Sclerodermie sistemica: tratamente nou-aprobate

Scleroza sistemică este o boală cronică autoimună cu prognostic slab și risc mare de complicații. Opțiunile de tratament pentru leziunile fibrotice, scleroza pielii sau boala pulmonară interstițială asociate sclerodermiei au fost limitate, însă, în ultimii câțiva ani, unele medicamente au fost testate și deja aprobate în anumite țări.

Sclerodermia sau scleroza sistemică este o boală asociată cu mai multe manifestări sistemice și cu afectarea organelor interne și, de asemenea, cu o mortalitate crescută. Organele cel mai frecvent afectate de sclerodermie sunt pielea, tractul gastrointestinal, plămânii, rinichii, mușchii scheletici și pericardul.

Tratamentul pentru scleroza pielii și boală pulmonară interstițială asociată, complicații importante ale sclerodermiei soistemice, nu a fost clar stabilit de-a lungul timpului. Gradul de scleroză cutanată a fost raportat a se corela cu un prognostic slab la pacienții cu sclerodermie sistemică. În plus, sceleroza sistemică însoțită de boală pulmonară interstițială este cea mai frecventă cauză directă de deces la acești pacienți. 

Prin urmare, oamenii de știință au lucrat de-a lungul anilor la dezvoltarea unor terapii utile și, recent, mai multe medicamente au fost aprobate pentru tratamentul sclerodermiei sistsemice și a complicațiilor sale.

Tratamente nou-aprobate pentru sclerodermie sistemică 

Potrivit unei recenzii din 2022, începând cu septembrie 2019, datorită rezultatelor obținute în studiul SENSCIS, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA), Ministerul japonez de Sănătate, Muncă și Bunăstare (MHLW) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) au aprobat succesiv medicamentul nintedanib pentru scleroză sistemică cu boală pulmonară interstițială asociată.

În martie 2021, în urma rezultatelor studiului FocusSced, FDA a aprobat un alt medicament, tocilizumab, tot pentru scleroză sistemică cu boală pulmonară interstițială asociată. Ulterior, în septembrie 2021, japonezii au aprobat pentru tratamentul sclerodemiei sistemice medicamentul rituximab, pe baza rezultatelor studiului DESIRES.

Toate aceste terapii pot inhiba sau ameliora fibroza tisulară cauzată de scleroza sistemică. Apariția acestor medicmaente - nintedanib, tocilizumab și rituximab - a extins foarte mult opțiunile de tratament pentru scleroza sistemică cu boală pulmonară interstițială asociată și pentru scleroza cutanată.

Nintedanib, tratament pentru scleroza sistemică

Ce este nintedanib?

Nintedanib, un derivat de indolinonă, este un inhibitor de triplu kinază care inhibă puternic receptorul factorului de creștere endotelial vascular, receptorul factorului de creștere a fibroblastelor și receptorul factorului de creștere derivat din trombocite. Medicamentul a fost indicat pentru prima dată clinic pentru fibroza pulmonară idiopatică, deoarece demonstrase că suprimă în mod semnificativ rata anuală a scăderii capacității vitale forțate (FVC) la pacienții cu fibroză comparativ cu placebo.

Ce spun studiile?

După ce a demonstrat efecte antifibrotice la pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică, nintedanibul a fost investigat pentru eventualul potențial în sclerodermia sistemică, din 2015 până în 2018, în studiul SENSCIS, care a cuprins 576 de pacienți cu scleroză sistemică și boală pulmonară interstițială asociată din 32 de țări.

Studiul VITALISsCE

Pacienții au fost randomizați 1:1 pentru a primi pe cale orală fie 150 mg nintedanib de două ori pe zi, fie placebo, și au fost evaluați la 52 de săptămâni după inițierea medicamentului testat. La fel ca în cazul fibrozei pulmonare idiopatice, nintedanib a suprimat semnificativ gradul de reducere a capacității vitale forțate. 

