Măștile de protecție nu pot provoca supraexpunere la dioxid de carbon, nici chiar la pacienții
Măștile de protecție nu pot provoca supraexpunere la dioxid de carbon, nici chiar la pacienții cu boli pulmonare
Măștile de protecție nu pot provoca supraexpunere la dioxid de carbon, nici chiar la pacienții cu boli pulmonare [studiu]
Descoperiri recente contrazic afirmațiile care asociază purtarea măștilor de protecție împotriva infectării cu noul coronavirus cu otrăvirea cu dioxid de carbon, prin captarea acestui compus chimic.
În timpul pandemiei de COVID-19, purtarea măștilor de protecție a devenit o problemă intens dezbătută la nivel de populație, unele persoane susținând în mod fals că masca ar putea pune sănătatea oamenilor în pericol. Acest studiu¹, publicat în jurnalul științific Annals of the American Thoracic Society, arată că nu se întâmplă așa.
Masca de protecție nu împiedică schimbul de gaze, nici la persoanele cu boli respiratorii
Oamenii de știință implicați în acest studiu au evaluat problemele care ar putea apărea cu schimbul de gaze, adică modificările nivelului de oxigen sau de dioxid de carbon la persoanele sănătoase, precum și la cele cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) înainte și în timpul utilizării măștilor chirurgicale. Persoanele cu BPOC, conform fișei informative despre educația pacientului privind boala trebuie, în general, „ să se străduiască mai tare pentru a respira, ceea ce poate duce la dificultăți de respirație și/sau senzație de oboseală”.
Studiul a arătat că nu există efecte negative ale purtării măștii de protecție nici chiar la persoanele cu insuficiență pulmonară foarte severă. În ceea ce privește senzația de respirație îngreunată pe care o pot experimenta unii oameni sănătoși când poartă mască, savanții afirmă că aceasta nu înseamnă că schimbul de gaze este afectat.
Cel mai probabil, aceste persoane au impresia că le-ar fi necesară o ventilație mai mare când fac un efort, ceea ce nu înseamnă, însă, că se vor sufoca sau că se vor otrăvi cu dioxid de carbon. De asemenea, unii oameni sunt pur și simplu nemulțumiți sau stresați de faptul că trebuie să-și acopere fața și din acest motiv simt că nu mai pot respira normal.
De exemplu, spun cercetătorii, dacă mergi rapid pe o pantă, este posibil să simți că îți trebuie mai mult aer și că masca te împiedică să inspiri atât cât ai nevoie. Soluția este pur și simplu să mergi mai încet, să respiri normal sau, dacă ești la o distanță sigură de alte persoane, să-ți îndepărtezi masca pentru câteva clipe.
Importanța purtării unei măști de protecție pentru a preveni infecția cu noul coronavirus este foarte mare. Dacă nu este disponibilă o mască chirurgicală, CDC recomandă purtarea unei măști de pânză cu cel puțin două straturi. Pacienții cu boli pulmonare, în special, ar trebui să evite infectarea prin purtarea unei măști de protecție care, împreună cu spălatul pe mâini corect și cu distanțarea socială, s-a dovedit că reduce riscul de infectare cu noul coronavirus.
Acest studiu a fost realizat după ce au apărut rapoartele unei audieri publice din Florida, în care s-au făcut comentarii cum că purtarea măștilor pune viața în pericol, în condițiile în care nu erau disponibile date despre efectele măștilor chirurgicale asupra schimbului de gaze.
Autorii studiului spun că observațiile lor pot fi limitate de mărimea eșantionului, însă populația oferă un semnal clar în ceea ce privește efectul nul al măștilor chirurgicale asupra modificărilor fiziologice relevante în schimbul de gaze, în circumstanțe de rutină (mers normal, reglarea respirației etc.). Este important ca populația să fie informată că disconfortul asociat cu purtarea măștilor nu duce la probleme de siguranță nefondate, cum ar fi otrăvirea cu dioxid de carbon, concluzionează aceștia.
Măștile protejează împotriva infectării cu noul coronavirus, în anumite condiții
Cercetările arată că măștile funcționează bine atunci când sunt asociate cu distanțarea socială și cu spălatul corect pe mâini. Evitarea aglomerațiilor este totuși esențială, chiar și cu o mască pusă, pentru a ajuta la încetinirea răspândirii noului coronavirus, deoarece, în anumite condiții, persoanele bolnave de COVID-19 pot transmite noul coronavirus chiar și cu masca pusă.
În timpul utilizării, trebuie evitată atingerea măștii, dar, dacă e neapărată nevoie să fie scoasă, masca va fi manevrată doar de șnururi și apoi mâinile vor fi dezinfectate. La îndepărtarea măștii, nu se atinge partea din față, ci se apucă de șnururi și se scoate, acțiune urmată de spălarea imediată a mâinilor cu apă și săpun, pentru cel puțin 20 de secunde sau utilizarea unui gel dezinfectant cu 70% alcool, cum este Guard X.
European Lung Foundation recomandă următoarele reguli de folosire în siguranță a unei măști de protecție împotriva noului coronavirus:
- Spală-te pe mâini înainte de a pune masca.
- Verifică dacă masca este intactă sau dacă are rupturi ori găuri; nu folosi masca
- dacă este stricată.
- Asigură-te că masca acoperă gura, nasul și bărbia și că nu sunt goluri pe marginile măștii.
- Evită să atingi masca în timp ce o porți.
- Scoate masca apucând-o de sforile care se pun în jurul urechilor, fără a atinge partea din față a măștii.
- Spală-te pe mâini după ce ai îndepărtat masca.
Masca de protecție poate fi purtată în siguranță până la 4 ore sau până când se umezește. Dacă trebuie să porți mască pentru o perioadă lungă de timp, e bine să ai și una de rezervă. În acest fel, vei putea să te speli pe mâini sau să le cureți cu un gel dezinfectant și să schimbi masca, mai degrabă decât să porți una umedă, care nu va fi la fel de eficientă.
Măștile chirurgicale sunt de unică folosință și trebuie purtate în mod normal o singură dată și aruncate la coșul de gunoi după utilizare, iar cele de pânză trebuie spălate cu apă și săpun sau detergent după fiecare utilizare.
Ce impact au măștile de protecție asupra mediului?
În ultima vreme, s-a observat o creștere a numărului de deșeuri din plastic asociată cu purtarea măștilor și a mănușilor de plastic de unică folosință. Această problemă poate fi redusă, însă, prin evitarea consumabilelor inutile, cum sunt, de exemplu, mănușile. Acestea nu ar trebui purtate de populație decât dacă este recomandat în mod special de medic să facă acest lucru.
De asemenea, ne putem asigura că, după utilizare, eliminăm în mod responsabil măștile de protecție în coșuri de gunoi și nu le lăsăm în locuri publice, nu le aruncăm pe stradă sau pe geamurile mașinii. Acest lucru va limita, de asemenea, riscul de a infecta alte persoane. În plus, evitarea acumulării deșeurilor din plastic ar trebui să fie o preocupare generală pentru fiecare dintre noi; putem încerca să limităm zilnic folosirea și apoi aruncarea articolelor din plastic, utilizând, în schimb, materiale mai prietenoase cu mediul înconjurător.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
ATS Journals - Effect of Face Masks on Gas Exchange in Healthy Persons and Patients with COPD
https://www.atsjournals.org/doi/10.1513/AnnalsATS.202007-812RL
1. Studiul „Effect of Face Masks on Gas Exchange in Healthy Persons and Patients with COPD”, apărut în Annals of the American Thoracic Society, 2020; DOI: 10.1513/AnnalsATS.202007-812RL, autori: Rajesh Samannan, Gregory Holt et al.
European Lung Foundation - Wearing a mask or face covering if you have a lung condition
https://www.europeanlung.org/en/covid-19/covid-19-information-and-resources/wearing-a-mask-or-face-covering-if-you-have-a-lung-condition
Te-ar mai putea interesa și...
![COVID-19: Vaccinul mRNA-1273 produce un „răspuns imunitar robust” la primate [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2020/SEPTEMBRIE/vaccin-coronavirus-moderna.jpg "COVID-19: Vaccinul mRNA-1273 produce un „răspuns imunitar robust” la primate [studiu]")
