Terapiile tintite in sclerodermie (scleroza) sistemica
Terapiile tintite in sclerodermie (scleroza) sistemica
Terapiile tintite in sclerodermie (scleroza) sistemica
Scleroza sistemică este o boală cronică rară, de cauză necunoscută, caracterizată prin fibroză difuză și anomalii vasculare la nivelul pielii, articulațiilor și organelor interne. O revizuire recentă a studiilor din ultimii ani face o actualizare a tratamentelor pentru sclerodermie.
Sclerodermia sau scleroza sistemică este o afecțiune autoimună care duce la creșterea atipică a țesuturilor conjunctive. De asemenea, provoacă modificări ale texturii și aspectului pielii din cauza producției crescute de colagen. Boala poate afecta, însă, și vasele de sânge, mușchii, inima, sistemul digestiv, plămânii și rinichii.
Tipuri de sclerodermie sistemică
Scleroza sistemică este clasificată ca:
- Scleroză sistemică limitată (sindrom CREST)
- Scleroză sistemică generalizată (cu afectare difuză a pielii)
- Scleroză sistemică sine scleroderma
În scleroza sistemică limitată (sindromul CREST - calcinoză cutanată, sindromul Raynaud, dismotilitate esofagiană, sclerodactilie, telangiectazii), pacienții dezvoltă o încordare a pielii la nivelul feței și pot avea și boală de reflux gastroesofagian. Acest tip de sclerodermie sistemică se caracterizează printr-o progresie lentă și este adesea complicat de hipertensiune pulmonară.
În scleroza sistemică generalizată cu afectare difuză a pielii, pacienții au sindrom Raynaud și complicații gastrointestinale. Acest tip evoluează de obicei rapid, iar boala pulmonară interstițială și criza renală sclerodermică sunt complicațiile majore.
În scleroza sistemică sine scleroderma, persoanele afectate au anticorpi legați de scleroza sistemică și manifestări viscerale ale bolii, dar nu li se strânge pielea.
Tratament sclerodermie sistemică
Tratamentul pentru sclerodermie sistemică nu poate să vindece boala, dar poate contribui la reducerea simptomelor și la încetinirea progresiei. Tratamentul se bazează de obicei pe simptomele pe care le are pacientul și pe nevoia de a preveni complicațiile.
În general, tratamentul pentru simptomele generale implică medicamente precum corticosteroizii, imunosupresoarele, cum ar fi metotrexatul și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), dar poate fi nevoie și de alte tratamente medicamentoase sau de altă natură.
Studii noi despre terapiile țintite în scleroza sistemică
Scleroza sistemică este o boală caracterizată prin microangiopatie, dereglare imună și modificări fibrotice care afectează pielea și organele interne. Deși patogeneza este departe de a fi pe deplin înțeleasă, multiple mecanisme patogene și diferite tipuri de celule au fost implicate în procesul bolii.
O revizuire foarte recentă a mai multor studii efectuate în ultimii ani analizează dovezile obținute în studii clinice de fază 1, fază 2 și fază 3 și în studii observaționale mari despre terapiile țintite pentru pacienții cu sclerodermie sistemică. Un total de 20 de studii au îndeplinit criteriile de includere, inclusiv 4 rezumate ale unor conferințe și 16 articole complete. Au fost analizate un total de 16 studii clinice de fază 1/fază 2, două studii clinice de fază 3 și două studii de observație.
În studiile de fază 1/2 au fost cercetate următoarele medicamente:
Inebilizumab
Inebilizumab (MEDI-551) este un anticorp monoclonal anti-CD19 care duce la citotoxicitate dependentă de anticorpi, mediată de celule, a celulelor B. Un studiu de fază I, randomizat, controlat cu placebo, în creștere, cu doză unică a inclus 28 de pacienți cu sclerodermie cutanată limitată și sclerodermie difuză.
24 dintre aceștia au primit o doză unică de inebilizumab de 0,1-10 mg/kg. Marea majoritate (96%) dintre pacienții tratați cu inebilizumab au prezentat evenimente adverse apărute în timpul tratamentului, cele mai frecvente fiind greața și oboseala.
A fost observat un efect potențial al inebilizumab asupra grosimii pielii, dar nu asupra testelor funcției pulmonare.
Dabigatran
Dabigatran a fost cercetat într-un studiu de fază 1, prospectiv, deschis, unic, cu durata de 6 luni, la pacienții cu sclerodermie sistemică cu boală pulmonară interstițială. Doza a fost de 75 mg de două ori pe zi. S-a observat o îmbunătățire semnificativă a mRSS (scorul de piele Rodnan modificat), dar nu a fost înregistrată nicio modificare semnificativă a testelor funcției pulmonare.
C-82
Un studiu clinic controlat cu placebo, dublu-orb, la pacienți cu scleroză sistemică cutanată difuză precoce (durata medie a bolii 8 luni) a fost efectuat cu formula topică a C-82 aplicată zilnic timp de 4 săptămâni. Autorii au concluzionat că, așa cum sugerează analiza expresiei genelor, tratamentul mai lung cu C-82 topic ar putea promova regenerarea grăsimilor în pielea acestor pacienți.
Pomalidomidă
Pomalidomida este o moleculă anti-angiogenă și imunomodulatoare similară talidomidei. Deși terapia a fost în general bine tolerată, înscrierea subiecților într-un studiu a fost întreruptă prea devreme din cauza recrutării insuficiente (mărimea eșantionului vizat inițial a fost de 88 de pacienți) și o analiză intermediară nu a arătat nicio îmbunătățire semnificativă statistic în niciunul dintre cele 3 obiective coprimare ale eficacității.
Rilonacept
Rilonacept este o proteină de fuziune dimerică. Într-un studiu, 19 pacienți au fost randomizați 2:1 cu doza de încărcare de 320 mg de rilonacept în ziua 0 și apoi 160 mg săptămânal față de placebo. Nici obiectivele primare, nici cele secundare nu au fost îndeplinite: după 6 săptămâni nu s-au observat modificări în expresia genelor sau în mRSS între pacienții tratați și cei cărora li s-a administrat placebo.
Romilkimab
Romilkimabul este un anticorp monoclonal bispecific care se leagă și neutralizează atât citokina IL-4, cât și IL-13. Într-un studiu, 97 de pacienți cu scleroză sistemică cutanată difuză timpurie (durata bolii ≤ 36 de luni), cu sau fără terapie imunosupresoare de fond, au fost randomizați 1:1 la romilkimab 200 mg sc sau placebo. După 24 de săptămâni, pacienții tratați cu romilkimab au prezentat o îmbunătățire semnificativă statistic a mRSS.
Tocilizumab
Tocilizumabul este un inhibitor al receptorului de interleukină 6. Rezultatele unui studiu de fază 2, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, care ia investigat siguranța și eficacitatea tocilizumabului subcutanat la pacienții adulți cu scleroză sistemică au indicat o reducere a mRSS, nu s-au observat diferențe semnificative în ceea ce oprivește oboseala, mâncărimea sau severitatea generală a bolii.
Tofacitinib
Tofacitinib este un „inhibitor pan JAK”. Siguranța și eficacitatea tofacitinibului în scleroza sistemică au fost testate recent într-un studiu de fază I/II, de 6 luni, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat la pacienți cu scleroză sistemică cutanată difuză timpurie (≤ 60 de luni). Tofacitinib a fost utilizat în doză de 5 mg de două ori pe zi și au fost permise terapii imunosupresoare de fond stabil, iar terapia s-a dovedit eficientă și bine tolerată.
Pirfenidonă
Pirfenidoba este un agent sintetic antifibrotic deja aprobat de FDA pentru tratamentul pacienților cu fibroză pulmonară idiopatică. Studiile în care au fost analizate eficiența și tolerabilitatea nu au ajuns la concluzii clare privind eficiența, s-a constat doar că terapia a fost în general bine tolerată.
Lenabasum
Lenabasum este un agonist selectiv al receptorilor canabinoizi de tip 2. Un studiu pe termen lung cu lenabasum a susținut eficacitatea acestuia, deoarece s-au observat îmbunătățiri în scorurile mRSS, CRISS (indicele de răspuns combinat în scleroza sistemică) și HAQ-DI (chestionar de evaluare a sănătății – indicele de dizabilitate).
Abatacept
Obiectivele principale ale unui studiu cu 88 de pacienți au fost modificarea mRSS și siguranța terapiei. La 12 luni, deși a putut fi observată o tendință de eficacitate, nu s-a măsurat nicio diferență semnificativă în mRSS, dar scorul HAQ-DI a fost îmbunătățit. Expresia genelor inflamatorii a scăzut semnificativ la pacienții tratați cu abatacept, iar profilul de siguranță a fost satisfăcător.
Belimumab
Belimumab este un anticorp recombinant care provoacă în principal apoptoza celulelor B și scade producția de autoanticorpi. Un studiu pilot de 52 de săptămâni, unicentric, dublu-orb, controlat cu placebo, a fost efectuat la pacienți cu scleroză sistemică cutanată difuză timpurie (durata bolii <3 ani) care începuseră un tratament cu micofenolat de mofetil. La 52 de săptămâni, nu s-a observat o reducere semnificativă a mRSS între grupul cu belimumab și cel placebo.
Riociguat
Riociguat este un stimulator solubil de guanilat ciclază cu potențiale efecte anti-fibrotice și eficacitate dovedită la pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară asociată cu boli ale țesutului conjunctiv. Un studiu de fază 2, randomizat, multicentric, dublu-orb, controlat cu placebo, de 52 de săptămâni, a fost întreprins la pacienții cu sclerodermie sistemică cutanată difuză timpurie (durata bolii ≤ 18 luni) pentru a investiga efectele potențiale asupra afectării pielii. La final, mRSS nu a fost diferită statistic între cele două grupuri.
SAR100842
SAR100842 este un antagonist oral selectiv al receptorului 1 al acidului lizofosfatidic. Un studiu în care pacienții au primit fie SAR100842 300 mg de două ori pe zi, fie placebo, a concluzionat că reducerea mRSS în săptămâna 8 a fost mai mare în grupul SAR100842 în comparație cu grupul placebo, dar nu semnificativă statistic.
Lanifibranor
Un studiu care a întrolat 145 de pacienți nu a observat nicio modificare semnificativă a mRSS după tratamentul cu lanifibranor 1200 mg pe zi timp de 48 de săptămâni, dar a constatat un profil de siguranță bun.
În studiile de fază 3 au fost analizate:
Nintedanib
Un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat la pacienții cu sclerodermie sistemică cu boală pulmonară interstițială a avut ca obiectiv principal rata anuală de scădere în capacitatea vitală forțată (FVC) evaluată și ca obiective secundare modificarea absolută a mRSS și a scorului total din Chestionarul Respirator St. George (SGRQ).
Pe parcursul perioadei de studiu, rata anuală ajustată de modificare a FVC a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu nintedanib comparativ cu grupul placebo și nu a fost observată nicio modificare semnificativă în mRSS sau în SGRQ între cele două grupuri. Nintedanib a fost aprobat de FDA pentru tratamentul sclerodermiei sistemice cu boală pulmonară interstițială în 2019 și de EMA în aprilie 2020.
Tocilizumab
Având în vedere rezultatele încurajatoare ale studiului de fază 2 cu tocilizumab la pacienți cu sclerodermie sistemică, a fost efectuat apoi un studiu de fază 3, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, multicentric. Obiectivul principal al studiului a fost modificarea mRSS în săptămâna 48, dar nu a fost îndeplinit; deși îmbunătățirea mRSS a fost mai mare la grupul cu tocilizumab comparativ cu placebo, nu a fost semnificativă statistic.
În studiile observaționale a fost analizat rituximab pentru eficiență și siguranță și s-a constatat o îmbunătățire a stării pacienților cu sclerodermie cu fibroză cutanată, precum și lipsa efectelor secundare.
În concluzie, având în vedere multitudinea medicamentelor testate și a unor rezultate încurajatoare, oamenii de știință spun că există speranțe reale ca un nou tratament eficient și sigur al sclerozei sistemice să fie disponibil în curând.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Systemic Sclerosis
https://www.msdmanuals.com/professional/musculoskeletal-and-connective-tissue-disorders/autoimmune-rheumatic-disorders/systemic-sclerosis
BMC - An update on targeted therapies in systemic sclerosis based on a systematic review from the last 3 years
https://arthritis-research.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13075-021-02536-5
Studiul „An update on targeted therapies in systemic sclerosis based on a systematic review from the last 3 years”, apărut în Arthritis Res Ther 23, 155 (2021). https://doi.org/10.1186/s13075-021-02536-5, autori: Campochiaro, C., Allanore, Y.
Te-ar mai putea interesa și...
