Muschiul solear (soleus): ce functii are si cu ce afectiuni este asociat

1. Anatomia și funcțiile principale ale mușchiului solear
2. Cu ce afecțiuni este asociat mușchiul solear (soleus)
a. Tendinopatia achiliană
b. Insuficiența venoasă cronică și insuficiența pompei musculare a gambei
c. Întinderea sau lezarea mușchiului solear
d. Sindromul de stres tibial medial (atele tibiale)
e. Slăbiciunea gambei în tulburările de echilibru
f. Contracturi ale mușchiului solear și probleme la nivelul picioarelor
3. Cum previi afecțiunile asociate mușchiului solear (soleus)

Soleusul este un mușchi puternic al gambei care ne menține în poziție verticală și în mișcare. Deși mai puțin faimos decât vecinul său gastrocnemiusul, soleusul joacă un rol esențial în activitățile de zi cu zi și în sănătatea generală. De fapt, experții îl consideră esențial pentru postura în picioare, rezistența la mers și chiar pentru a ajuta la circulația sângelui de la picioare înapoi la inimă.

1. Anatomia și funcțiile principale ale mușchiului solear (soleus)

Soleusul este unul dintre cei trei mușchi care formează gamba (celelalți fiind cele două capete ale gastrocnemiusului). Se află adânc sub mușchiul gastrocnemius, provenind din tibia și fibula superioară (oasele gambei) și unindu-se cu gastrocnemius pentru a forma tendonul lui Ahile în apropierea călcâiului.

Deoarece traversează doar glezna (și nu genunchiul), soleusul este clasificat ca un mușchi cu o singură articulație dedicat mișcării gleznei. Acțiunea sa principală este de a plantarflexa piciorul, ceea ce înseamnă că îndreaptă degetele de la picioare în jos (ca atunci când stai pe vârfuri). Soleusul este deosebit de activ în timpul mișcărilor precum mersul, alergarea și săritul, unde ajută la împingerea corpului înainte prin extinderea gleznei.

O caracteristică importantă a soleusului este compoziția și dimensiunea fibrelor sale musculare. Este alcătuit predominant din fibre musculare cu contracție lentă (tip I), care sunt fibre adaptate pentru rezistență și activitate continuă.

Studiile indică faptul că aproximativ 80-90% dintre fibrele soleusului sunt de tip rezistență, o proporție mai mare decât în majoritatea mușchilor.

Recomandările Experților DOC

Această compoziție permite soleusului să efectueze contracții susținute fără a obosi rapid. Din punct de vedere anatomic, mușchiul solear ocupă una dintre cele mai mari suprafețe transversale dintre toți mușchii membrului inferior, reprezentând aproximativ 70% din masa musculară din spatele piciorului. În termeni practici, aceasta înseamnă că soleusul este construit pentru forță și rezistență, generând o forță semnificativă pe perioade lungi de timp.

Funcțional, mușchiul solear este vital pentru menținerea posturii și a echilibrului. Când stai nemișcat, soleusul lucrează constant pentru a împiedica corpul să se încline înainte sub influența gravitației. Acționează ca un stabilizator postural, contractându-se ușor pentru a menține piciorul inferior și glezna stabile.

2. Cu ce afecțiuni este asociat mușchiul solear (soleus)

Având în vedere rolul său central în funcția gambei, soleus poate fi implicat într-o varietate de afecțiuni musculo-scheletice și circulatorii. Două dintre cele mai semnificative probleme legate de disfuncția soleusului sunt tendinopatia achiliană și insuficiența venoasă cronică, pe care le vom examina în detaliu. De asemenea, vom evidenția alte afecțiuni relevante, cum ar fi întinderile musculare și „spargiile tibiale” (sindromul de stres tibial medial), unde mușchiul solear poate juca un rol.

a. Tendinopatia achiliană

Tendonul lui Ahile este mușchiul puternic din spatele gleznei care leagă mușchii gambei (solear și gastrocnemius) de osul călcâiului. Tendinopatia achiliană este o leziune frecventă a acestui tendon prin suprasolicitare, caracterizată prin durere, rigiditate și afectarea funcției tendonului. Adesea afectează alergătorii, sportivii și chiar persoanele sedentare care își cresc brusc nivelul de activitate. Cum contribuie mușchiul solear la tendinopatia achiliană?

