Tot mai multe persoane sunt diagnosticate la ora actuala cu intoleranta la gluten, numita si boala celiaca. Se estimeaza ca aceasta afecteaza o persoana din 200, la nivel mondial. In cazul acestor pacienti, consumul de grau, secara, orz si ovaz, cereale cu gluten, duce la distrugerea mucoasei intestinelor si la asimiliarea incompleta a nutrientilor din alimente.

Care sunt cauzele acestei boli?

Simptomele bolii celiace se datorează deteriorării enterocitelor din intestinul subțire. În tabloul clinic complet, caracteristicile tipice ale intestinului subțire sunt inflamația cronică și atrofia vilozităților.

Un individ trebuie să aibă gene DQ2 sau DQ8 dominante HLA. Boala este rezultatul reacției negative a sistemului imunitar la gluten, iar una dintre proteinele importante implicate este un anticorp la transglutaminaza tisulară.

Există totuși și alte căi propuse care contribuie la apariția bolii. Glicoproteina gliadina (prezentă în gluten) are un efect toxic direct asupra enterocitelor prin suprareglarea producției de IL-15.

Unele studii indică faptul că infecțiile gastrointestinale din copilăria timpurie sunt relevante pentru dezvoltarea bolii celiace mai târziu în viață. Acest lucru nu este surprinzător având în vedere organul afectat, dar este probabil că este direct relevant și pentru faptul că boala celiacă este cauzată de o tulburare a funcției imune.

Anticorpii IgA împotriva endomisiului mușchilor netezi și a transglutaminazei tisulare sunt adesea utilizați pentru a diagnostica boala celiacă. Cu toate acestea, doar aproximativ 5% dintre pacienții cu boală celiacă au o deficiență a acestei imunoglobuline.

Simptome si diagnosticare - boala celiaca

Diareea cronica, durerile abdominale si constipatia pot anunta boala celiaca. Insa afectiunea are si semne atipice, precum oboseala prelungita, anemia, dermatita, tulburarile menstruale si stomatita. Boala celiaca apare pe un fond genetic, iar testele disponibile la ora actuala in Romania permit depistarea predispozitiei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Exista anumite situatii in care testele sunt indicate. In familiile cu istoric pentru boala celiaca, testarea celorlalti membri, cu sau fara simptome, este necesara cu scopul de a exclude sau confirma prezenta predispozitiei genetice pentru boala celiaca, predispozitia genetica fiind un factor necesar pentru aparitia bolii. Fara factorul genetic predispozant este imposibil sa dezvolti boala in viitor.

Medicii recomanda testarea genetica si in cazul bebelusilor care provin din familii unde exista boala celiaca. Testarea trebuie facuta inainte de inceperea diversificarii alimentare.

Testarea genetica pentru intoleranta la gluten

Avantajul testului genetic este ca nu este influentat de dieta. Celelalte analize necesare diagnosticului de boala celiaca nu pot fi interpretate daca o persoana a exclus din alimentatie glutenul. Dupa 6 luni de dieta fara gluten, se normalizeaza parametrii serologici, se normalizeaza mucoasa intestinala, astfel ca nu mai ai mijloace de diagnostic, daca aceste teste nu au fost efectuate anterior. In aceste situatii, singurul test care ne poate orienta diagnosticul ramane testul genetic” , declara geneticienii.

Testul genetic pentru boala celiaca este non-invaziv, presupune recoltarea unei cantitati mici de sange si se face o singura data in viata. In tarile din vestul Europei, aceasta analiza este inclusa in lista celor decontate de casele de asigurari – iar in Spania, de pilda, este cea mai solicitata investigatie genetica la nivelul intregii tari.

Cei doi anticorpi măsurați sunt:

• anticorpi anti-transglutaminază tisulară (prin test imunosorbent legat de enzime sau ELISA măsurat numeric) și
• anticorpi anti-endomiziali care sunt de obicei raportați ca negativi, slab pozitivi sau pozitivi.

În mod tradițional, următorul pas și standardul de aur pentru diagnostic este biopsia mucoasei duodenale; în boala celiacă, aceasta arată atrofie viloasă.

Este important ca aceste teste să fie efectuate în timp ce pacientul urmează o dietă regulată, care conține gluten.

Un alt test util este pentru antigenul leucocitar uman (HLA). Genotipurile HLA specifice au fost puternic asociate cu boala celiacă. Testarea HLA poate fi utilizată în procesul de diagnosticare. De exemplu, liniile directoare Joint BSPGHAN și Celiac UK publicate în 2013 indică faptul că testele serologice pozitive cu tipare HLA pozitivă în prezența simptomelor tipice pot fi acceptate ca confirmare a diagnosticului fără a fi nevoie de biopsie.

