Pericolele monoxidului de carbon asupra sănătății
Pericolele monoxidului de carbon asupra sănătății
Pericolele monoxidului de carbon asupra sănătății
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid și foarte periculos, care se formează în urma arderilor incomplete ale combustibililor fosili. Acesta este mai ușor decât aerul și se poate elibera în mod natural, cum ar fi în urma incendiilor forestiere sau a erupțiilor vulcanice sau poate fi o consecință a acțiunii umane. Printre acestea se numără emisiile din vehiculele de transport, cuptoare, șeminee și sobe.
Cum ne afectează sănătatea monoxidul de carbon?
Monoxidul de carbon poate fi foarte periculos pentru sănătate, afectând metabolismul celulelor și cauzând reacții ce duc la privarea celulelor de oxigen. Toate acestea efecte provin din capacitatea monoxidului de carbon de a adera la hem, un compus de fier ce se regăsește în hemoglobină, care transportă oxigenul către țesuturile din corp. Acest proces este cu atât mai îngrijorător cu cât capacitatea de aderență a monoxidului de carbon la hemoglobină este de 200 de ori mai mare față de cea a oxigenului.
Atunci când monoxidul de carbon aderă la hem, se formează carboxihemoglobina (COHb), care duce la scăderea capacității sângelui de transportare a oxigenului în organism. Pe măsură ce nivelul de carboxihemoglobină (COHgb) crește, vasele de sânge cerebrale se dilată și atât fluxul sangvin coronarian, cât și densitatea capilară cresc.
Dacă expunerea la monoxidul de carbon este continuă, se dezvoltă detresă respiratorie centrală care poate duce la hipoxie cerebrală. Apar probleme cardiace, în special aritmii ventriculare. Aritmiile ventriculare sunt de regulă vinovate de decesul pacienților intoxicați cu monoxid de carbon. Studii mai vechi arată că afectarea miocardică începe la un nivel relativ scăzut de COHgb, adică de 20%. De asemenea, carboxihemoglobina intervine în procesul de eliberare a oxigenului atașat hemoglobinei, așa încât acesta nu mai poate pătrunde corespunzător în țesuturi.
O altă modalitate prin care monoxidul de carbon afectează funcțiile corpului este prin diminuarea depozitării de oxigen în celulele mușchilor. Toate părțile și organele corpului suferă în urma acestui proces toxic, dar cele mai vulnerabile țesuturi la sufocarea cu monoxid de carbon sunt cele care au nevoie cel mai mult de oxigen, adică plămânii, creierul și inima.
Sistemul nervos aflat în dezvoltare este în mod special afectat de acțiunea nocivă a monoxidului de carbon. La fel, persoanele cu probleme respiratorii sau cardiovasculare pot fi extrem de afectate de expunerea la monoxid de carbon.
Nu în ultimul rând, monoxidul de carbon poate crea și alte consecințe, în afara celor legate de transportul și furnizarea de oxigen. În industria de procesare a cărnii pentru consum, monoxidul de carbon interacționează cu mioglobina (proteină cu rol de legare a oxigenului, regăsită în mușchii scheletici și în inimă) și formează carboximioglobina, ceea ce oferă cărnii o nuanță mai puternică de roșu.
Cu toate acestea, cantități limitate de monoxid de carbon pot fi utile în anumite sectoare de activitate, cum ar fi cele de mai jos.
Când este folosit monoxidul de carbon?
Monoxidul de carbon este folosit în industria chimică, agricolă, medicală și alimentară.
1. Industria chimică
Monoxidul de carbon este utilizat pentru producerea de hidrogen, catalizatori eterogeni, acid formic, metale pure, acid propanoic și altele. De asemenea, acesta este folosit pentru a crea alte substanțe chimice, cum ar fi metanolul, un compus esențial în producția de combustibili și solvenți sau fosgenul – o substanță chimică industrială utilizată în producția de pesticide și materii plastice. În industria chimică, monoxidul de carbon poate fi utilizat și pentru producerea de acid acrilic, ce se regăsește în scutecele de unică folosință și textile.
2. Sectorul medical și farmaceutic
Monoxidul de carbon poate fi utilizat și pentru crearea de clorură de aluminiu, o substanță chimică des întâlnită în medicamentele pentru afecțiuni ale pielii. De asemenea, acest gaz este utilizat ca marker pentru respirație în testele de spirometrie, prin care se monitorizează funcțiile plămânilor. În aceste teste, o cantitate foarte mică de monoxid de carbon este inhalată de către pacient, pentru că are capacitatea de a imita comportamentul oxigenului în corp. Astfel, medicul poate afla cât de eficienți sunt plămânii pacientului în transferul de oxigen către fluxul sangvin și restul corpului.
3. Procesarea de alimente
Cantități mici de monoxid de carbon sunt utilizate ca aditivi alimentari, pentru a menține culoarea roșie a cărnii mai mult timp. Aceștia sunt aprobați de autoritățile alimentare, în cantitățile recomandate, și trebuie mereu specificate pe ambalaj de către producători.
Monoxidul de carbon poate menține culoarea cărnii stabilă pentru aproximativ 20 de zile, ceea ce contribuie la prevenirea risipei alimentare – consumatorii se feresc, de obicei, de carnea mai închisă la culoare, pentru că e un indicator de vechime.
4. Sectorul agricol
O altă întrebuințare a monoxidului de carbon este drept fumigant, pentru exterminarea rozătoarelor, în industria agricolă. Monoxidul de carbon ucide rozătoarele prin reducerea cantității de oxigen asimilată de către acestea.