Deoarece soleusul contribuie major la forța de plantarflexie a gleznei, acesta are o influență mare asupra încărcărilor transmise prin tendonul lui Ahile. Dacă soleusul nu funcționează optim, alte structuri pot fi suprasolicitate. Cercetări recente sugerează că slăbiciunea sau disfuncția solearului poate contribui la tendinopatia achiliană prin modificarea modului în care forțele sunt distribuite în tendon.

La alergătorii cu tendinopatie achiliană, de exemplu, studiile au descoperit deficite în forța și rezistența mușchiului solear în comparație cu alergătorii sănătoși. În esență, dacă soleusul nu își susține greutatea, tendonul achilian poate suferi o încărcare inegală sau excesivă, contribuind la deteriorarea microscopică a tendoanelor și la durere.

Stresul în mușchii gambei (inclusiv soleus) este, de asemenea, un factor de risc cunoscut pentru problemele legate de tendonul achilian. Dorsiflexia limitată a gleznei - adesea din cauza unui gastrocnemius și solear încordat (o afecțiune numită contractură equinală) - poate crește tensiunea asupra tendonului achilian în timpul activităților. Studiile clinice arată că un equin (gambă inflexibilă) este asociat cu tendinita/tendinopatia lui Ahile, precum și cu alte probleme ale piciorului și gleznei, deoarece o musculatură rigidă a gambei forțează tendonul lui Ahile să depună mai mult efort la mișcări de ultimă generație. Acesta este unul dintre motivele pentru care exercițiile de întindere și flexibilitate pentru complexul soleus-gastrocnemius sunt frecvent recomandate în prevenirea și recuperarea leziunilor tendonului lui Ahile.

b. Insuficiența venoasă cronică

Insuficiența venoasă cronică este o afecțiune circulatorie în care venele picioarelor se luptă să returneze sângele către inimă, ceea ce duce la acumularea de sânge (stază venoasă), creșterea presiunii în vene și adesea umflarea picioarelor, durere și varice.

În timp, insuficiența venoasă cronică poate duce la modificări ale pielii și chiar ulcere venoase la nivelul gambelor. Deși insuficiența venoasă cronică are multe cauze (inclusiv incompetența valvulară în vene și efectele pe termen lung ale cheagurilor de sânge), un factor esențial în dezvoltarea și progresia sa este eficiența pompei musculare a gambei - acționată în principal de mușchiul solear și alți mușchi ai gambei.

Când soleusul nu se contractă suficient sau cu suficientă forță, sângele rămâne în venele gambei, provocând distensie și hipertensiune arterială în acele vene. În timp, această presiune deteriorează pereții și valvele venelor, agravând insuficiența.

O manifestare extremă este dezvoltarea trombozelor venoase profunde în venele soleale, așa cum am menționat mai sus. Într-adevăr, rețeaua de vene soleale este un loc comun pentru formarea cheagurilor atunci când fluxul sangvin stagnează; anatomic, vena soleală centrală este adesea un loc pentru tromboză. Aceste cheaguri pot provoca dureri și umflături la nivelul gambei și prezintă un risc serios dacă se propagă sau se rup și călătoresc spre plămâni.

Insuficiența venoasă cronică este adesea observată la persoanele care petrec perioade lungi de timp șezând sau în picioare fără mișcare. Lipsa activării solearului (de exemplu, la un angajat care stă pe scaun toată ziua sau la cineva imobilizat după o intervenție chirurgicală) poate duce rapid la congestie venoasă.

c. Întinderea sau lezarea mușchiului solear

Mușchiul solear în sine poate fi întins sau rupt, adesea din cauza accelerării bruște, a suprasolicitării sau a întinderii excesive (cum ar fi sprintul sau împingerea forțată cu genunchiul îndoit). Întinderile mușchiului solear pot provoca dureri profunde la nivelul gambei și sunt uneori greu de distins de întinderile gastrocnemian, mai frecvente. Leziunile pot fi trecute cu vederea sau confundate cu tendinita lui Ahile sau „piciorul de tenis” (o ruptură clasică a gastrocnemianului).

Studiile imagistice (cum ar fi ecografia sau RMN-ul) sunt adesea necesare pentru a confirma o leziune a mușchiului solear. Aceste leziuni tind să apară la joncțiunile musculotendinoase ale mușchiului, adesea în apropierea locului unde tendoanele interne se ancorează în mușchi. Prevenirea întinderilor mușchiului solear implică o încălzire adecvată, antrenament progresiv și evitarea creșterilor bruște și mari ale activității. Reabilitarea se concentrează pe odihnă, întindere ușoară și întărire treptată.

d. Sindromul de stres tibial medial (atele tibiale)

Atelele tibiale reprezintă o leziune cauzată de suprasolicitare, caracterizată prin durere de-a lungul marginii interioare a tibiei (osul tibial). Mușchiul solear are puncte de inserție pe tibie (de-a lungul așa-numitei linii soleale). Contracția excesivă sau repetitivă a solearului poate trage de periostul tibial (acoperirea osoasă), contribuind la microleziuni și inflamația atelelor tibiale.

e. Slăbiciunea gambei în tulburările de echilibru

La vârstnici sau la persoanele cu afecțiuni neurologice, slăbiciunea mușchiului solear (și a mușchilor gambei în general) poate contribui la probleme de echilibru și la un risc mai mare de căderi. Întrucât soleusul este esențial pentru stabilitatea posturală, declinul său (de exemplu, din cauza neuropatiei) se poate manifesta prin dificultăți în a sta în picioare constant sau legănări frecvente. Întărirea solearului face adesea parte din programele de exerciții de prevenire a căderilor pentru seniori.

f. Contracturi ale mușchiului solear și probleme la nivelul picioarelor

După cum am menționat mai sus, un solear cronic încordat (equinus) poate predispune persoanele la o varietate de afecțiuni ale piciorului și gleznei. Pe lângă tendinopatia lui Ahile și fasciita plantară, equinusul poate agrava afecțiuni precum piciorul plat (disfuncția tendonului tibial posterior) și sindromul de stres tibial medial, prin modificarea biomecanicii normale. Gestionarea acestor afecțiuni necesită adesea îmbunătățirea flexibilității solear-gastrocnemius cu exerciții de întindere sau atele nocturne.

Prin înțelegerea acestor afecțiuni asociate, devine clar că menținerea unui mușchi solear sănătos printr-o condiție fizică, flexibilitate și activitate adecvate este benefică nu doar pentru performanța atletică, ci și pentru sănătatea generală musculo-scheletică și circulatorie.

3. Cum previi afecțiunile asociate mușchiului solear (soleus)

Prevenirea problemelor asociate cu mușchiul solear se reduce în mare măsură la menținerea unei sănătăți bune a mușchilor gambei și la atenția la semnele timpurii ale problemelor. Iată câteva strategii generale:

Exerciții și întinderi regulate: Menținerea mușchiului solear puternic și flexibil este esențială. Includeți în rutina dvs. exerciții precum ridicarea călcâielor (atât cu genunchii îndreptați, cât și cu genunchii îndoiți pentru a viza în mod specific solearul) pentru a vă dezvolta forța gambei.

Întindeți zilnic mușchii gambei făcând o întindere la perete sau o întindere pe o placă înclinată (cu genunchiul îndoit pentru a izola solearul) pentru a preveni încordarea excesivă. Încălzirea adecvată înainte de sport și progresia treptată a intensității cu care alergați pot ajuta la prevenirea atât a supraîncărcării tendonului lui Ahile, cât și a întinderilor mușchiului solear.

Evitați creșterile bruște ale nivelului de activitate, în special a activităților cu impact ridicat. Tendonul lui Ahile și mușchiul solear se adaptează la încărcări crescute în timp, dar creșterile bruște (cum ar fi dublarea distanței de alergare) pot depăși capacitatea unității musculo-tendinoase și pot duce la tendinopatie sau leziuni musculare. Respectarea „regulii 10%” (creșterea volumului de antrenament cu cel mult ~10% pe săptămână) este o regulă generală pentru a permite mușchiului solear și tendonului lui Ahile să se întărească adaptiv.

Purtați încălțăminte care să ofere suport călcâiului și să susțină arcada, în special în timpul alergării sau al statului prelungit în picioare. Acest lucru poate reduce stresul asupra unității solear-ahile și poate îmbunătăți absorbția șocurilor. Evitați antrenamentul constant pe suprafețe foarte dure sau neuniforme dacă sunteți predispus la dureri la tibie sau la tendonul lui Ahile, deoarece aceste suprafețe cresc forțele de impact pe care solearul trebuie să le absoarbă.

Dacă aveți un loc de muncă sedentar sau trebuie să parcurgeți călătorii lungi, faceți pauze scurte pentru a vă mișca gleznele și picioarele. Simpla ridicare a călcâielor din șezut de 10-15 ori sau mișcarea picioarelor în sus și în jos în fiecare oră poate activa mușchiul solear și menține fluxul sangvin, ceea ce poate preveni acumularea de sânge în vene (și poate reduce senzația de oboseală și umflare a picioarelor). Acest lucru este deosebit de important pentru cei cu risc de varice sau cheaguri - activarea regulată a mușchilor gambei este o măsură preventivă simplă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Is soleus intrinsic motor neuron excitability contributing to motor deficits in runners with Achilles tendinopathy?”, European Journal of Applied Physiology, 2025, autori: Gabriel L. Fernandes, Lucas B. R. Orssatto & Gabriel S. Trajano
https://link.springer.com/article/10.1007/s00421-025-05824-z
Studiul „Current Concepts in the Nonoperative Management of Achilles Tendon Pathologies: A Scoping Review”, J. Clin. Med. 2025, autori: Jennifer A. Kipp, D. Blazek
https://www.mdpi.com/2077-0383/14/13/4736
Studiul „The soleus muscle in comparative anatomy: Morphological variation and functional adaptation across mammals, with clinical insights”, Ann Anat. 2025 Aug, autori: Łukasz Olewnik, Ingrid C Landfald, Aleksandra Kajkowska-Szabert, George Triantafyllou, Maria Piagkou
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40532988/
Studiul „Medial Tibial Stress Syndrome: A Scoping Review of Epidemiology, Biomechanics, and Risk Factors”, Cureus. 2025 Mar 30; autori: Mohamed A Saad, Jamal M Jamal, Abdulrazzaq T Aldhafiri, Salem A Alkandari
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11958822/
Studiul „Anatomical insights into the median septum on soleal vein network and deep vein thrombosis risk”, Thrombosis Journal volume 22, Article number: 102 (2024), autori: Yoko Tabira, Joe Iwanaga, Shinichi Tanaka, Keishiro Kikuchi, Keigo Shimizu
https://thrombosisjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12959-024-00672-x
Studiul „Problems in Diagnosis and Treatment of Soleus Muscle Injuries—Narrative Review and Case Report”, J. Clin. Med. 2025, autori: Robert Trybulski, Kamil Gałęziok et al.
https://www.mdpi.com/2077-0383/14/6/1955