În prezent, cum spuneam mai sus, nintedanib este aprobat de autoritățile de reglementare a medicamentelor din SUA, Europa și Japonia pentru pacienții cu scleroză sistemică și boală pulmonară interstițială asociată.

Un aspect unic al studiului SENSCIS a fost faptul că medicamentul analizat a fost administrat în combinație cu agenți imunosupresori. Când nintedanib a fost utilizat în combinație cu micofenolat de mofetil, gradul de inhibare a reducerii capacității vitale forțate a fost mai mare decât atunci când era administrat singur.

Nintedanib nu s-a arătat foarte eficient pentru leziunile fibrotice din piele. Modificarea față de valoarea inițială a scorului cutanat Rodnan modificat (mRSS) la 52 de săptămâni (obiectivul secundar al studiului SENSCIS) nu a fost semnificativă statistic, spun cercetătorii.

Care sunt efectele secundare ale nintedanibului?

În studiul SENSCIS, 75,7% dintre pacienții tratați cu nintedanib au avut diaree, 31,6% s-au confruntat cu greață, 24,7% cu vărsături, iar 11,8% au experimentat o pierdere în greutate.

Un studiu la care au participat pacienți cu fibroza pulmonară idiopatică a sugerat că reducerea dozei de nintedanib sau combinarea acesteia cu mai mulți agenți antidiareici poate fi eficientă în gestionarea diareei, deci o abordare similară poate fi necesară atunci când se utilizează nintedanib la pacienții bolnavi de sclerodermie.

Tocilizumab, altă opțiune de tratament pentru scleroza sistemică

Ce este tocilizumab?

Tocilizumab este un receptor umanizat recombinant al interleukinei 6 (IL-6), un anticorp monoclonal care se leagă de receptorul IL-6 (o citokină inflamatorie).  De exemplu, în poliartrita reumatoidă, IL-6 este produsă local în articulații, provocând umflarea acestora și creșterea proteinei C reactive. Tocilizumab suprimă inflamația prin inhibarea semnalizării în aval a IL-6 și este eficient împotriva diverselor boli inflamatorii.

Medicamentul este aprobat în multe țări pentru poliartrită reumatoidă, boala Castleman și artrita idiopatică juvenilă și se așteaptă, de asemenea, să aibă efecte terapeutice asupra arteritei cu celule gigantice, polimialgiei reumatice și vasculitei vaselor mari.

Tocilizumabul a fost, de asemenea, aprobat de către EMA în 2021 pentru tratamentul bolii COVID-19 în formă gravă.

Ce spun studiile?

Două studii dublu-orb, randomizate și controlate cu placebo au fost efectuate pentru a se vedea efectul tocilizumabului în sclerodermia sistemică. Studiul FaSScinate s-a desfășurat între 2012 și 2015 și a inclus 87 de pacienți cu scleroză sistemică din cinci țări (Canada, Franța, Germania, Marea Britanie și SUA).

Pacienții au fost randomizați 1:1 pentru a primi 162 mg de tocilizumab sau placebo pe cale subcutanată în fiecare săptămână. Obiectivul principal al studiului a fost modificarea față de valoarea inițială a mRSS după 24 de săptămâni de la administrarea medicamentului de studiu. Deși mRSS s-a îmbunătățit în grupul tocilizumab mai mult decât în cel placebo, diferența dintre cele două grupuri nu a fost semnificativă statistic.

Din 2015 până în 2019 s-a desfășurat studiul FocusSced, la care au luat parte 210 pacienți cu sclerodermie sistemică din 20 de țări din Europa, America de Nord, America Latină și Japonia.

Pacienții au fost randomizați 1:1 pentru a primi 162 mg tocilizumab subcutanat săptămânal sau placebo. Obiectivul principal al studiului a fost modificarea mRSS față de valoarea inițială la 48 de săptămâni de administrare a medicamentului. Modificarea mRSS a fost mai mare pentru grupul tocilizumab decât pentru cel placebo, dar nu semnificativă statistic.

