(P) Scurt ghid pentru infecții urinare

  1. Despre infecțiile urinare
  2. Infecțiile urinare recurente
  3. Despre flora tractului urinar
  4. Tratament infecții urinare
    1. Antibiotice
    2. Metode naturiste 
  5. Prevenție infecții urinare
    1. Igienă corespunzătoare
    2. Hidratare suficientă
    3. Suplimente alimentare
    4. Alimentație bogată în vitamina C și fibre
    5. Atenție la unele contraceptive!

Despre infecțiile urinare

Infecțiile urinare sunt foarte des întâlnite, mai ales la femei, vârstnici, diabetici și persoane cu sistem imunitar slăbit. Deși multe persoane se confruntă cu infecții urinare, inclusiv recurente, oamenii de știință spun că nu există o abordare standard pentru tratarea acestora, ci trebuie analizat fiecare pacient în parte. Pe măsură ce populația lumii îmbătrânește și se fac în continuare progrese medicale, este nevoie de cercetări suplimentare asupra unor abordări mai bune pentru prevenirea infecțiilor urinare, mai spun aceștia.

Infecțiile urinare sunt cauzate de bacterii (cel mai frecvent Escherichia coli - E. coli), care intră în tractul urinar și se multiplică, provocând inflamație și disconfort. Aceste infecții pot afecta diferite părți ale tractului urinar, inclusiv uretra, vezica urinară, ureterele și rinichii.

Infecția vezicii urinare este cel mai frecvent tip de infecție urinară și se manifestă prin nevoia frecventă de a urina, durere și senzație de arsură la urinare. Uretrita este un alt tip, care presupune infecția uretrei, și cauzează durere și disconfort la urinare. Pielonefrita este infecția rinichilor, o formă mai gravă, care poate provoca febră, frisoane, dureri în zona lombară și stare generală de rău.

Femeile sunt mai predispuse la infecții urinare decât bărbații, din cauza uretrei mai scurte, care permite bacteriilor să ajungă mai ușor la vezica urinară; aproximativ 50-60% dintre femei se vor confrunta cu o infecție urinară la un moment dat în viață. Vârstnicii, femeile însărcinate, diabeticii și pacienții cu catetere urinare au, de asemenea, un risc mai mare de infecții urinare.

Diagnosticul unei infecții urinare se stabilește printr-o combinație de evaluare a simptomelor, teste de laborator și, uneori, investigații suplimentare, în funcție de severitatea infecției și de istoricul medical al pacientului.

Medicul va începe prin a întreba despre simptome, cele mai frecvente fiind dureri sau arsuri la urinare, nevoia frecventă de a urina, chiar și atunci când vezica este aproape goală, urină tulbure sau cu un miros puternic neplăcut, durere în partea inferioară a abdomenului sau în zona lombară (mai ales în cazurile de pielonefrită), urină cu sânge (hematurie), febră și frisoane (mai frecvent în infecțiile mai severe, cum ar fi pielonefrita). 

Sumarul de urină detectează prezența bacteriilor, a leucocitelor (celule albe din sânge) și a nitriților (produse de unele bacterii). Dacă sumarul de urină sugerează o infecție, poate fi urmat de o analiză mai detaliată. Urocultura este testul de referință pentru diagnosticarea infecției urinare. Se prelevează o probă de urină și se cultivă bacteriile într-un mediu special pentru a identifica tipul de bacterie responsabilă și pentru a verifica ce antibiotice sunt eficiente împotriva acesteia. Urocultura este recomandată în cazurile de infecții urinare recurente sau când infecția nu se vindecă prin tratamentele obișnuite.

Infecțiile urinare recurente

Infecțiile urinare recurente apar frecvent la unele persoane, chiar și după ce au fost tratate corespunzător cu antibiotice. Aceste infecții sunt definite, în general, prin apariția a două sau mai multe episoade de infecție urinară în ultimele șase luni sau a trei sau mai multe episoade într-un an.

