în Alzehimer’s and Deementia, 24 martie 2021, https://doi.org/10.1002/alz.12327, autori: Samia C. Akhter‐Khan et al.
Framinghan Heart Study - Three Generations of Research on Heart Disease
https://framinghamheartstudy.org/
Stanford Healthcare - Dementia Risk Factors
https://stanfordhealthcare.org/medical-conditions/brain-and-nerves/dementia/risk-factors.html

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI