Exercițiul fizic: efect protector împotriva demenței?

Exercițiul fizic regulat poate îmbunătăți funcția creierului și poate proteja împotriva demenței adulții de vârsta a doua și a treia, potrivit unor cercetări de la Universitatea din Queensland.

De ce avem nevoie de exercițiu fizic?

Probabil ai auzit de multe ori că exercițiile fizice regulate sunt bune pentru sănătate și te ajută și în procesul de slăbire sau pentru menținerea greutății. Dar, dacă ești ca multe persoane - ocupat, cu un job de birou care te face să stai toată ziua pe scaun și prea obosit încât să mai faci și sport - exercițiul fizic poate rămâne undeva pe lista de „lucruri de făcut” pe care nu le faci niciodată.

Vestea bună este că niciodată nu e prea târziu pentru a începe să faci mișcare. Poți începe simplu, găsind modalități de a încadra mai multă activitate fizică în viața ta (de exemplu, să mergi pe jos câte două stații de tramvai sau să te plimbi 30 de minute în pauza de prânz). Pentru unele peraoane e mai ușor să facă mișcare afară, pentru altele e mai simplu să facă exerciții de gimnastică ori yoga în casă.

Cert este că avem nevoie de mișcare, deoarece în acest fel greutatea poate fi menținută mai ușor (sau, pentru cine dorește să slăbească, dieta va fi mai eficientă dacă e însoțită de puțin sport), riscul de boli de inimă se reduce, starea de spirit este îmbunătățită și sănătatea mentală are de câștigat.

Exercițiul fizic ar putea fi util împotriva demenței?

Un studiu¹ realizat de o echipă de cercetare de la Universitatea din Queensland a folosit date longitudinale pentru a investiga activitatea fizică în raport cu funcția cognitivă de-a lungul a 13 ani la 16.700 de europeni cu vârste cuprinse între 54 și 75 de ani. Oamenii de știință spun că, similar altor studii de amploare, au folosit un model economic care a luat în considerare mai mulți factori socio-economici și de stil de viață care ar putea influența acest raport.

Totuși, mai spun savanții, studiul este unic prin faptul că s-au măsurat schimbările individuale în timp și s-au folosit tehnici statistice pentru a găsi o valoare mai apropiată de impactul real al activității fizice asupra funcției cognitive. Astfel, cercetătorii au descoperit că exercițiile fizice regulate îmbunătățesc funcția cognitivă atât pentru bărbați, cât și pentru femei - dar impactul a fost mai mare pentru femei.

Mai precis, ceea ce a stabilit această lucrare a fost faptul că activitatea fizică moderată săptămânală a crescut funcția cognitivă a persoanelor în vârstă în medie cu cinci procente pentru bărbați și cu 14% în cazul femeilor. Dacă o persoană înregistrează 12 din 20 la testul funcției cognitive și apoi începe să facă exerciții fizice moderate, scorurile pot crește la 12,6 pentru bărbați și la 13,7 pentru femei.

Mai mult, efectul pozitiv este și mai puternic pentru o activitate fizică de intensitate mai mare. Potrivit cercetătorilor, a existat o creștere a funcției cognitive de 8% pentru bărbați și de 15 % pentru femei dacă și unii și alții făceau activități fizice atât moderate cât și de intensitate mare în fiecare săptămână. În cele din urmă, concluzia a fost că activitatea fizică are un efect protector potențial direct asupra declinului cognitiv și demenței, iar femeile beneficiază de acest efect mai mult decât bărbații.

Un exemplu de activitate fizică moderată este să faci o plimbare rapidă, în timp ce o activitate fizică viguroasă poate fi alergarea sau antrenamentul pe circuit. Îmbătrânirea populației la nivel mondial și costurile crescânde ale demenței trag un semnal de alarmă asupra faptului că este vital să se investească în eforturi specifice pentru prevenirea demenței și a altor tipuri de declin cognitiv.

Prevenirea demenței ar reduce povara asupra indivizilor, asupra sistemelor de sănătate și asupra economiei, astfel încât descoperiri de acest gen sunt importante pentru persoanele în vârstă și pentru medicii care le tratează. Medicii trebuie să încurajeze pacienții de orice vârstă, inclusiv pe cei peste 65 de ani să fie activi.

Persoanele de vârsta a doua și a treia trebuie să știe că e mai bine să prevină demența sau să o gestioneze într-un stadiu incipient, mai degrabă decât să încerce să gestioneze boala când ajunge într-un stadiu avansat, unde adesea nu se mai poate face nimic.

Cum se poate preveni demența la vârstnici?

Nu există dovezi puternice care să indice că utilizarea unor intervenții farmacologice ar putea preveni declinul cognitiv la adulții vârstnici sănătoși. Cu toate acestea, există unele dovezi ale faptului că anumite terapii, cum ar fi cele cu estrogeni sau cu medicamente antiinflamatoare, pot dăuna funcției cognitive. Diverse cercetări au descoperit că exercițiul fizic, în special antrenamentul de rezistență, a arătat unele beneficii potențiale în prevenirea declinului cognitiv la adulții vârstnici sănătoși.

Deoarece cauza demenței nu este mereu cunoscută, această boală este greu de prevenit. Persoanele care au demență cauzată de un accident vascular cerebral pot preveni deteriorarea funcției cognitive prin scăderea viitoare a riscului de boli de inimă și accident vascular cerebral. Alte metode care ar putea ajuta la reducerea riscului de demență pentru populația generală ar fi:

Renunțarea la fumat, care oricum este un obicei nociv pentru sănătate din mai multe puncte de vedere (poate provoca afecțiuni respiratorii, boli cardiovasculare, diverse tipuri de cancer etc.);
Mai multă mișcare (adulții ar trebui să facă un minimum de 150 de minute de activități fizice moderate pe săptămână);
Adoptarea unei alimentații sănătoase, bazată pe legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale, cum mai puține grăsimi animale, cărnuri ultraprocesate și zahăr; pot fi luate în calcul și suplimente alimentare care contribuie la menținerea concentrării și memoriei, cum ar fi cele cu acizi grași Omega 3 extrași fie din alge, fie din pești de la mare adâncime;
Menținerea sau ajungerea la o greutate sănătoasă, printr-o alimentație echilibrată și sport;
Gestionarea problemelor de sănătate care pot apărea, inclusiv diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat;
Păstrarea vigilenței mentale prin abordarea unor noi hobby-uri, cititul cărților, rezolvarea unor cuvinte încrucișate, discuțiile față în față sau la telefon etc;
Păstrarea implicării sociale, prin participarea, pe cât posibil, la activități comunitare, voluntariat, grupuri de sprijin și altele.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - A dynamic microeconomic analysis of the impact of physical activity on cognition among older people
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1570677X20302033?via%3Dihub
1. Studiu „A dynamic microeconomic analysis of the impact of physical activity on cognition among older people”, apărut în Economics & Human Biology (2020). DOI: 10.1016/j.ehb.2020.100933, autori: Sabrina Lenzen et al.
Medline Plus - Benefits of Exercise
https://medlineplus.gov/benefitsofexercise.html
NCBI - Preventing cognitive decline in healthy older adults
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3707993/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...