Diplopia sau vederea dubla - cauze, simptome si tratament

Diplopia sau vederea dublă reprezintă simptomul prin care o persoană percepe în fața ochilor două imagini în loc de una singură. Cauzele pot fi multiple, după cum și momentul apariției poate fi diferit. Se deosebesc diplopia monoculară (pacientul vede dublu cu un singur ochi, celălalt fiind închis) și diplopia binoculară (afecțiunea apare la ambii ochi).

Diplopia, cunoscută și sub numele de vederea dublă, este o afecțiune în care o persoană percepe două imagini separate ale aceluiași obiect în loc să vadă o singură imagine clară. Aceasta poate fi experimentată într-un singur ochi (diplopia monoculară) sau în ambii ochi (diplopia binoculară). Dacă ai orice probleme de vedere, nostru este să îți faci o programare la medicul oftalmolog pentru a primi un diagnostic și un tratament adecvat.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apare diplopia monoculară?

Cataractă

În acest caz, lentila ochiului (cristalinul) este opacifiată, iar imaginea percepută de pacient este una ștearsă, fără un contur net. Dacă celălalt ochi este încă bine funcțional, pacientul poate face diferența între ei prin această vedere dublă percepută cu ochiul care are cataractă.

Subluxație de cristalin

În acest caz, cristalinul este deplasat, fiind desfăcut din sistemul care îl menține central (zonula). Dacă apare brusc subluxația, atunci și pacientul vede dublu dintr-odată. Această afecțiune poate apărea și în caz de implant de cristalin artificial.

Keratoconus

Keratoconusul este o afecțiune prin care corneea prezintă o umflătură, care are o altă putere decât corneea. Prin acea zonă, pacientul percepe o imagine diferită decât prin restul corneei.

Diverse vicii de refracție (miopie, hipermetropie, astigmatism)

La modificări de dioptrie, treptat-treptat, pacientul poate să înceapă să se confrunte cu vederea dublă care dispare atunci când primește corecția optică modificată.

Din ce cauze apare diplopia binoculară?

În cazul apariției diplopiei binoculare, pacientul poate suferi de:

Paralizie de nervi cranieni (III, IV și VI) = strabisme paralitice – doar dacă pareza a apărut brusc, în urma unui traumatism, de exemplu.
Miastenia gravis – diplopia are tendința de a se agrava la oboseală și a se remite după odihnă.
Oftalmopatia Graves – mușchii din interiorul orbitei devin inflamați și, pe lângă faptul că împing globul ocular în afară (buftalmie), nu mai efectuează nici amplitudinile mișcărilor binoculare corect.
Tumori intracraniene care afectează traiectul nervilor de mai sus.
Iatrogen, în urma anesteziei administrate retrobulbar, în cazul operației de cataractă sau glaucom.

Semne și simptome caracteristice pentru vederea dublă

De multe ori, diplopia se poate însoți de alte simptome, care au rolul să orienteze medicul în etiologie și tratament:

Pareza de nerv III se însoțește și de ptoza palpebrală (pleoapă căzută), globul ocular fiind deviat în jos și în afară – strabism divergent și vertical.
Pareză de nerv IV se observă cel mai bine când pacientul privește în jos – diplopia se accentuează în această poziție – strabism vertical.
Pareza de nerv VI – în acest caz, ochiul este deviat în interior, iar mișcarea în lateral nu se poate efectua – strabism convergent.

De asemenea, istoricul bolilor sistemice este foarte important de obținut – diabet zaharat, hipertensiune arterială sau alte afecțiuni vasculare, și eventuale traume în antecedentele pacientului. Uneori, diplopia se dezvoltă după o lovitură puternică în zona capului. Unele boli neurologice, cum ar fi scleroza în plăci, sunt însoțite, de asemenea, de diplopie.

Diagnostic diplopie

Diplopia se verifică prin examinarea motilității oculare, caz în care, dacă diplopia este binoculară, pacientul se va plânge de vedere dublă într-o anumită direcție a privirii. De cele mai multe ori, până să ajungă la medic, pacienții deja își găsesc o poziție compensatorie a capului în care observă că diplopia dispare sau este redusă.

Este foarte important de precizat că pacienții care suferă de paralizii congenitale sau strabisme instalate în copilărie nu vor percepe diplopia. Acești pacienți (copii sau chiar ajunși la vârstă adultă) vor descoperi întâmplător, la consultații oftalmologice de rutină aceste afecțiuni.

În copilărie, dacă la creier nu ajunge aceeași imagine de la ambii ochi, atunci creierul anulează informația primită de la ochiul deviat (se produce supresia lui). În timp, ochiul se lenevește – așa apare ambliopia, care nu se mai corectează după vârsta de 7-8 ani.

Alături de investigațiile oftalmologice, în multe cazuri se impune și un control neurologic, pentru a exclude afectarea altor perechi de nervi cranieni. Cel mai probabil, medicul neurolog va cere investigații imagistice (RMN sau CT) pentru a decela cauza.

Un caz aparte îl reprezintă „diplopia fiziologică”, un fenomen observat mai ales de copii și care aduc părintele la un control de urgență: dacă privești un obiect (situat relativ aproape – la 0.5-0.7 m de ochi) și intercalezi un alt obiect între ochi și primul obiect, atunci obiectul introdus la mijloc pare să fie dublu. Invers, dacă fixezi obiectul de aproape, atunci cel îndepărtat pare dublu. Acesta este un fenomen natural, care apare în funcție de preferința de fixație a ochilor.

Cum se tratează diplopia?

Dacă diplopia apare brusc, atunci cel mai bine este ca pacientul să se prezinte de urgență la medicul neurolog, de cele mai multe ori, afecțiunea fiind de cauză neurologică. De altfel, vederea dublă este foarte greu de suportat, astfel că pacientul își poate aplica un pansament pe unul dintre cei doi ochi până la rezolvarea situației.

După decelarea cauzei, în cazul în care, sub tratamentul neurologic, diplopia mai persistă, uneori se pot prescrie ochelari cu lentile prismatice sau se pot aplica folii cu prisme Fresnel peste ochelarii pacientului pentru devieri mai mari. Din păcate, acestea anulează devierile verticale sau orizontale, nu și cele ciclo-torsionale. Rezolvarea este una temporară, de obicei, după 6-9 luni de la declanșarea diplopiei putându-se interveni chirurgical pentru corecția strabismului paralitic.

Unii chirurgi pot opta pentru injectarea de toxină botulinică pentru relaxarea mușchilor antagoniști și reducerea strabismului, cu un efect care durează 3-6 luni.

Oricare ar fi cauza presupusă a instalării diplopiei, fenomenul este unul care trebuie să aducă pacientul de urgență la medicul oftalmolog pentru un consult.

Ce complicații are diplopia?

Principala complicație a diplopiei în sine este disconfortul experimentat de pacient, dar etiologiile individuale care pot provoca diplopie au propriile lor complicații asociate.

Care este prognosticul pacientului cu diplopie?

Perspectiva pentru diplopia tratată este pozitivă, afecțiunea neavând un efect pe termen lung asupra majorității oamenilor. În funcție de cauza diplopiei, s-ar putea să fie nevoie ca pacienții să facă unele ajustări la rutina zilnică.

Unele suplimente te pot ajuta să îți menții sănătatea ochilor

Dacă nu ai probleme majore de vedere, medicul tău îți poate recomanda anumite suplimente care îți asigura o vedere mai bună.

Vitamina A

Vitamina A, de exemplu, joacă un rol crucial în vedere, menținând corneea curată. Această vitamină este și o componentă a rodopsinei, o proteină din ochi care ne permite să vedem în condiții în care lumina este slabă. Atenție, nu se vor lua suplimente de vitamina A după ureche, fără acordul medicului, deoarece pot apărea efecte grave, inclusiv leziuni renale și hepatice.

Vitamina E

Multe afecțiuni oculare sunt asociate cu stresul oxidativ, care este un dezechilibru între antioxidanți și radicalii liberi din organismul nostru. Vitamina E este un antioxidant puternic, care ajută la protejarea celulelor, inclusiv a celulelor din structura ochiului, împotriva acțiunii dăunătoare a radicalilor liberi (care sunt niște molecule instabile).

Unele studii sugerează că dietele bogate în vitamina E ar putea ajuta la prevenirea cataractei asociate înaintării în vârstă, însă sunt necesare mai multe cercetări pe această temă.

Vitaminele B6, B9 și B12

Cercetătorii au studiat de-a lungul timpului mai multe vitamine din complexul B, pentru a vedea care este impactul lor asupra sănătății ochilor. Combinația vitaminelor B6, B9 și B12 poate să reducă nivelurile de homocisteină, o proteină din organismul nostru care poate fi asociată cu inflamația și cu un risc crescut de a dezvolta degenerescență maculară legată de vârstă, arată un alt studiu.

Ce să mănânci pentru a susține sănătatea ochilor?

Peștele gras, precum somonul, tonul, sardinele și heringul, este bogat în acizi grași Omega 3, care pot ajuta la menținerea sănătății retinei. Acești acizi grași pot reduce riscul de degenerescență maculară și de apariție a cataractei.

Spanacul, varza kale, varza de Bruxelles și alte legume cu frunze verzi sunt bogate în luteină și zeaxantină, antioxidanți care ajută la protejarea ochilor împotriva daunelor cauzate de radiațiile solare și lumina albastră. Aceste legume pot contribui la prevenirea degenerescenței maculare și a cataractei.

Morcovii sunt cunoscuți pentru conținutul lor ridicat de betacaroten, care este transformat în vitamina A în organism. De asemenea, morcovii conțin antioxidanți care protejează ochii împotriva radicalilor liberi.

Portocalele, lămâile, grepfrutul și alte citrice sunt bogate în vitamina C, care este un antioxidant important pentru ochi. Vitamina C poate ajuta la prevenirea dezvoltării cataractei și a bolilor oculare legate de vârstă.

Ouăle sunt o sursă excelentă de luteină, zeaxantină, vitamina E și zinc, toți nutrienți benefici pentru sănătatea ochilor. Acești nutrienți pot ajuta la prevenirea deteriorării maculare și la menținerea vederii sănătoase.

Nucile, semințele de chia, semințele de in și semințele de dovleac conțin acizi grași Omega 3, vitamina E și zinc, care sunt esențiali pentru sănătatea ochilor.

Legumele precum dovleceii, dovleacul, cartofii dulci și ardeii roșii conțin betacaroten, un precursor al vitaminei A. Aceste alimente pot ajuta, de asemenea, la menținerea sănătății ochilor, precum și la îmbunătățirea vederii în condiții de lumină scăzută.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI – Diplopia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441905/
NCBI - Vitamin A, systemic T-cells, and the eye: Focus on degenerative retinal disease
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35923205/
Studiul „Vitamin A, systemic T-cells, and the eye: Focus on degenerative retinal disease”, apărut în Front Nutr. 2022; 9: 914457. Published online 2022 Jul 18. doi: 10.3389/fnut.2022.914457, autori: Arun J. Thirunavukarasu et al.
NCBI - Causes and Outcomes of Patients Presenting with Diplopia: A Hospital-based Study
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8312586/
Studiul „Causes and Outcomes of Patients Presenting with Diplopia: A Hospital-based Study”, apărut în Neuroophthalmology. 2021; 45(4): 238–245. Published online 2021 Mar 2. doi: 10.1080/01658107.2020.1860091, autori: Nitin Kumar et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI