Lesinul: cauze, riscuri si tratament
1. Ce este leșinul?
2. Leșin: factori de risc și afecțiuni
a. Factori de risc pentru leșin
b. Afecțiuni care pot cauza leșinul
c. Tipuri de leșin
3. Simptomele adiacente leșinului
4. Când reprezintă leșinul o urgență medicală?
a. Ce analize poate solicita medicul în caz de leșin?
b. Primul ajutor în caz de leșin
c. Cum se tratează starea de leșin?
Ce este leșinul?
Leșinul, cunoscut și sub termenul medical de sincopă, este o pierdere bruscă și temporară a cunoștinței, cauzată de o scădere bruscă a fluxului sangvin către creier. Acest lucru duce la o lipsă temporară de oxigen și nutrienți esențiali pentru funcționarea normală a creierului. Așadar, leșinul apare în momentul în care creierul nu mai primește suficient oxigen și se manifestă prin pierderea cunoștinței pentru câteva secunde sau minute. Alte denumiri sub care este cunoscut leșinul sunt lipotimia și inconștiența.
Leșin: factori de risc și afecțiuni
Majoritatea cauzelor care determină leșinul sunt necunoscute, însă există câțiva factori de risc implicați în apariția acestui simptom.
Factori de risc pentru leșin
- Frica exagerată sau traumele emoționale;
- Durerea severă;
- Scăderea bruscă a tensiunii arteriale;
- Nivelul redus al glucozei din sânge (din cauza diabetului sau a periodelor îndelungate dintre mese);
- Respirația rapidă și sacadată (sindromul de hiperventilație);
- Deshidratarea;
- Statul într-o anumită poziție un timp îndelungat sau ridicarea bruscă de pe scaun, pat etc;
- Expunerea la căldură, aglomerație, spațiu neaerisit și supraîncălzit;
- Efort fizic efectuat la temperaturi prea ridicate;
- Tuse puternică;
- Crize convulsive;
- Consumul de droguri sau de alcool în exces;
- Administrarea de anumite medicamente (antihipertensivele, antihistaminicele, antidepresivele și betablocantele).
Afecțiuni care pot cauza leșinul
- Diabet (în special cetoacidoză diabetică, o complicație gravă a diabetului);
- Boli cardiace;
- Hemoragie cerebrală;
- Ateroscleroză;
- Aritmie cardiacă;
- Infarct miocardic;
- Accident vascular cerebral;
- Anxietate sau atacuri de panică;
- Boală cronică pulmonară (emfizem pulmonar).
Tipuri de leșin
Leșinul poate fi împărțit în trei categorii, în funcție de cauza care a dus la apariția acestui simptom:
Sincopa vasovagală este o stare de leșin cauzată de o traumă emoțională, de stres sau de statul într-o anumită poziție pentru o perioadă îndelungată; este însoțită de tulburări vizuale, greață, vărsături, paloare, puls redus și acufene (percepție de zgomote sau vâjâituri în urechi);
Sincopa de sinus carotidian este o stare de leșin cauzată de purtarea unui guler mulat sau de întoarcerea spre lateral a capului;
Sincopa situațională este o stare de leșin cauzată de urinare, tuse, tulburări gastrointestinale etc.
Simptomele adiacente leșinului
Leșinul survine atunci când sângele nu ajunge suficient de rapid la creier sau când există un deficit de sânge și poate fi însoțit de următoarele simptome:
- Amețeală;
- Slăbiciune;
- Tulburări de auz și/sau de vedere;
- Deshidratare;
- Cefalee;
- Tremurături;
- Paloare și senzație de greață cu sau fără vărsături;
- Transpirație abundentă și confuzie.
Dacă leșinul nu este cauzat de o afecțiune medicală, tratamentul nu este necesar, persoana în cauză revenindu-și complet în câteva minute. Cu toate acestea, leșinul apărut brusc sau care se repetă periodic este un simptom îngrijorător care poate ascunde o problemă medicală severă, prin urmare este necesar consultul de specialitate.
Când reprezintă leșinul o urgență medicală?
În cazul în care o persoană leșină și prezintă următoarele simptome, solicită de urgență ajutor medical de specialitate, sunând la 112:
- Prezintă dificultăți de respirație;
- Nu își revine în câteva minute de la leșin;
- A căzut și s-a lovit, iar rana respectivă sângerează;
- Este însărcinată;
- Suferă de diabet;
- Prezintă bătăi anormale ale inimii;
- Se plânge de dureri în piept ori de constricție toracică;
- Prezintă tulburări de vedere și de vorbire;
- Nu își poate mișca membrele.
Ce analize poate solicita medicul în caz de leșin?
În scopul depistării cauzei care a dus la apariția leșinului, medicul ar putea recomanda:
- Teste de sânge (pentru depistarea anemiei în special);
- Ecocardiogramă;
- Electrocardiogramă;
- Electroencefalogramă;
- Examinarea capului la computerul tomograf;
- Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale cu ajutorul monitorului Holter.
Testul mesei înclinate se mai numește și testul TILT care poate să descopere cauza evenimentelor de sincopă cu pierderea cunoștinței. Este un test de scurtă durată, pacientul se va întinde pe o suprafață, va fi asigurat prin centuri și monitorizat cu un aparat care măsoară tensiunea și frecvența cardiacă; se urmărește modificarea acestor valori pe măsură ce masa își va modifica înclinarea gradual, ca răspuns la acțiunea gravitației. Lipsa irigării cu sânge a creierului în momentul unei anumite înclinații poate fi cauzată de ritmul frecvenței cardiace prea mari sau prea lente și lipsa adaptării vaselor pentru a susține o valoare constantă a tensiunii arteriale.
Primul ajutor în caz de leșin
Când observăm că o persoană leșină, trebuie să încercăm să o susținem pentru a-i proteja capul de lovirea în cădere. Dacă deja a căzut, să o întoarcem cu mișcări delicate, cu fața în sus. Este important să fie întinsă ușor, susținând în continuare capul, eventual plasându-l pe o parte, pe o haină împăturită, geantă etc. cu fața în sus. Nu trebuie să pălmuim sau zgâlțâim persoana, ci eventual să o stropim ușor cu apă rece pe față, piept și palme.
Se pot ridica picioarele la un nivel superior (deasupra inimii) pentru favorizarea circulației. Sunăm la 112 dacă revenirea nu se face în cele câteva minute cât durează manevrele de mai sus. Dacă persoana își revine din starea de leșin, e bine să rămânem lângă ea până ne asigurăm că revenirea este completă și să îi dăm puțină apă, pe care să o bea cu înghițituri mici.
Cum se tratează starea de leșin?
Tratamentul leșinului depinde de cauza care l-a provocat. În general, scopul tratamentului este de a preveni episoadele viitoare de leșin și de a trata orice afecțiuni subiacente.
Iată câteva strategii generale:
Odihnă și hidratare: După un episod de leșin, este important să te odihnești și să te hidratezi corespunzător. Deshidratarea poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, deci consumul de apă poate ajuta la prevenirea altor episoade de sincopă.
Ridicarea treptată: Dacă leșinul este cauzat de o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când te ridici (hipotensiune ortostatică), încearcă să te ridici lent și să eviți schimbările bruște de poziție.
Evitarea declanșatorilor: Dacă leșinul este legat de factori specifici, cum ar fi stresul emoțional, durerea sau expunerea prelungită la căldură, evitarea acestor declanșatori poate reduce riscul de recurență.
Leșinul vasovagal, unul dintre cele mai comune tipuri, este adesea declanșat de factori precum stresul emoțional sau durerea. Tratamentul poate include:
Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică moderată poate ajuta la stabilizarea sistemului nervos autonom și la prevenirea leșinului. Unele cercetări arată că yoga poate fi de ajutor în scăderea riscului de leșin.
Evitarea statului prelungit în picioare: Dacă ești nevoit să stai mult timp în picioare, mișcă-te din când în când pentru a îmbunătăți circulația.
Învățarea tehnicilor de tensionare a mușchilor: Învățarea tehnicilor de contracție a mușchilor picioarelor sau încrucișarea picioarelor poate ajuta la creșterea tensiunii arteriale atunci când simți că urmează să leșini.
Tratamente pentru leșinul cauzat de hipotensiunea ortostatică pot fi următoarele:
Compresie elastică: Purtarea ciorapilor de compresie poate ajuta la menținerea unui flux sangvin adecvat și la prevenirea scăderii bruște a tensiunii arteriale.
Ajustarea medicației: Dacă anumite medicamente contribuie la scăderea tensiunii arteriale, medicul poate ajusta doza sau poate recomanda un alt tratament.
Tratamente pentru leșinul cauzat de probleme cardiace pot fi:
Medicație: Dacă leșinul este cauzat de o aritmie (ritm cardiac neregulat) sau de alte probleme cardiace, pot fi prescrise medicamente pentru a controla ritmul cardiac sau tensiunea arterială.
Pacemaker sau defibrilator: În cazurile mai grave, poate fi necesară implantarea unui pacemaker sau a unui defibrilator pentru a preveni ritmurile cardiace periculoase care ar putea duce la leșin.
Intervenții chirurgicale: În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a corecta o problemă structurală a inimii.
În anumite situații, poate fi nevoie de monitorizare și evaluare medicală amănunțită
Dacă leșinul apare frecvent sau dacă nu există o cauză evidentă, poate fi necesară o evaluare medicală detaliată, care să includă teste de sânge, EKG, monitorizare Holter (monitorizare continuă a ritmului cardiac), ecocardiografie sau teste de stres.
Testul „tilt-table” despre care am discutat deja poate fi utilizat pentru a evalua cum reacționează corpul la schimbările de poziție și poate ajuta la diagnosticarea problemelor legate de tensiunea arterială sau ritmul cardiac care pot cauza leșinul.
Învățarea recunoașterii semnelor care preced un leșin, cum ar fi amețelile, transpirațiile reci sau vederea încețoșată, poate permite luarea de măsuri rapide, cum ar fi așezarea sau întinderea pe spate, pentru a preveni căderea și rănirea. Menținerea unei diete de zi cu zi bogate în nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele și mineralele, și evitarea deshidratării sunt importante pentru prevenirea leșinului. Alcoolul poate scădea tensiunea arterială și poate contribui la episoade de leșin, deci este recomandat să fie consumat cu moderație.
Leșinul ocazional poate fi gestionat cu ușurință prin ajustări simple ale stilului de viață, dar dacă leșinul este frecvent sau apare fără un motiv clar, este esențial să consulți un medic pentru a determina cauza și a stabili un tratament adecvat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Syncope
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17536-syncope
NCBI - Twenty-five years of research on syncope
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10450792/
Studiul „Twenty-five years of research on syncope”, apărut în Europace. 2023 Aug; 25(8): euad163. Published online 2023 Aug 25. doi: 10.1093/europace/euad163, autori: Artur Fedorowski et al.
Te-ar mai putea interesa și...
