Pacienții cu boli de rinichi pot beneficia de tratamentul cu fier (studiu)

Tratarea deficitului de fier, chiar și în absența anemiei, le poate aduce beneficii pacienților cu boli de rinichi, arată un studiu apărut în Jurnalul Societății Americane de Nefrologie.

Rinichii ajută întregul corp să funcționeze corect, astfel încât, atunci când apare boala renală cronică, pot apărea și probleme cu modul în care funcționează restul corpului. Unele dintre complicațiile frecvente ale bolii renale cronice includ anemia, bolile osoase, bolile de inimă, niveluri crescute de potasiu și calciu și acumularea de lichide.

Deficitul de fier apare la 30% până la 45% dintre pacienții cu boli de rinichi și, deoarece fierul este important pentru producerea de celule roșii din sânge, adică eritropoieză, nivelurile scăzute ale acestui element pot duce la anemie.

Lipsa de fier la pacienții cu boală renală cronică, asociată cu risc mai mare de deces

Studii clinice anterioare la care au participat pacienți cu insuficiență cardiacă și deficit de fier au arătat că creșterea nivelului de fier al acestor persoane le îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, indiferent dacă au anemie sau nu. În acest context, o echipă americană de cercetare a încercat să afle dacă acest lucru ar putea fi adevărat și în ceea ce privește boala renală cronică, într-un studiu¹ observațional al pacienților cu boală renală cronică avansată, dar care nu făceau dializă.

Analizând cei 5.145 de pacienți participanți la studiu cu boală renală cronică din Brazilia, Franța, SUA și Germania, care au fost urmăriți pentru o perioadă mediană de 3 ani, au existat 47 de decese la 1.000 de pacienți în fiecare an și au apărut 48 de evenimente cardiovasculare majore la 1.000 de pacienți în fiecare an. Lipsa de fier a fost asociată cu un risc mai mare de deces și evenimente cardiovasculare, la pacienții cu și fără anemie.

Potrivit autorilor studiului, cercetările de intervenție care abordează impactul tratamentului pentru carența de fier dincolo de efectele sale eritropoietice sunt necesare pentru a contesta paradigma centrată pe anemie a gestionării lipsei de fier în caz de boală renală cronică, favorizând strategii cu potențial mai adecvat pentru îmbunătățirea perspectivelor pacienților. 

Cercetătorii concluzionează că sunt necesare în continuare studii clinice randomizate controlate pentru a stabili rolul tratamentului cu fier, chiar și în absența anemiei, la pacienții cu boală cronică renală.

Cum se previne deficitul de fier?

Procesul de absorbție a fierului poate fi influențat de cât fier este absorbit din alimentația unei persoane, tipul de fier consumat (hem sau non-hem), alți factori alimentari - de exemplu, vitamina C poate ajuta corpul să absoarbă fierul, dar ceaiul verde băut alături de alimente care au fier îl poate face mai greu de absorbit.

Câteva sugestii pentru a preveni lipsa de fier includ consumul de cereale integrale fortificate cu fier, carne de la păsări de curte și pește. Ficatul este o sursă deosebit de bogată de fier, dar e indicat să se evite consumul de ficat de către femeile însărcinate, din cauza conținutului ridicat de vitamina A.

Este posibil ca persoanele care nu consumă carne să aibă nevoie zilnic de aproape două ori mai mult fier luat din dietă decât cele care consumă și carne. Sursele vegetale de fier includ legume frunzoase (spanac, varză etc.), nuci, semințe, fasole boabe, mazăre, precum și cereale, pâine și paste pe a căror etichetă scrie că sunt întărite cu fier. Vitamina C crește absorbția fierului, așa că e bine ca alimentele de mai sus să fie consumate cu fructe și legume viu colorate (de exemplu, salată de varză cu suc de lămâie).

Persoanele care obișnuiesc să bea cafea sau ceai verde ori negru ar trebui să le bea separat de masă (cu jumătate de oră înainte sau după masă, de exemplu). Dacă sunt băute în timpul mesei, taninurile din ceai și cafea se leagă de fier și interferează cu absorbția acestui element.

Ce dietă este utilă în boala renală cronică?

În caz de boală renală cronică, ceea ce mănâncă și bea pacientul contribuie la o stare mai bună de sănătate sau îi poate agrava situația. În principiu, sunt necesare anumite modificări în alimentație, care pot include limitarea fluidelor, adoptarea unei diete cu conținut scăzut de proteine, limitarea sării, potasiului, fosforului și a altor electroliți și obținerea de calorii suficiente pentru a nu pierde în greutate (dacă persoana este la greutate normală).

Medicul curant ar trebui să îi ofere pacientului cu boală renală cronică un ghid legat de ce este recomandat și ce nu în privința alimentației, iar pacientul trebuie să ceară informații suplimentare dacă are neclarități. 

În stadiile incipiente ale insuficienței renale, nu trebuie limitate lichidele, dar, pe măsură ce starea se agravează sau când este nevoie de dializă, pacientul trebuie să fie atent la cantitatea de lichid consumat. Între ședințele de dializă, lichidul se poate acumula în corp și dacă este prea mult va duce la dificultăți de respirație, o urgență care necesită asistență medicală imediată.

Medicul trebui să îi spună pacientului cât de mult lichid ar trebui să bea în fiecare zi. Pentru a nu apărea o senzație puternică de sete, e bine ca pacientul să evite alimentele sărate și să nu stea în căldură mare. Reducerea sării ajută la controlul tensiunii arteriale, scade senzația de sete și împiedică organismul să rețină lichide suplimentare. 

În prepararea meselor acasă se vor adăuga mai multe ierburi și condimente și mai puțină sare, iar când se consumă produse ambalate din comerț, se va verifica eticheta, pe care ar trebui să scrie „sărac în sodiu”, „fără sare adăugată”, „fără sodiu”, „nesărat” etc. De asemenea, nu se vor folosi înlocuitorii de sare, deoarece conțin potasiu, și, în caz de boală renală cronică, nici prea mult potasiu nu este bun.

Sunt indicate spre consum fructe precum piersici, struguri, pere, mere, fructe de pădure, ananas, prune, mandarine și pepene verde și legume precum broccoli, varză, morcovi, conopidă, țelină, castraveți, vinete, fasole verde, salată, ceapă, ardei, dovlecel și se va evita sau limita consumul de sparanghelul, avocado, cartofi, roșii sau sos de roșii, dovleac și spanac gătit, portocalele și sucul de portocale, nectarinele, kiwi-ul. Pentru aportul de fier  se recomandă consumul de ficat, carne de vită, carne de porc, pui, fasole și cereale îmbogățite cu fier.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JASN - Serum Biomarkers of Iron Stores Are Associated with Increased Risk of All-Cause Mortality and Cardiovascular Events in Nondialysis CKD Patients, with or without Anemia
https://jasn.asnjournals.org/content/32/8/2020
1. Studiul „Serum Biomarkers of Iron Stores Are Associated with Increased Risk of All-Cause Mortality and Cardiovascular Events in Nondialysis CKD Patients, with or without Anemia”, apărut în Journal of the American Society of Nephrology (2021). DOI: 10.1681/ASN.2020101531, autori: Murilo Guedes et al.
MedlinePlus - Diet - chronic kidney disease
https://medlineplus.gov/ency/article/002442.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0