Studii de laborator in boala celiaca

Atât diabeticii de tip 1, cât și persoanele cu sindromul Down au o incidență mare a bolii celiace; deci este necesară o analiză adecvată in cauzl acestor pacienti.
Electroliții pot evidenția hipocalcemie, hipokaliemie, acidoză metabolică
Anemia datorată deficienței de folat, fier sau vitamina B12
Timpul de protrombină poate fi prelungit
Scaunele sunt grase și au un miros rânced

Radiologie

• Urmărirea intestinului subțire poate evidenția obliterarea mucoasei intestinale, dilatarea intestinului și flocularea bariului.
• Endoscopia superioară este adesea folosită pentru a confirma diagnosticul
   

Complicatiile in boala celiaca

Boala celiaca netratata duce la complicatii severe pe termen lung precum malnutritia, boli autoimune al ficatului, neuropatie periferica, tumori intestinale maligne. Dieta fara gluten este singura terapie disponibila si eficienta ce duce la normalizarea parametrilor serologici si la o remisie totala a semnelor clinice. Boala celiaca este mai des intalnita la femei decat la barbati.

De asemenea, riscul de boala celiaca este mai mare la persoanele cu boli autoimune sau genetice , precum diabetul zaharat de tip 1, tiroidita autoimuna, hepatita autoimuna, sindromul Down, sindromul Williams si sindromul Turner.

Intoleranta la gluten – cat este "mit" si cat e adevar?

Intoleranta la gluten este catalogata drept boala celiaca. Aceasta afectiune este de natura autoimuna si apare in urma unei predispozitii genetice, explica specialistii.

Glutenul este proteina vegetala care se regaseste in cerealele precum graul, orzul si secara. De fapt, glutenul este alcatuit, la randul lui, din doua proteine: glutein si gliadin. Atunci cand intra in contact cu apa, proteinele din gluten capata o consistenta lipicioasa – acesta este motivul pentu care aluatul din faina creste cand este lasat la caldura, la dospit.

Simptomele intolerantei la gluten difera de la copii la adulti. In cazul intolerantei la gluten la copii, simptomele sunt urmatoarele:

• balonare
• gaze intestinale
• constipatie
• diaree cronica
• crampe abdominale
• greata si varsaturi.

La adulti, simptomele intolerantei la gluten sunt urmatoarele:

• oboseala
• anemie
• depresie sau anxietate
• dureri articulare
• osteoporoza
• dureri de cap
• afte bucale
• infertilitate
• dereglari menstruale
• furnicaturi la nivelul extremitatilor.

Exista si alergie sau sensibilitate la gluten, care se manifesta prin simptome mai delicate. De aceea este foarte important sa apelezi la un medic specialist pentru stabilirea diagnosticului corect.

Intoleranta la gluten afecteaza cel mult 1% din populatie, insa tot mai multi oameni se straduiesc sa evite glutenul, fara sa consulte un medic specialist inainte, crezand ca sufera de intoleranta. Spre exemplu, in Statele Unite ale Americii, acolo unde conceptul de intoleranta la gluten este mai popular decat la noi, in jur de 17 milioane de oameni considera ca au intoleranta sau sensibilitate la gluten.

Acest lucru este minunat pentru industria produselor fara gluten, asa numitele "gluten free" intrucat, la nivel mondial, in anul 2013 s-au cheltuit in jur de 10,5 miliarde de dolari pe produsele alimentare fara gluten, potrivit publicatiei New York Times. Tragem, deci, concluzia ca unii oameni sunt incurajati sa consume produse fara gluten chiar si atunci cand nu este cazul.

Potrivit specialistilor, multi dintre cei care cred ca sufera de intoleranta sau sensibilitate la gluten nu au nicio problema de acest gen. Un studiu condus de cercetatorul Peter Gibson a scos la iveala un adevar uimitor: oamenii care sufera de sensibilitate la gluten isi induc, de fapt, ideea potrivit careia au intoleranta la gluten, iar aceasta idee functioneaza precum opusul fenomenului placebo. Asadar, simptomele apar fara sa existe o cauza fizica.

Echipa medicului Peter Gibson a mers mai departe cu cercetarile si a descoperit ca in cele mai multe cazuri, adultii isi pun singuri diagnosticul de intoleranta la gluten. Jessia Biesiekierski, medic care face parte din echipa lui Gibson, a dezvaluit: “Sensibilitatea la gluten care apare la pacientii care nu sufera de boala celiaca pare a fi o afectiune foarte comuna, insa nu este deloc asa. Adevarul este ca aceasta sensibilitate afecteaza un numar foarte mic de oameni.”

Biesiekierski sustine ca va continua studiile cu privire la aceasta tema, intrucat isi doreste sa afle daca sensibilitatea la gluten care nu este cauzata de boala celiaca exista sau nu.

In concluzie, cercetatorii afirma ca boala celiaca, adica intoleranta la gluten, exista, insa este extrem de rara. Pe de alta parte, sensibilitatea la gluten ar putea sa existe doar in capul nostru.

De asemenea, industria produselor “fara gluten” este in continua crestere si produce un profit urias. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: 

Celiac Disease, 2022 ,Ewa B. Posner; Muhammad Haseeb.