Cum să recunoști și să eviți insolația?

1. Ce este insolația?
     a. Cauzele insolației
     b. Factorii de risc pentru insolație
     c. Simptomele insolației
     d. Diagnosticul de insolație
     e. Complicațiile insolației
2. Tratament insolație
     a. Primul ajutor în caz de insolație
     b. Prognosticul în cazul persoanelor cu insolație
3. Prevenire insolație
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ce este insolația?

Insolația este una dintre cele mai serioase afecțiuni care pot apărea din cauza căldurii și necesită îngrijiri medicale. În cazuri foarte grave, insolația poate cauza daune substanțiale la nivelul organelor interne și la nivelul creierului și poate duce chiar la deces. Potrivit definiției medicale, insolația reprezintă o hipertermie cauzată de expunerea prelungită la soare sau de expunerea unei persoane la un mediu supraîncălzit.

Expunerea extinsă la soare combinată cu deshidratarea afectează capacitatea corpului de a-și regla temperatura internă. Insolația este, așadar, o formă de hipertermie, fiind declanșată de o temperatură a corpului prea ridicată, care duce la o serie de simptome la nivelul sistemului nervos. Spre deosebire de epuizarea termică, o formă de hipertermie mult mai blândă, insolația reprezintă o urgență medicală și poate fi fatală dacă nu este tratată rapid și eficient.

Corpul uman își poate reduce temperatura prin transpirație. În situațiile extreme, în care organismul este expus la temperaturi mult prea crescute, dar și la umiditate mare ori la efort fizic intens în bătaia razelor de soare, corpul nu mai este capabil să mențină temperatura prin transpirație și astfel apare febra. Insolația poate apărea și din cauza deshidratarii severe, care are loc atunci când corpul nu poate să transpire suficient pentru a putea regla temperatura internă.

Cauzele insolației

Insolația poate să apară ca rezultat:

1. al expunerii la un mediu în care temperatura este prea mare. În cazul acestui tip de insolație, care nu implică efortul fizic, faptul că o persoană se află într-un mediu supraîncălzit poate duce la o creștere a temperaturii centrale. Acest tip de insolație apare, de regulă, după expunerea la temperaturi mari, în zilele cu vreme călduroasă și cu multă umiditate, mai ales pe perioade mai lungi de timp. Cel mai des, este o insolație întâlnită la vârstnici și la pacienții cu boli cronice.
2. al activității fizice solicitante - Insolația care implică un efort fizic mare este cauzată de o creștere a temperaturii centrale a corpului, declanșată de o activitate fizică intensă desfășurată într-o zi călduroasă. Riscul ca acest tip de insolație să aibă loc este mai mare dacă persoană nu este obișnuită să facă mișcare sau să se antreneze în zone cu temperaturi foarte mari.

În alte situații, insolația poate fi cauzată de faptul că o persoană poartă prea multe haine, lucru care împiedică transpirația să se evapore cu ușurință, iar astfel procesul prin care corpul se răcorește este îngreunat, de consumul excesiv de alcool sau de faptul că persoana ajunge să fie deshidratată, din cauza că nu bea suficientă apă.

Factorii de risc pentru insolație

Următorii factori pot crește riscul de insolație:

  • Vârsta. Sugarii și copiii cu vârste sub 4 ani, precum și adulții de peste 65 de ani au un risc crescut de a face insolație, pentru că este mult mai dificil ca organismul să își regleze temperatura internă la aceste vârste. Insolația poate afecta persoanele în vârstă care locuiesc în apartamente sau case fără aer condiționat și fără o bună circulație a aerului.
  • Medicamentele pe bază de prescripție medicală. Unele medicamente folosite pentru a trata hipertensiunea ori bolile de inimă pot reduce capacitatea organismului de a se menține hidratat, iar deshidratarea poate cauza epuizare termică și insolație;
  • Obezitatea. Corpul uman reține mai multă căldură atunci când are o greutate prea mare. Totodată, corpului îi va fi mult mai dificil să se răcorească (să reducă temperatura) dacă persoana este supraponderală sau obeză;
  • Schimbările bruște de temperatură. Când o persoană trece rapid de la un climat mai răcoros la o zonă cu o climă mai caldă (de exemplu, atunci când pleacă în vacanță într-o zonă mai călduroasă), este posibil că organismul să nu se poate adapta la vremea mai caldă din acea regiune, așa că, drept rezultat, persoanei îi va fi mai dificil să își regleze temperatura corpului.
  • Umiditatea. Dacă umiditatea este mare, transpirația se evaporă mult mai rapid, așa că organismul va întâmpina dificultăți pentru a reduce temperatura internă.
  • Diferite boli. Pacienții cu diabet, cu probleme renale sau cu afecțiuni cardiovasculare au un risc mai mare de a face insolație.

