Diplopia sau vederea dubla reprezinta simptomul prin care pacientul percepe doua imagini in loc de una singura. Cauzele pot fi multiple, dupa cum si momentul aparitiei poate fi diferit. Se deosebesc diplopia monoculara (pacientul vede dublu cu un singur ochi, celalalt fiind inchis) si diplopia binoculara (dispare cand pacientul inchide un ochi).

Cauzele diplopiei monoculare

Cataracta – lentila ochiului (cristalinul) este opacifiata, iar imaginea perceputa de pacient este una “stearsa”, fara contur net. Daca celalalt ochi este inca bine functional, pacientul poate face diferenta intre ei prin aceasta vedere dubla perceputa cu ochiul care are cataracta.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Subluxatia de cristalin – in acest caz, cristalinul este deplasat, fiind desfacut din sistemul care il mentine central (zonula). Daca apare brusc subluxatia, atunci si pacientul vede dublu dintr-o data. Aceasta afectiune poate aparea si in caz de implant de cristalin artificial.

Keratoconusul este o afectiune prin care corneea prezinta o “umflatura”, care are o alta putere decat corneea. Prin acea zona, pacientul percepe o imagine diferita decat prin restul corneei.

Diverse vicii de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism) – la modificari de dioptrie, treptat-treptat, pacientul poate sa inceapa sa perceapa o vedere dubla care dispare atunci cand primeste corectia optica modificata.

Diplopia binoculara

In cazul aparitiei diplopiei binoculare, pacientul poate suferi de:

• Paralizie de nervi cranieni (III, IV si VI) = strabisme paralitice – doar daca pareza a aparut brusc, in urma unui traumatism, de exemplu.
• Miastenia gravis – diplopia are tendinta de a se agrava la oboseala si se remite dupa odihna.
• Oftalmopatia Graves – muschii din interiorul orbitei devin inflamati si, pe langa faptul ca imping globul ocular in afara (buftalmie), nu mai efectueaza nici amplitudinile miscarilor binoculare corect.
• Tumori intracraniene care afecteaza traiectul nervilor de mai sus.
• Iatrogen, in urma anesteziei administrate retrobulbar, in cazul operatiei de cataracta sau glaucom.

Semne si simptome caracteristice diplopiei

De multe ori, diplopia se poate insoti de alte simptome, care au rolul sa orienteze medicul in etiologie si tratament:

• Pareza de nerv III se insoteste si de ptoza palpebrala (pleoapa cazuta), globul ocular fiind deviat in jos si in afara – strabism divergent si vertical.
• Pareza de nerv IV se observa cel mai bine cand pacientul priveste in jos – diplopia se accentueaza in aceasta pozitie – strabism vertical.
• Pareza de nerv VI – in acest caz, ochiul este deviat in interior, iar miscarea in lateral nu se poate efectua – strabism convergent.

De asemenea, istoricul bolilor sistemice este foarte important de obtinut – diabet zaharat, hipertensiune arteriala sau alte afectiuni vasculare, si eventuale traume in antecedentele pacientului – uneori diplopia se dezvolta dupa o lovitura puternica in zona capului. Unele boli neurologice – cum ar fi scleroza in placi – sunt insotite si ele de diplopie.

Diagnostic diplopie

Diplopia se verifica prin examinarea motilitatii oculare, caz in care, daca diplopia este binoculara, pacientul se va plange de vedere dubla intr-o anumita directie a privirii. De cele mai multe ori, pana sa ajunga la medic, pacientii deja isi gasesc o pozitie compensatorie a capului in care observa ca diplopia dispare sau este redusa.

Este foarte important de precizat ca pacientii care sufera de paralizii congenitale sau strabisme instalate in copilarie nu vor percepe diplopie. Acesti pacienti (copii sau chiar ajunsi la varsta adulta) vor descoperi intamplator, la consultatii oftalmologice de rutina aceste afectiuni.

In copilarie, daca la creier nu ajunge aceeasi imagine de la ambii ochi, atunci creierul “anuleaza” informatia primita de la ochiul deviat (se produce supresia lui). In timp, ochiul se leneveste – asa apare ambliopia, care nu se mai corecteaza dupa varsta de 7-8 ani.

