Cum afli daca ai intoleranta la gluten sau boala celiaca?

Tot mai multe persoane sunt diagnosticate la ora actuală cu intoleranță la gluten sau cu boala celiacă. În cazul acestor pacienți, consumul de grâu, secară, orz și ovăz, cereale cu gluten, duce la distrugerea mucoasei intestinelor și la asimiliarea incompletă a nutrienților din alimente.

Glutenul este o proteină vegetală care se regăsește în cerealele precum grâul, orzul și secara. De fapt, glutenul este alcătuit, la rândul lui, din două proteine: gluteină și gliadină. Atunci când intră în contact cu apa, proteinele din gluten capătă o consistență lipicioasă – acesta este motivul pentu care aluatul din făină crește când este lăsat la căldură, la dospit. Unii oameni au intoleranță la gluten, iar alții au boala celiacă, o afecțiune în care sistemul imunitar atacă propriile țesuturi atunci când consumă gluten.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este boala celiacă?

Boala celiacă este o afecțiune autoimună a intestinului subțire care apare la persoanele cu o predispoziție genetică. Atunci când o persoană cu boală celiacă consumă gluten, sistemul imunitar al organismului reacționează și atacă mucoasa intestinală, cauzând inflamații și deteriorarea acesteia.

Care sunt cauzele acestei boli?

Simptomele bolii celiace au legătură cu deteriorarea enterocitelor din intestinul subțire. În tabloul clinic complet, caracteristicile tipice ale intestinului subțire sunt inflamația cronică și atrofia vilozităților. Un individ trebuie să aibă gene DQ2 sau DQ8 dominante HLA. Boala este rezultatul reacției negative a sistemului imunitar la gluten, iar una dintre proteinele importante implicate este un anticorp la transglutaminaza tisulară.

Există totuși și alte căi propuse care contribuie la apariția bolii. Glicoproteina gliadină (prezentă în gluten) are un efect toxic direct asupra enterocitelor prin suprareglarea producției de IL-15.

Unele studii indică faptul că infecțiile gastrointestinale din copilăria timpurie sunt relevante pentru dezvoltarea bolii celiace mai târziu în viață. Acest lucru nu este surprinzător având în vedere organul afectat, dar este probabil că este direct relevant și pentru faptul că boala celiacă este cauzată de o tulburare a funcției imune.

Anticorpii IgA împotriva endomisiului mușchilor netezi și a transglutaminazei tisulare sunt adesea utilizați pentru a diagnostica boala celiacă. Cu toate acestea, doar aproximativ 5% dintre pacienții cu boală celiacă au o deficiență a acestei imunoglobuline.

Cine este la risc de boală celiacă?

Boala celiacă este mai des întâlnită la femei decât în cazul bărbaților. De asemenea, riscul de boală celiacă este mai mare la persoanele cu boli autoimune sau genetice, precum diabetul zaharat de tip 1, tiroidita autoimună, hepatita autoimună, sindromul Down, sindromul Williams și sindromul Turner.

Ce spun cifrele despre boala celiacă?

Se estimează că această boală afectează o persoană din 100, la nivel mondial, dar că numai 30% dintre cei afectați sunt diagnosticați.

Simptome si diagnosticare pentru boala celiacă

Simptome

Diareea cronică, durerile abdominale și constipația pot anunța boala celiacă. Însă afecțiunea are și semne atipice, precum oboseala prelungită, anemia, dermatita, tulburările menstruale și stomatita. Boala celiacă apare pe un fond genetic, iar testele disponibile la ora actuală în România permit depistarea predispoziției.

Există anumite situații în care testele sunt indicate. În familiile cu istoric pentru boală celiacă, testarea celorlalți membri, cu sau fără simptome, este necesară cu scopul de a exclude sau a confirma prezența predispoziției genetice pentru boală celiacă, predispoziția genetică fiind un factor necesar pentru apariția bolii. Fără factorul genetic predispozant este imposibil să dezvolți boala în viitor.

Medicii recomandă testarea genetică și în cazul bebelușilor care provin din familii unde există boală celiacă. Testarea trebuie făcută înainte de începerea diversificării alimentare.

Testarea genetică pentru intoleranță la gluten

Avantajul testului genetic este că nu este influențat de dietă. Celelalte analize necesare diagnosticului de boală celiacă nu pot fi interpretate dacă o persoană a exclus din alimentație glutenul. După 6 luni de dietă fără gluten, se normalizează parametrii serologici, se normalizează mucoasa intestinală, astfel că nu mai ai mijloace de diagnostic, dacă aceste teste nu au fost efectuate anterior. În aceste situații, singurul test care poate orienta diagnosticul rămâne testul genetic, potrivit geneticienilor.

Testul genetic pentru boala celiacă este non-invaziv, presupune recoltarea unei cantități mici de sânge și se face o singură dată în viață. În țările din vestul Europei, această analiză este inclusă în lista celor decontate de casele de asigurări – iar în Spania, de pildă, este cea mai solicitată investigație genetică la nivelul întregii țări.

Cei doi anticorpi măsurați sunt anticorpii anti-transglutaminază tisulară (prin test imunosorbent legat de enzime sau ELISA măsurat numeric) și anticorpii anti-endomiziali care sunt de obicei raportați ca negativi, slab pozitivi sau pozitivi. În mod tradițional, următorul pas și standardul de aur pentru diagnostic este biopsia mucoasei duodenale; în boala celiacă, aceasta arată atrofie viloasă. Este important ca aceste teste să fie efectuate în timp ce pacientul urmează o dietă regulată, care conține gluten.

Testarea HLA

Un alt test util este pentru antigenul leucocitar uman (HLA). Genotipurile HLA specifice au fost puternic asociate cu boala celiacă. Testarea HLA poate fi utilizată în procesul de diagnosticare. De exemplu, liniile directoare Joint BSPGHAN și Celiac UK indică faptul că testele serologice pozitive cu tipare HLA pozitivă în prezența simptomelor tipice pot fi acceptate ca o confirmare a diagnosticului fără a fi nevoie de biopsie.

Urmărirea intestinului subțire poate evidenția obliterarea mucoasei intestinale, dilatarea intestinului și flocularea bariului. Endoscopia superioară este adesea folosită pentru a confirma diagnosticul.

Tratament boala celiacă

Singurul tratament pentru boala celiacă este să se urmeze o dietă strictă fără gluten pe viață.

Complicațiile în boala celiacă

Boala celiacă netratată duce la complicații severe pe termen lung precum malnutriția, boli autoimune al ficatului, neuropatie periferică, tumori intestinale maligne. Dieta fără gluten este singura terapie disponibilă și eficientă care duce la normalizarea parametrilor serologici și la o remisie totală a semnelor clinice.

Intoleranța la gluten nu este același lucru cu boala celiacă

Intoleranța la gluten și boala celiacă sunt diferite. Persoanele cu boală celiacă au un răspuns autoimun la gluten, deci corpurile lor încearcă să lupte împotriva glutenului ca și cum ar fi un agent patogen. Această reacție provoacă inflamație și leziuni ale tractului lor digestiv. Persoanele cu boală celiacă au, de asemenea, niveluri ridicate de anumiți anticorpi în sânge, adică substanțe care luptă împotriva glutenului. Însă persoanele cu sensibilitate la gluten sau intoleranță la gluten nu au o genă anormală sau anticorpi în sânge.

Simptomele intoleranței la gluten diferă de la copii la adulți. În cazul intoleranței la gluten la copii, simptomele sunt următoarele:

balonare
gaze intestinale
constipație
diaree cronică
crampe abdominale
greață și vărsături

La adulți, simptomele intoleranței la gluten sunt următoarele:

oboseală
anemie
depresie sau anxietate
dureri articulare
osteoporoză
dureri de cap
afte bucale
infertilitate
dereglări menstruale
furnicături la nivelul extremităților

Deși intoleranța la gluten nu se vindecă, o dietă fără gluten ajută la gestionarea simptomelor. În plus, probioticele contribuie la creșterea bacteriilor bune din intestin, care pot reduce simptomele de balonare, gaze sau constipație. Unele cercetări sugerează că administrarea unor enzime poate ajuta la digerarea glutenului, dar experții încă investighează acest tratament.

Există și alergie la gluten, care se manifestă prin simptome mai delicate. De aceea, recomandarea noastră este să apelezi la un medic specialist pentru stabilirea diagnosticului corect dacă te confrunți cu simptome care îți dau de gândit că ai putea avea o problemă legată de gluten.

Intoleranța la gluten afectează cel mult 1% din populație, însă tot mai mulți oameni se străduiesc să evite glutenul, fără să consulte un medic specialist înainte, crezând că suferă de intoleranță. Spre exemplu, în SUA, acolo unde conceptul de intoleranță la gluten este mai popular decât la noi, în jur de 17 milioane de oameni consideră că au intoleranță sau sensibilitate la gluten.

Acest lucru este excelent pentru industria produselor fără gluten, așa numitele „gluten free” întrucât, la nivel mondial, se cheltuie miliarde de dolari pe acestea, potrivit unor estimări. Se poate spune, deci, că unii oameni sunt încurajați să consume produse fără gluten chiar și atunci când nu este cazul.

Potrivit specialiștilor, mulți dintre cei care cred că suferă de intoleranță sau sensibilitate la gluten nu au nicio problemă de acest gen. Un studiu condus de cercetătorul Peter Gibson a scos la iveală un adevăr uimitor: oamenii care suferă de sensibilitate la gluten își induc, de fapt, ideea potrivit căreia au intoleranță la gluten, iar această idee funcționează precum opusul fenomenului placebo. Așadar, simptomele apar fără să existe o cauză fizică.

Echipa medicului Peter Gibson a mers mai departe cu cercetările și a descoperit că în cele mai multe cazuri, adulții își pun singuri diagnosticul de intoleranță la gluten. Jessia Biesiekierski, medic care face parte din echipa lui Gibson, a precizat că „sensibilitatea la gluten care apare la pacienții care nu suferă de boală celiacă pare a fi o afecțiune foarte comună, însă nu este deloc așa. Adevărul este că această sensibilitate afectează un număr foarte mic de oameni.”

Biesiekierski susține că va continua studiile cu privire la această temă, întrucât își dorește să afle dacă sensibilitatea la gluten care nu este cauzată de boală celiacă există sau nu.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Celiac Disease
https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/malabsorption-syndromes/celiac-disease
NCBI - Health Benefits and Adverse Effects of a Gluten-Free Diet in Non–Celiac Disease Patients
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5866307/
Studiul „Health Benefits and Adverse Effects of a Gluten-Free Diet in Non–Celiac Disease Patients”, apărut în Gastroenterol Hepatol (N Y). 2018 Feb; 14(2): 82–91., autori: Benjamin Niland, Brooks D. Cash
Pub Med - No effects of gluten in patients with self-reported non-celiac gluten sensitivity after dietary reduction of fermentable, poorly absorbed, short-chain carbohydrates
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23648697/
Studiul „No effects of gluten in patients with self-reported non-celiac gluten sensitivity after dietary reduction of fermentable, poorly absorbed, short-chain carbohydrates”, apărut în Gastroenterology. 2013 Aug;145(2):320-8.e1-3. doi: 10.1053/j.gastro.2013.04.051. Epub 2013 May 4, autori: Jessica R Biesiekierski, Peter R Gibson et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...