Simptomele insolației

Este important să cunoaștem atât simptomele epuizării termice, cât și simptomele insolației. Înainte de instalarea insolației, apar simptome ale epuizării termice precum sete acută, confuzie, oboseală, leșin, dureri de cap, paloarea feței și transpirația accentuată.

Cel mai frecvent simptom al insolației este febra mare, când temperatura corpului depășește 40 de grade Celsius. Alte simptome ale insolației sunt durerea de cap intensă, amețeli și senzație de confuzie, lipsa transpirației, înroșirea și uscarea pielii, slăbiciunea musculară și crampele, greață și vărsături, tahicardie, respirație rapidă, pierderea cunoștinței.

Semnele insolației pot fi numeroase și, de cele mai multe ori sunt aceleași atât la adulți, cât și la copii:

  • Febra. Temperatura corpului este de 40 de grade Celsius ori depășește această valoare. Acesta este principalul simptom al insolației.
  • Comportamentul modificat, la fel și starea mintală. Confuzia, agitația, vorbirea îngreunată, irascibilitatea, delirul, crizele convulsive și coma pot să rezulte de pe urma insolației.
  • Modificări în ce privește transpirația. În cazul insolației provocate de temperaturile foarte mari (zilele cu vreme caniculară), pielea se va simți fierbinte și uscată la atingere;
  • Grreață și vărsături. Persoana cu insolație se va simți rău, confruntându-se fie cu disconfort la nivelul stomacului, fie cu vărsături.
  • Pielea înroșită. Pe măsură ce temperatura corpului crește, pielea adultului devine mai roșie.
  • Respirația rapidă. Persoana afectată de insolație va începe să respire diferit, într-un ritm mai rapid. Frecvența cardiacă este mare, pulsul poate fi semnificativ crescut, deoarece căldura excesivă înseamnă un efort foarte mare pe care îl depune inima, pentru a menține corpul răcoros.
  • Dureri de cap. Pacientul cu insolație va avea o durere de cap pulsatilă (simte că îi zvâcnește capul).

În sezonul cald, temperaturile extrem de mari pot fi periculoase pentru copii, mai ales că riscul de deshidratare este mare în cazul lor. Părintele trebuie să fie atent la primele semne ale deshidratarii în cazul celui mic: oboseală, sete, buzele și limba uscate, lipsa de energie, senzația că organismul micuțului este supraîncălzit. Ca regulă generală, e bine ca și copiii să fie educați să bea suficientă apă. Dacă micuțul așteaptă să bea apă până când i se face sete, înseamnă că este deja deshidratat. Deshidratarea, în asociere cu expunerea copilului la temperaturi foarte ridicate, poate duce la amețeală, greață, vărsături, dureri de cap, stare de slăbiciune, dureri musculare și, uneori, pierderea cunoștinței.

Atât epuizarea termică, cât și insolația necesită îngrijiri medicale imediate. Insolația este o urgență medicală care, dacă este lăsată netratată, poate fi letală. Orice copil care are insolație ar trebui dus la cel mai apropiat spital.

Diagnosticul de insolație

Cere imediat îngrijiri medicale dacă crezi că ai insolație ori dacă ești de părere că fiul sau fiica ta are insolație. Medicul va putea să pună diagnosticul de epuizare termică ori de insolație pe baza simptomelor pacientului, însă este posibil și să ia decizia de a efectua anumite teste și investigații, pentru a confirma diagnosticul ori pentru a verifica dacă există complicații. Printre aceste investigații se numără:

  • Analizele de sânge, pentru a verifică nivelul de potasiu ori de sodiu din sânge, pentru ca medicul să poată determina dacă pacientul este deshidratat;
  • Poate fi necesară și analiza unei mostre de urină, pentru că urina de un galben închis la culoare poate fi un semn al deshidratării;
  • Pot fi efectuate și teste pentru a determina funcționarea mușchilor (medicul va dori să verifice dacă s-au produs daune grave la țesutul muscular, cum ar fi rabdomioliza);
  • Medicul poate să recomande efectuarea unor teste pentru a verifica și funcția renală a pacientului;
  • Radiografiile și alte investigații imagistice pot fi folosite pentru a determina dacă pacientul are daune la organele interne.

Complicațiile insolației

Insolația poate să aibă drept rezultat mai multe complicații, în funcție de perioada în care temperatura corpului a fost ridicată. Complicațiile grave ale insolației sau hipertermiei sunt:

Daune ale organelor vitale. Fără un răspuns rapid și fără o intervenție optimă pentru a scădea temperatura corpului, insolația poate cauza edemul creierului și edemul (umflarea țesuturilor) altor organe vitale, cel mai posibil ducând la leziuni permanente.
Deces. Fără tratamentul prompt și adecvat, insolația poate fi fatală la unele persoane.

Tratament insolație

Dacă se observă simptome de epuizare termică, este esențial să mergi într-un loc bine ventilat și să te odihnești. Dacă nu există posibilitatea de a merge într-un asemenea loc, caută chiar și afară un loc la umbră. Consumă lichide din belșug, însă nu cafea sau alcool, care înrăutățesc simptomele: apă simplă, apă cu lămâie, ceai de plante neîndulcit.

Un duș rece și compresele reci sunt și ele de ajutor în tratarea epuizării termice și prevenirea insolației. În cazul în care aceste strategii nu dau rezultate în 15 minute, cere ajutor medical pentru a preveni o insolație.

În cazul în care insolația s-a instalat deja, medicii vor reduce temperatura corpului și se vor asigura că pacientul nu se deshidratează. Timp de o săptămână după insolație, pacientul va resimți încă efectele, având o stare de slăbiciune acută și dureri de cap

Remediile aplicate la domiciliu pot să nu fie suficiente, așa că dacă prezinți semne de insolație, cere de urgență ajutor medical. Cât timp aștepți sosirea ambulanței, alte persoane din jur te pot ajuta să îți reduci temperatura corpului. Stai la umbră sau într-un loc cu aer condiționat; dacă nu ai acasă un astfel de aparat, poți să folosești un evantai sau să respiri un minut lângă ușa deschisă a frigiderului.

Corpul poate fi răcorit cu ajutorul unor cearșafuri umede, poate fi stropit cu un spray cu apă rece sau persoana afectată poate face un duș rece. E necesar un aport mare de apă. Nu se consumă băuturi alcoolice ori băuturi îndulcite cu zahăr pentru rehidratare, deoarece aceste băuturi pot să afecteze capacitatea corpului de a controla temperatura.

Primul ajutor în caz de insolație

Dacă există suspiciunea că o persoană din jur are insolație, sună imediat la 112 sau transportă persoana la un spital. Dacă se întârzie acordarea unui ajutor din partea personalului medical, această întârziere poate fi fatală. Dacă aștepți ambulanța, mută persoana din soare la un loc umbros sau în interior și ajut-o să își descheie cămașa la gât sau să-și îndepărteze o centură sau alte obiecte vestimentare care îngreunează respirația.

Încearcă să îi faci aer cu un evantai ori cu un ziar și să-i stropești pielea cu apă rece ori să îi faci o compresă pentru frunte dintr-o batistă udată cu apă rece. Rămâi alături de acea persoană până când se simte mai bine ori până la sosirea ambulanței, dacă ai cerut ajutorul personalului medical.

Prognosticul în cazul persoanelor cu insolație

Cu tratamentul corespunzător, pacientul se poate recupera complet în urma epuizării termice. O intervenție timpurie poate, de asemenea, să împiedice epuizarea termică să evolueze și să ducă la insolație. Nu uita, deci, că dacă ai insolație, aceasta este o urgență medicală. Dacă insolația este lăsată netratată, ea poate cauza daune grave la nivelul inimii, rinichilor, mușchilor și creierului. Riscul unor complicații grave, printre care și decesul, crește pe măsură ce se întârzie administrarea tratamentului.

Prevenire insolație

Insolația poate fi prevenită prin respectarea unor reguli simple:

  • Hidratează-te intens, mai ales atunci când este foarte cald. Bea cel puțin 8 pahare cu apă pe zi, consumă supe sau ciorbe și ceaiuri de plante sau de fructe neîndulcite.
  • Nu depune efort fizic intens în bătaia razelor de soare, mai ales la orele prânzului sau, dacă ești nevoit să faci acest lucru, poartă haine lungi, dar foarte subțiri, din materiale naturale și acoperă capul cu o pălărie cu boruri largi. De câte ori este posibil, adăpostește-te la umbră și hidratează-te.
  • Nu consuma alcool sau cofeină când stai în soare sau în căldură mare, întrucât favorizează deshidratarea organismului. Consumă băuturi cu un conținut bogat de electroliți, precum cele destinate sportivilor.
  • În sezonul estival, intensitatea razelor ultraviolete (UV) din timpul zilei crește și este indicat să măsori cantitatea radiațiilor pentru ziua respectivă. Folosește, de exemplu, o brățară specială când mergi la plajă sau un plasture care se aplică pe piele sau îmbrăcăminte, care îți arată, prin schimbarea culorii, dacă nivelul de radiații este prea mare.
     
TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices - Heat exhaustion and heatstroke
https://www.nhs.uk/conditions/heat-exhaustion-heatstroke/
Mayo Clinic - Heatstroke
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heat-stroke/symptoms-causes/syc-20353581

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0