Alaturi de investigatiile oftalmologice, in multe cazuri se impune si un control neurologic, pentru a exclude afectarea altor perechi de nervi cranieni. Cel mai probabil, medicul neurolog va cere investigatii imagistice (RMN sau CT) pentru a decela cauza.

Un caz aparte il reprezinta “diplopia fiziologica”, un fenomen observat mai ales de copii si care aduc parintele la un control de urgenta: daca privesti un obiect (situat relativ aproape – la 0.5-0.7 m de ochi) si intercalezi un alt obiect intre ochi si primul lucru, atunci obiectul introdus la mijloc pare sa fie dublu. Invers, daca fixezi obiectul de aproape, atunci cel indepartat pare dublu. Acesta este un fenomen natural, care apare in functie de preferinta de fixatie a ochilor.

Tratament diplopie

Daca diplopia apare brusc, atunci cel mai bine este ca pacientul sa se prezinte de urgenta la medicul neurolog, de cele mai multe ori, afectiunea fiind de cauza neurologica. De altfel, vederea dubla este foarte greu de suportat, astfel ca pacientul isi poate aplica un pansament pe unul dintre cei doi ochi pana la rezolvarea situatiei.

Dupa decelarea cauzei, in cazul in care, sub tratamentul neurologic, diplopia mai persista, uneori se pot prescrie ochelari cu lentile prismatice sau se pot aplica folii cu prisme Fresnel peste ochelarii pacientului pentru devieri mai mari. Din pacate, acestea anuleaza devierile verticale sau orizontale, nu si cele ciclo-torsionale. Rezolvarea este una temporara, de obicei, dupa 6-9 luni de la declansarea diplopiei putandu-se interveni chirurgical pentru corectia strabismului paralitic.

Unii chirurgi pot opta pentru injectarea de toxina botulinica pentru relaxarea muschilor antagonisti si reducerea strabismului, cu un efect care dureaza 3-6 luni.

Oricare ar fi cauza presupusa a instalarii diplopiei, fenomenul este unul care trebuie sa va aduca de urgenta la un consult oftalmologic, neurologic si nu numai.

Unele suplimente te pot ajuta sa iti mentii sanatatea ochilor

Daca nu ai probleme majore de vedere, medicul tau iti poate recomanda anumite suplimente care iti asigura o vedere mai buna.

Vitamina A, de exemplu, joaca un rol crucial in vedere, mentinand corneea "curata". Aceasta vitamina este si o componenta a rodopsinei, o proteina din ochi care ne permite sa vedem in conditii in care lumina este slaba.

Vitamina E - Multe afectiuni oculare sunt asociate cu stresul oxidativ, care este un dezechilibru intre antioxidanti si radicalii liberi din organismul nostru. Vitamina E este un antioxidant puternic, care ajuta la protejarea celulelor, inclusiv a celulelor din structura ochiului, impotriva actiunii daunatoare a radicalilor liberi (care sunt niste molecule instabile).

Unele studii¹ sugereaza ca dietele bogate in vitamina E ar putea ajuta la prevenirea cataractei asociate inaintarii in varsta, insa sunt necesare mai multe cercetari pe aceasta tema.

Vitaminele B6, B9 si B12 - Cercetatorii au studiat de-a lungul timpului mai multe vitamine din complexul B, pentru a vedea care este impactul lor asupra sanatatii ochilor.

Combinatia vitaminelor B6, B9 si B12 poate sa reduca nivelurile de homocisteina, o proteina din organismul nostru care poate fi asociata cu inflamatia si cu un risc crescut de a dezvolta degenerescenta maculara legata de varsta, arata un studiu².

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Roxana Cozubas.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

• ¹ Studiul "Vitamin E and risk of age-related cataract: a meta-analysis.", publicat in 2015 in Public Health Nutrition, autori: Zhang Y, Jiang W, Xie Z, Wu W, Zhang D.
• ² Studiul "Homocysteine and the risk of age-related macular degeneration: a systematic review and meta-analysis", publicat in 2015, in Scientific reports, autori: Peirong Huang, Fenghua Wang,Birendra Kumar Sah, Junhai Jiang, Zhentian Ni, Jentso Wang, Xiaodong Sun.