Efectul tocilizumabului asupra îmbunătățirii sănătății pielii la pacienții cu scleroză sistemică și fibroză pare promițătoare, dar nu a fost încă pe deplin validată de studii și mai sunt necesare cercetări, sunt de părere oamenii de știință. Aceste două studii au mai sugerat și că tocilizumab poate fi eficient la pacienții cu scleroză sistemică cu boală pulmonară interstițială asociată.

Care sunt efectele adverse ale tocilizumabului?

Tocilizumabul a fost în general bine tolerat, cele trei evenimente adverse grave raportate frecvent în studii fiind infecții, tulburări cardiace și afecțiuni ale pielii și țesutului subcutanat. Incidența tuturor acestor evenimente a fost, însă, mai mare în grupul placebo decât în grupul tocilizumab.

Rituximab, util în sclerodermia sistemică

Ce este rituximab?

Rituximab este un anticorp himeric împotriva CD20, o moleculă specifică membranei celulare exprimată în celulele B. Acesta afectează funcția de reglare a ionilor de calciu a CD20, inhibând semnalizarea celulară și ciclul celular, eliminând astfel celulele B. 

Rituximab a fost utilizat inițial pentru a trata limfoamele cu celule B. În ultimii ani, eficacitatea sa împotriva diferitelor boli autoinflamatorii cauzate de celulele B, precum poliartrita reumatoidă, poliangeita microscopică și granulomatoza cu poliangeită, a fost validată succesiv.

Ce spun studiile?

În ce privește efectul medicamentului asupra sclerodermiei sistemice, din 2017 până în 2019 s-a desfășurat studiul DESIRES, realizat în Japonia, la care au luat parte 56 de pacienți cu scleroză sistemică. Participanții au fost randomizați 1:1 pentru a primi fie rituximab 375 mg/m2, fie placebo intravenos timp de patru săptămâni consecutive. 

Obiectivul principal al studiului a fost modificarea mRSS de la momentul inițial după 24 de săptămâni de la administrarea medicamentului analizat în studiu. Grupul cu placebo a arătat o agravare a mRSS în timp ce grupul cu rituximab s-a îmbunătățit mult, indicând faptul că mRSS a fost semnificativ îmbunătățit în grupul cu rituximab comparativ cu grupul placebo.

Pe baza rezultatelor obținute astfel, rituximab este singurul medicament care a arătat îmbunătățiri vizibile în ceea ce privește mRSS și a fost aprobat ca tratament pentru sclerodermie sistemică în Japonia în septembrie 2021; numai că, pentru că studiul DESIRES a inclus doar pacienți japonezi, medicamentul nu a fost aprobat și în SUA și Europa.

Care sunt efectele adverse ale rituximabului?

Studiul DESIRES a confirmat că rituximabul este sigur pentru pacienții cu scleroză sistemică. În timpul studiului, nu a existat o creștere semnificativă a evenimentelor adverse, inclusiv infecții, în grupul rituximab comparativ cu grupul placebo.

Ce ar mai fi de spus legat de aceste medicamente este că atât nintedanib, cât și tocilizumab și rituximab par a fi eficiente în tratamentul leziunilor fibrotice corelate cu scleroza sistemică, dar încă trebuie validate în detaliu. De asemenea, alte medicamente, cum ar fi romilukimabul și abataceptul, sunt și acestea studiate în prezent ca posibile opțiuni viitoare de tratament pentru sclerodermia sistemică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Systemic Sclerosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430875/
Pub Med - New Era in Systemic Sclerosis Treatment: Recently Approved Therapeutics
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35956246/
Studiul „New Era in Systemic Sclerosis Treatment: Recently Approved Therapeutics”, apărut în J Clin Med. 2022 Aug 8;11(15):4631. doi: 10.3390/jcm11154631, autori: Satoshi Ebata et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0