Tumorile peritoneale și retroperitoneale
1. Ce sunt tumorile peritoneale și retroperitoneale?
2. Carcinoame peritoneale și retroperitoneale
3. Simptome provocate de tumori peritoneale și retroperitoneale
4. Diagnosticul tumorilor peritoneale și retroperitoneale
5. Tratament tumori peritoneale și retroperitoneale
a. Operație
b. Chimioterapie
c. Radioterapie
6. Sarcom: ce înseamnă?
a. Sarcoamele retroperitoneale
b. Tratamentul unui sarcom retroperitoneal
7. Cum se previn tumorile peritoneale și retroperitoneale?
Ce sunt tumorile peritoneale și retroperitoneale?
Tumorile și carcinoamele peritoneale și retroperitoneale reprezintă creșteri anormale ale celulelor în zona peritoneului (stratul care acoperă organele abdominale) și ale țesuturilor retroperitoneale (țesuturile din spatele peritoneului, în zona spatelui și a organelor din jurul rinichilor). Află mai multe despre ce înseamnă carcinom și sarcom peritoneal, ce simptome provoacă și cum se pot trata.
Carcinomul și sarcomul peritoneal și retroperitoneal reprezintă două tipuri diferite de tumori care pot afecta aceste zone. Este important să înțelegem în primul rând diferențele dintre ele.
Carcinoame peritoneale și retroperitoneale
Carcinoamele se dezvoltă din celulele epiteliale, adică acele celule care acoperă suprafața organelor și a țesuturilor. Printre exemplele comune de carcinom peritoneal și retroperitoneal se numără cancerul ovarian, cancerul de colon, cancerul pancreatic și cancerul de stomac.
Carcinoamele peritoneale și retroperitoneale pot varia în gradul de agresivitate și prognostic. Gravitatea depinde de tipul și stadiul specific al tumorii, de gradul de extindere și de răspunsul la tratament. Unele carcinoame pot fi mai agresive și pot avea un prognostic mai rezervat.
Este important de menționat că gravitatea și prognosticul unui carcinom depind de mai mulți factori, cum ar fi tipul și stadiul specific al tumorii, gradul de agresivitate, răspunsul la tratament și caracteristicile individuale ale pacientului. În general, este necesară o evaluare detaliată de către un specialist în oncologie pentru a determina gravitatea și abordarea optimă a fiecărui caz.
Depistarea, diagnosticul și tratamentul acestor tumori sunt procese complexe și pot implica diferite metode și intervenții. Iată o descriere generală a acestor aspecte.
Simptome provocate de tumori peritoneale și retroperitoneale
Unele tumori peritoneale și retroperitoneale pot fi asimptomatice și pot fi descoperite întâmplător în timpul unui examen medical sau al unei imagistici de rutină. În alte cazuri, pot apărea simptome precum dureri abdominale, umflarea abdomenului, pierdere în greutate neintenționată sau modificări ale funcției intestinale sau vezicii urinare.
Diagnosticul tumorilor peritoneale și retroperitoneale
Medicul va efectua o examinare fizică și va discuta cu pacientul despre simptomele, istoricul medical și factorii de risc. Testele imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică (RMN) sau ecografia pot fi utilizate pentru a obține imagini detaliate ale zonei afectate și pentru a determina dimensiunea și extinderea tumorii.
Pentru a confirma diagnosticul și a determina tipul exact de tumoare, se poate realiza o biopsie, care implică prelevarea unei mostre de țesut tumoral pentru examinare microscopică. Aceasta poate fi efectuată prin intervenție chirurgicală sau prin ghidaj imagistic (sub controlul CT sau ecografic).
Tratament tumori peritoneale și retroperitoneale
Operație
Intervenția chirurgicală este adesea un component important al tratamentului în caz de carcinom peritoneal și retroperitoneale. În funcție de tipul, dimensiunea și localizarea tumorii, poate fi realizată o rezecție chirurgicală pentru a îndepărta complet tumora. În unele cazuri, este posibilă și îndepărtarea organelor afectate sau a țesuturilor din jur.
Chimioterapie
Chimioterapia poate fi utilizată înainte sau după intervenția chirurgicală pentru a distruge celulele canceroase rămase sau pentru a reduce dimensiunea tumorii înainte de operație.
Radioterapie
Radioterapia poate fi folosită pentru a trata tumori peritoneale și retroperitoneale, fie ca terapie principală, fie în combinație cu alte metode de tratament. Este important ca pacientul să consulte un medic specialist, cum ar fi un oncolog sau un chirurg oncolog, pentru a primi o evaluare și un plan de tratament individualizat în funcție de tipul și stadiul specific al tumorii. Un carcinom poate avea caracteristici diferite și poate necesita abordări specifice de la un pacient la altul.
Sarcom: ce înseamnă?
Sarcoamele sunt o entitate separată de tumori mult mai rar întâlnită comparativ cu carcinoamele. Punctul de plecare este reprezentat de țesutul conjunctiv, de susținere, pe care îl regăsim la nivelul diferitelor structuri (oase, mușchi, retroperitoneu, dar și la nivelul majorității organelor interne etc).
Din păcate, un sarcom este o tumoră dificil de tratat, în care principalul gest terapeutic rămâne intervenția chirugicală. Rolul terapiilor sistemice, tip chimioterapie, rămâne îndoielnic, cu rate de răspuns cuprinse undeva între 1 și 5%. Din aceste motive, care țin atât de complexitatea acestor afecțiuni, cât și de lipsa de resurse terapeutice, se recomandă ca abordarea terapeutică a acestor entități să aibă loc în centre de referință, cu expertiză în terapia sarcoamelor, de către echipe multidisciplinare cu experiență în aceste tratamente.
Sarcoamele retroperitoneale
În cadrul familiei largi a sarcoamelor de țesuturi moi, o entitate aparte este reprezentată de către sarcoamele retroperitoneale. Retroperitoneul este o regiune anatomică situată în cavitatea abdominală „în spatele” peritoneului abdominopelvin. Structurile care nu sunt suspendate de către mezenter în cavitatea abdominală și care sunt cuprinse între peritoneul parietal și peretele abdominal sunt catalogate drept retroperitoneale. Exemple de sarcom peritoneal și retroperitoneale includ leiomiosarcomul, liposarcomul și fibrosarcomul.
De foarte multe ori, sarcoamele retroperitoneale sunt asimptomatice. În anumite situații, când volumul tumoral este mare, pacienții remarcă creșterea de volum a abdomenului sau pot să acuze balonări, dureri abdominale difuze, dureri lombare, grețuri etc.
Examinările imagistice de înaltă performanță de tipul RMN analizează extensia locoregională a tumorii, în timp ce examinarea Computer Tomografică (CT) este o procedură standard de apreciere a extensiei bolii (stadializare). În anumite situații, se impune și explorarea funcțională a aparatului urinar (urografie).
Pe de o parte, diagnosticul de certitudine este întotdeauna bioptic și este obligatoriu ca înainte de orice decizie terapeutică să se recolteze fragmente bioptice prin biopsie directă. Riscul de însămânțare neoplazică a țesuturilor limitrofe este minimal și nu trebuie să fie un motiv pentru care biopsia sa nu aibă loc.
Pe de altă parte, nu este mai puțin adevărat că alegerea tipului de biopsie trebuie să țină cont de aceste aspecte și, în plus, să fie realizată numai după o minuțioasă analiză a fiecărui caz în parte, pentru a minimaliza atât contaminarea cu celule neoplazice, cât și eventualele complicații. Din acest motiv, biopsia nu trebuie să fie niciodată transperitoneală și, ca urmare, biopsia deschisă sau laparoscopică trebuie evitată.
Evaluarea imagistică complexă preoperatorie este critică în aprecierea corectă a extensiei tumorale. Anumite zone anatomice (de exemplu, canalul inghinal, diafragmul, vena cavă retrohepatică) reprezintă o adevărată provocare pentru radiologi, necesitând de multe ori proceduri radiologice complementare.
Tratamentul unui sarcom retroperitoneal
Întotdeauna planul terapeutic individual este decis de către echipa multidisciplinară în urma informațiilor furnizate către radiolog și de către anatomopatolog. Principalul gest terapeutic rămâne intervenția chirurgicală.
Operația trebuie să îndepărteze masa tumorală în bloc, obținându-se rezecția completă macroscopică cu minimizarea marginilor pozitive microscopic. Prezervarea organelor specifice (pancreas, rinichi etc.) reprezintă un deziderat ori de câte ori este posibil. Rezecția incompletă nu este admisă, prezentând un beneficiu discutabil și poate fi considerată numai cu scop exclusiv paleativ la pacienți bine selecționați.
În anumite situații, de asemenea selecționate, când volumul tumoral este mare, se recurge la terapie neoadjuvantă sub forma chimioterapiei, radioterapiei, hipertermiei sau combinației acestora. Acest lucru este plauzibil în cazul tumorilor tehnic nerezecabile sau border-line rezecabile care, în urma acestor terapii, pot fi reconvertite la operabilitate.
Anumite sarcoame sunt cunoscute drept chemosensibile (sarcoamele sinoviale), în timp ce altele sunt radiosensibile (tumorile fibroase solitare). În ceea ce privește radioterapia postoperatorie, aceasta rămâne cu o valoare limitată și se asociază frecvent cu toxicități de scurtă și respectiv lungă durată.
La ora actuală, o serie întreagă de molecule sunt subiectul unor trialuri clinice. Dintre acestea, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat utilizarea unui anticorp blocant al receptorului alpha al receptorului factorului de creștere derivat din plachete (PDGFR-alpha), olaratumab, cu rezultate pozitive în boala metastatică.
Olaratumab a fost inițial aprobat în anumite țări pentru tratamentul combinat al sarcomului moale de țesut conjunctiv avansat sau metastatic. Cu toate acestea, în urmă cu câțiva ani, EMA a retras aprobarea pentru această indicație din cauza rezultatelor dezamăgitoare ale unui studiu clinic de fază III (studiu ANNOUNCE) care nu a demonstrat un beneficiu semnificativ al olaratumabului în asociere cu doxorubicină în comparație cu doxorubicina singură.
Deși sarcoamele de țesuturi moi reprezintă una dintre problemele majore oncologice prin lipsa de resurse terapeutice în boala nerezecabilă, recidivată sau metastazată, orizontul terapeutic este optimist.
Cum se previn tumorile peritoneale și retroperitoneale?
Tumorile peritoneale și retroperitoneale sunt afecțiuni rare, iar prevenirea lor directă este dificilă deoarece cauzele acestora nu sunt pe deplin înțelese. Totuși, se pot lua măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta astfel de tumori, mai ales în cazul factorilor de risc cunoscuți.
- O alimentație bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, cu mai puține alimente foarte procesate și bogate în grăsimi saturate, care pot contribui la inflamații și la un risc crescut de cancer;Exerciții fizice, deoarece reduc riscul obezității, un factor asociat cu dezvoltarea unor tipuri de tumori;
- Evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool;
- Evitarea expunerii la substanțe cancerigene (azbestul, substanțele chimice industriale sau alte toxine de mediu pot crește riscul unor tipuri de cancer peritoneal, cum ar fi mezoteliomul);
- Gestionarea inflamației cronice, deoarece afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, pot crește riscul de tumori peritoneale;
- Tratarea promptă a infecțiilor bacteriene sau virale care pot cauza inflamație cronică;
- Investigații regulate, care ajută la depistarea timpurie a unor afecțiuni precanceroase.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Primary Peritoneal Cancer
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22721-primary-peritoneal-cancer
PMC - Primary and secondary tumors of the peritoneum: key imaging features and differential diagnosis with surgical and pathological correlation
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10317950/
Studiul „Primary and secondary tumors of the peritoneum: key imaging features and differential diagnosis with surgical and pathological correlation”, apărut în Insights Imaging. 2023 Jul 3;14:115. doi: 10.1186/s13244-023-01417-6, autori: Javier Miguez González et al.
Pub Med - Retroperitoneal tumors: Review of diagnosis and management
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32914475/
Studiul „Retroperitoneal tumors: Review of diagnosis and management”, apărut în Int J Urol. 2020 Dec;27(12):1058-1070. doi: 10.1111/iju.14361. Epub 2020 Sep 10, autor: Naoto Sassa
Te-ar mai putea interesa și...