Riscurile utilizării monoxidului de carbon
Monoxidul de carbon este otrăvitor și foarte toxic și, în anumite cantități, poate duce la deces. De asemenea, este foarte flamabil, prin urmare este foarte periculos dacă nu e manipulat de persoane autorizate. Așadar, intoxicația cu monoxid de carbon poate duce la numeroase afecțiuni și e cu atât mai periculoasă cu cât acest gaz nu are miros, gust sau culoare, motiv pentru care e greu de depistat. An de an se raportează foarte multe decese în somn în urma intoxicației cu monoxid de carbon.
Nivelul de intoxicație este măsurat pe o scară numită părți la un milion (PPM), iar atunci când nivelul de monoxid de carbon ajunge la 150 ppm, persoanele intoxicate devin dezorientate și leșină.
Acumularea de monoxid de carbon poate surveni în foarte multe ipostaze și nu este mereu cauzată de o defecțiune a unui aparat. Uneori, poate fi vorba de un spațiu foarte mic și fără ventilație, unde monoxidul nu se poate disipa, ceea ce duce la intoxicație. Acest fenomen se poate întâmpla într-un garaj închis sau într-o casă cu sobă și horn ce nu ventilează aerul în mod corespunzător.
Simptomele intoxicației cu monoxid de carbon
Printre simptomele intoxicației cu monoxid de carbon se numără:
- Dureri de cap
- Stare de amețeală și slăbiciune
- Dureri de stomac
- Dureri în piept
- Stare de greață și vărsături
- Stare de confuzie
De cele mai multe ori, pacienții se vor confrunta cu dureri de cap (mai mult de 90%), amețeli, slăbiciune și greață. Însă nu este exclus ca aceștia să fie și tahicardici și tahipneici. Pot prezenta hipotensiune arterială și se pot confrunta și cu confuzie, dezorientarea și pierderea memoriei.
Potrivit specialiștilor, pacienții intoxicații cu monoxid de carbon se confruntă și cu hemoragii retiniene, congestie cu edem papilar. Pacienții pot dezvolta, de asemenea, ataxie, apraxie, incontinență și orbire corticală.
În lipsa unui tratament foarte rapid, pacienții riscă și își piardă cunoștința, pot să aibă convulsii, pot intra în comă și, ulterior, să decedeze. Decesul poate surveni la câteva minute de la intoxicarea cu monoxid de carbon în concentrații mai mari sau la o oră de la expunerea la un nivel mai scăzut de monoxid de carbon.
În cazul în care o persoană este expusă la un nivel foarte scăzut de monoxid de carbon o perioadă mai lungă (săptămâni sau luni), simptomele care apar sunt durerile de cap, oboseala, starea generală de rău și uneori greață și vărsături.
Cum se pune diagnosticul de intoxicație cu monoxid de carbon
Medicul poate recomanda următoarele teste:
- dozarea gazelor sangvine arteriale
- o analiză de co-oximetrie
Aceste analize măsoară nivelul de carboxihemoglobină. Nivelurile de COHb peste 3% până la 4% la nefumători și 10% la fumători sunt de obicei considerate în afara limitelor normale. Un nivel mai mare de 20 la adulți indică o intoxicație foarte mare, iar nivelurile mai mari de 15 la copii sunt considerate semnificative.
Medicul poate recomanda și alte analize, precum hemoleucograma (CBC), electroliții, nivelul creatininei, troponina inițială, dar și câteva investigații, precum ECG, radiografii toracice.
Tratamentul în intoxicațiile cu monoxid de carbon
Piatra de temelie a tratamentului pentru intoxicația cu monoxid de carbon este reprezentată de oxigenul suplimentar care ar trebui inițiat cât mai curând posibil și continuat pe tot parcursul tratamentului.
În cazul pacienții cu intoxicație cu monoxid de carbon semnificativă și care se confruntă cu pierderea tranzitorie a conștienței, ischemie cardiacă, modificări ale stării mentale, tahicardie și/sau hipotensiune arterială, împreună cu niveluri crescute de carboxihemoglobină, este necesar tratament cu oxigen hiperbaric de urgență.
Este important ca tratamentul să fie inițiat cât mai devreme, cele mai bune rezultate fiind înregistrate în decurs de 6 ore de la intoxicația cu monoxid de carbon. Majoritatea medicilor prescriu trei tratamente în primele 24 de ore și apoi reevaluează simptomele și răspunsul pacientului înainte de a continua tratamentele zilnice. În ciuda terapiei hiperbarice, până la 40% dintre pacienți pot dezvolta în continuare tulburări neurocognitive cronice și, prin urmare, pacienții trebuie programați pentru evaluare neuropsihologică la aproximativ 1 până la 2 luni după recuperare.
Cum se previne intoxicarea cu monoxid de carbon
Pentru a preveni intoxicația cu monoxid de carbon, se pot lua anumite măsuri de precauție, și anume:
- Instalarea unui detector de monoxid de carbon la domiciliu
- Asigurarea unui sistem de ventilație corespunzător în casă și aerisirea frecventă a căminului
- Verificarea anuală a instalațiilor de încălzire din casă
- Evitarea dispozitivelor portabile de încălzire pe bază de gaz
- Curățarea frecventă a hornului și a sobei
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Carbon Monoxide (CO) Poisoning Prevention
https://www.cdc.gov/nceh/features/copoisoning/index.html
National Library of Medicine - Carbon Monoxide Toxicity
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430740/
Te-ar mai putea interesa și...
