Există sensibilitate la gluten?
Te-ai confruntat vreodată cu simptome neplăcute după ce ai mâncat alimente bogate în gluten, cum ar fi pâinea sau pastele și te întrebi dacă ai boală celiacă, intoleranță la gluten sau o alergie la grâu? Hai să vedem care este diferența dintre boala celiacă și sensibilitatea la gluten și ce trebuie să eviți ca să te simți mai bine și să elimini disconfortul.
Deși cele trei afecțiuni au simptome similare, există diferențe semnificative în modul în care corpul unei persoane reacționează la gluten.
Tipurile de teste pe care le folosește un medic pentru a diagnostica fiecare afecțiune sunt, de asemenea, foarte diferite. Hai să aruncăm o privire mai atentă asupra simptomelor bolii celiace, sensibilității la gluten și alergiei la grâu și să vedem dacă una dintre aceste trei afecțiuni îți provoacă simptomele nedorite.
Sensibilitatea la gluten, sau sensibilitatea la gluten non-celiacă (NCGS), este o afecțiune care intră sub termenul umbrelă de „intoleranță la gluten”.
Ce este glutenul?
Glutenul este poate unul dintre cei mai controversați și greu de înțeles compuși alimentari. Deși este adesea văzut ca o proteină singulară, glutenul cuprinde o serie de proteine numite prolamine.
Prolaminele sunt prezente în grâu, secară, orz și într-un hibrid între grâu și secară, cunoscută sub numele de triticale. Deși există multe prolamine prezente în aceste cereale, gliadina și glutenina sunt principalele prolamine din grâu.
Aceste proteine sunt rezistente la digestia completă de care sunt responsabile enzimele digestive care locuiesc în tractul gastro-intestinal.
Acest lucru se datorează faptului că enzimele pe care le produc pancreasul, stomacul și tractul intestinal nu sunt capabile să descompună complet proteinele care au un conținut ridicat de reziduuri de prolină. Prolina este un aminoacid - elementul constitutiv al proteinelor - care este prezent în gluten.
Digestia incompletă a acestor proteine permite unor unități mari de aminoacizi numiți peptide să treacă prin peretele intestinului subțire.
Aceste fragmente traversează bariera intestinală și se deplasează către alte părți ale corpului, unde pot declanșa un răspuns imun inflamator la persoanele sensibile.
Este important să reții că proteinele glutenice sunt extrem de rezistente la digestie la toți oamenii, nu doar la persoanele cu boală celiacă, care este o afecțiune autoimună.
Tipuri de afecțiuni legate de gluten
„Intoleranță la gluten” este un termen-umbrelă care se referă la trei tipuri majore de probleme de sănătate legate de gluten. Hai să le vedem, pe rând.
1. Boala celiacă
Boala celiacă este probabil cea mai cunoscută afecțiune legată de gluten. Este o boală autoimună care implică reacția sistemului imunitar la proteinele din gluten.
Când persoanele cu boală celiacă consumă gluten, se deteriorează intestinul subțire și apare o gamă largă de simptome, inclusiv diaree, dureri abdominale și balonare. Expunerea prelungită la gluten la persoanele cu boală celiacă poate duce la scăderea densității minerale osoase, pierderea semnificativă în greutate, anemie cu deficit de fier, convulsii, slăbiciune musculară și alte simptome grave.
Experții estimează că această afecțiune afectează în prezent aproximativ 1-2% a populației din Statele Unite și este mai frecventă la femei.
Boala celiacă este, de asemenea, mai frecventă la persoanele care au alte afecțiuni autoimune, inclusiv diabetul de tip 1.
Experții consideră că afecțiunea se datorează atât factorilor genetici, cât și factorilor de mediu. Medicii recomandă de obicei ca persoanele cu boală celiacă să urmeze o dietă strictă fără gluten.