În unele cazuri, anumite bacterii, cum ar fi E. coli, pot coloniza tractul urinar și se pot atașa de pereții vezicii urinare, făcând mai dificilă eliminarea lor completă prin tratament. De asemenea, femeile la menopauză prezintă un risc crescut de infecții urinare recurente, deoarece nivelul scăzut de estrogen poate reduce flora bacteriană benefică din tractul urinar, făcându-l mai susceptibil la colonizarea cu bacterii patogene. În plus, la femei, activitatea sexuală poate facilita intrarea bacteriilor în tractul urinar, iar utilizarea spermicidelor sau a anumitor tipuri de diafragme contraceptive poate crește și aceasta riscul de infecții recurente.

Despre flora tractului urinar

Flora tractului urinar este compusă din microorganisme care colonizează uretra și, într-o măsură mai mică, alte porțiuni ale tractului urinar, contribuind la menținerea sănătății și la prevenirea infecțiilor. Spre deosebire de microbiota intestinului, tractul urinar este în mod normal mai puțin colonizat, iar acesta este în mare parte steril, cu excepția porțiunii inferioare a uretrei, unde se găsește o comunitate mică de bacterii.

Flora tractului urinar conține bacterii benefice, inclusiv specii din genurile Lactobacillus sau Corynebacterium, care ajută la menținerea unui mediu nepropice pentru microorganismele patogene, dar și bacterii tranzitorii, care pot fi prezente temporar fără a provoca infecții; acestea sunt eliminate de obicei prin fluxul urinar.

Flora benefică din partea inferioară a uretrei ajută la prevenirea colonizării de către tulpinile patogene de Escherichia coli (care poate provoca infecții urinare). Bacteriile benefice care fac parte din flora tractului urinar produc substanțe antimicrobiene care inhibă creșterea bacteriilor dăunătoare. Unele dintre acestea ajută la menținerea unui pH ușor acid în uretră, care descurajează dezvoltarea microorganismelor patogene.

Tratament infecții urinare

Când recunoști simptomele unei infecții urinare, mergi la medicul de familie. Tratamentul constă în antibiotice, iar pe lângă acestea, pot fi utilizate și unele suplimente alimentare și remedii naturiste.

Antibiotice

În cele mai multe cazuri, infecțiile urinare sunt tratate cu antibiotice, cum ar fi trimetoprim-sulfametoxazol, nitrofurantoină, ciprofloxacină sau amoxicilină, pe baza recomandării medicului. Tratamentul durează de obicei între 3 și 7 zile, în funcție de severitate și de tipul infecției. Pentru infecțiile urinare severe (cum ar fi pielonefrita), antibioticele pot fi administrate intravenos în spital pentru a combate infecția mai rapid și eficient. Dacă simptomele persistă, medicul poate solicita o urocultură pentru a verifica sensibilitatea bacteriilor la antibiotice și pentru a ajusta tratamentul.

Metode naturiste

Remediile naturale pot fi utilizate ca adjuvanți în cazuri ușoare sau pentru prevenție, dar nu ar trebui să înlocuiască tratamentul antibiotic în cazul unei infecții active. Unii pacienți pot constata că acestea sunt eficiente, în timp ce alții pot să nu observe nicio îmbunătățire.

Sucul de merișoare și suplimentele cu extract de merișor sunt extrem de populare, fiind încercate de multe persoane. Merișorul conține proantocianidine, care împiedică bacteriile  ca E.coli să adere la pereții vezicii urinare. Suplimentele cu extract din fructe de merișor pot inhiba aderența bacteriilor patogene, favorizând eliminarea acestora prin urină și contribuind, astfel, la reducerea disconfortului urinar.

O analiză de dată recentă care a examinat 20 de studii cu 3091 de participanți a constatat că în 18 dintre acestea s-a observat o scădere semnificativă a riscului de infecții urinare cu ajutorul remediilor din merișor comparativ cu niciun fel de tratament, respectiv comparativ cu placebo. Autorii analizei au mai constatat și că administrarea remediilor cu merișor a scăzut frecvența și severitatea  simptomelor  infecțiilor urinare.

Alte remedii naturiste care pot fi utilizate ca adjuvant în infecțiile urinare sunt probioticele, mai ales cele cu Lactobacillus, care ajută la menținerea echilibrului florei bacteriene în tractul urinar și genital, inhibând dezvoltarea bacteriilor patogene. Acestea se găsesc sub formă de capsule sau în alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, varza murată sau pasta miso. Un alt compus, D-manoza, prezentă în mod natural în merișoare, mere, piersici sau disponibilă ca supliment, împiedică bacteriile să se atașeze de peretele vezicii, facilitând eliminarea lor prin urină.