Simptomele bolii celiace
Există multe semne comune ale bolii celiace care sunt direct legate de incapacitatea organismului de a digera corect alimentele. Acestea includ:
• Diaree
• Pierdere în greutate
• Balonare și gaze
• Dureri abdominale
• Constipație
• Vărsături
Există, de asemenea, semne care nu sunt asociate inițial cu boala celiacă, deoarece nu sunt direct legate de sistemul digestiv. Aceste alte simptome ale bolii celiace pot include:
• Piele iritată
• Dureri de cap și oboseală
• Dureri osoase și articulare
• Reflux acid și arsuri la stomac
• Ulcerații bucale
• Convulsii
Boala celiacă este o tulburare gravă. Dacă ești diagnosticat cu boala celiacă, cel mai eficient mod de a gestiona simptomele este să elimini complet glutenul din dieta ta.
2. Alergie la grâu
Potrivit cercetărilor, persoanele cu alergie la grâu au o reacție alergică la proteinele prezente în grâu. Acest tip de alergie este mult mai frecvent la copii, deși poate afecta și adulții.
Alergia la grâu poate produce simptome severe, inclusiv anafilaxie, care este o reacție alergică care poate pune viața în pericol.
Deși atât boala celiacă, cât și alergia la grâu sunt afecțiuni grave, mecanismele implicate în oricare dintre ele diferă.
De exemplu, spre deosebire de boala celiacă, alergia la grâu poate fi mediată de imunoglobulină E (IgE). Aceasta înseamnă că anticorpii IgE se leagă de grâu, declanșând astfel eliberarea de compuși inflamatori, inclusiv histamină.
Răspunsurile imune mediate de IgE pot pune viața în pericol. O reacție poate proveni și din inhalarea grâului - de exemplu, atunci când se coace un preparat cu făină de grâu.
Simptomele alergiei la grâu
Vei observa că multe dintre simptomele alergiilor la grâu sunt foarte asemănătoare cu intoleranța la gluten. Simptomele sunt, de asemenea, comparabile cu orice alt tip de alergie alimentară. Simptomele alergiei la grâu includ:
• Crampe la stomac
• Greață și / sau vărsături
• Durere de cap
• Congestie nazala
• Erupții cutanate
• Respiratie dificila
• Anafilaxie
3. Sensibilitatea la gluten non-celiacă (NCGS)
Unii oameni au reacții la gluten, chiar dacă nu au boala celiacă sau alergie la grâu. Experții se referă la acest tip de intoleranță la gluten drept sensibilitate la gluten non-celiacă.
Potrivit unui studiu din 2019, NCGS este mult mai frecventă decât boala celiacă și poate afecta până la 13% din populație.
La fel ca boala celiacă, sensibilitatea la gluten non-celiacă este mai frecventă la femei.
Persoanele cu NCGS prezintă simptome specifice bolii celiace care includ balonare, gaze și diaree, precum și simptome distincte, cum ar fi oboseala, anxietatea și dureri de cap. Aceste simptome se ameliorează adesea în urma unei diete fără gluten.
Experții cred că există o legătură între simptomele NCGS și un răspuns imun, deși există încă unele controverse în jurul cauzei precise. NCGS este mai frecventă la persoanele cu boli autoimune.
Unii oameni de știință sugerează că alte componente ale grâului, nu doar glutenul, pot provoca sau contribui la apariția NCGS. Mai sunt multe de învățat despre NCGS, iar oamenii de știință își continuă eforturile pentru a înțelege mai bine această afecțiune.
Dacă o persoană are simptomele enumerate mai sus după ce a consumat gluten, un medic trebuie să excludă boala celiacă și altă alergie înainte de a putea diagnostica NCGS.
În prezent, nu există teste care pot ajuta la diagnosticarea NCGS, motiv pentru care soluția rămâne un diagnostic de excludere. După un diagnostic de NCGS, o persoană ar trebui să evite glutenul urmând o dietă fără gluten.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Properties of Gluten Intolerance: Gluten Structure, Evolution, Pathogenicity and Detoxification Capabilities - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5084031/
Wheat Allergy - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK536992/
Te-ar mai putea interesa și...