Prevenție infecții urinare 

Iată câteva metode de a scădea riscul de infecții urinare și de a preveni infecțiile urinare recurente:

Igienă corespunzătoare

Pentru a preveni infecțiile urinare, e nevoie în primul rând de menținerea igienei adecvate, prin spălare cu apă și un săpun sau un gel blând și prin schimbarea zilnică a lenjeriei intime. Folosirea săpunurilor parfumate, a deodorantelor intime și a altor produse iritante poate modifica echilibrul natural al florei din zona intimă, crescând riscul de infecții, de aceea nu ar trebui folosite. După folosirea toaletei, ștergerea trebuie făcută din față spre spate, pentru a preveni transferul bacteriilor din zona anală către uretră. Foarte important, urinarea imediat după contactul sexual ajută la eliminarea bacteriilor care ar putea intra în uretră. 

Hidratare suficientă

Apa ajută la eliminarea bacteriilor din tractul urinar prin urinare frecventă; este recomandat să se consume 6-8 pahare de apă pe zi, iar unele persoane au nevoie chiar de mai mult decât atât dacă sunt înalte și corpolente, dacă lucrează în căldură sau fac efort fizic susținut de-a lungul zilei. Evitarea reținerii urinei pentru perioade lungi reduce riscul de acumulare a bacteriilor în vezica urinară.

Suplimente alimentare

Suplimentele cu extract de merișor sunt utile ca adjuvante în managementul infecțiilor urinare recurente. Și suplimentele care conțin D-manoză pot fi de folos, deoarece acest tip de tip de zahăr simplu, similar glucozei, care se găsește în mod natural în anumite fructe, este recunoscut pentru proprietățile sale de prevenire a infecțiilor tractului urinar, în special cele cauzate de bacteria E. coli, a cărei aderare la epiteliul urinar o blochează.

Alimentație bogată în vitamina C și fibre

Vitamina C ajută la acidifierea urinei, creând deci un mediu mai puțin favorabil pentru bacterii. Printre sursele naturale de vitamina C se numără kiwi-ul, citricele, căpșunile, părunjelul, ardeiul gras și roșiile. 

Atenție la unele contraceptive!

Spermicidele și anumite tipuri de diafragme pot crește riscul de infecții urinare, afectând flora tractului urinar. E bine ca, pe cât posibil, să se aleagă metode contraceptive alternative, dacă se constată că acestea sunt o cauză pentru infecții urinare recurente.

Acest articol este susținut de Urexpert®". Gama Nutriensa - Nutriensa

 


Sursă foto: Shutterstock


Bibliografie:
Merck Manual - Introduction to Urinary Tract Infections (UTIs) 
https://www.merckmanuals.com/professional/genitourinary-disorders/urinary-tract-infections-utis/introduction-to-urinary-tract-infections-utis

Science Direct - Cranberry Juice, Cranberry Tablets, or Liquid Therapies for Urinary Tract Infection: A Systematic Review and Network Meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2405456924001226

Studiul „Cranberry Juice, Cranberry Tablets, or Liquid Therapies for Urinary Tract Infection: A Systematic Review and Network Meta-analysis”, apărut în European Urology Focus, 18 July 2024, https://doi.org/10.1016/j.euf.2024.07.002, autori: Christian Moro et al.

AJKD - Urinary Tract Infections: Core Curriculum 2024
https://www.ajkd.org/article/S0272-6386(23)00837-5/fulltext

Studiul „Urinary Tract Infections: Core Curriculum 2024”, apărut în American Journal of Kidney Diseases, Volume 83, Issue 1, p 90-100, January 2024, 10.1053/j.ajkd.2023.08.009, autori: Hawra Al Lawati et al.
Loubet P, Ranfaing J, Dinh A, Dunyach-Remy C, Bernard L, Bruyère F, Lavigne J-P and Sotto A (2020) Alternative Therapeutic Options to Antibiotics for the Treatment of Urinary Tract Infections. Front. Microbiol. 11:1509. 
doi: 10.3389/fmicb.2020.01509

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0