Cum previi insolatia in zilele petrecute afara?

Sezonul cald și-a intrat în drepturi și temperaturile ridicate ne îmbie să petrecem tot mai mult timp în aer liber. Asta înseamnă că și riscul de insolație este mai mare, comparativ cu sezonul rece.

Temperaturile ridicate, mai ales atunci când sunt combinate cu lipsa consumului de lichide, pot determina creșterea temperaturii corpului, ridicând riscul de insolație.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce faci ca să îți scazi riscul de insolație?

Există câteva lucruri pe care le poți face pentru a preveni insolația în zilele petrecute în aer liber:

Poartă haine adecvate

Hainele din materiale naturale, subțiri, în culori deschise, cu o croială lejeră, sunt recomandate în zilele petrecute afară pe timpul verii. Ideal ar fi să alegi bluzele cu mânecă lungă și pantalonii lungi dacă știi că urmează să stai mult în soare, pentru ca pielea să fie protejată de radiațiile solare.

Protejează-ți capul

Este recomandat ca scalpul să fie protejat de razele soarelui, prin purtarea unei șepci, a unei pălării sau a unui batic.

Folosește loțiune cu factor de protecție UV

Loțiunea de plajă sau o altă cremă cu factor de protecție solară mare (30, 50) este indispensabilă în zilele însorite petrecute afară. Radiațiile UV nu numai că deshidratează pielea, însă totodată cresc și riscul de cancer de piele.

Retrage-te la umbră

În intervalul orar 10.00‑16.00, atunci când radiațiile UV sunt la intenstitate maximă, este recomandat să te retragi la umbră. Dacă acest lucru nu este posibil, e bine că măcar din când în când să faci pauze și să te adăpostești de soare.

Hidratează-te

Hidratarea reprezintă un aspect esențial atunci când vine vorba de a preveni insolația. Atunci când petreci timp în aer liber, e posibil să fii captivat de activitățile desfășurate și să uiți să bei apă. Însă atunci când petreci timp în aer liber vara ar trebui să consumi chiar mai multe lichide decât de obicei. Ia-ți la tine o sticlă cu apă, consumă limonade și supe reci, pentru a te asigura că menții organismul hidratat. Evită pe cât posibil consumul de cafea și alcool, care favorizează deshidratarea.

Poți verifica dacă te hidratezi sau nu corespunzător, monitorizând culoarea urinei tale. Cu cât culoarea urinei e mai intensă, cu atât organismul este mai deshidratat. Prin consumul de lichide, organismul se hidratează, iar culoarea urinei devine din ce în ce mai deschisă.

Fă-ți un duș răcoritor când ajungi acasă

Dacă simți că ți s-a supraîncălzit corpul, fă-ți un duș nu rece, mai degrabă călâi, pentru a-ți regla temperatura corpului. Astfel, eviți instalarea insolației.

Consumă alimente hidratante

Pentru a-ți reduce riscul de insolație este recomandat consumul de alimente cu un conținut ridicat de apă. Ciorbele, supele, pepenele, portocalele, ananasul, grepfrutulul, kiwi-ul, roșiile și fructele de pădure pot fi consumate pentru menținerea corpului hidratat.

Protejează copiii

Copiii prezintă risc crescut de insolație așa că părinții și ceilalți adulți din jur trebuie să se asigure că cei mici sunt protejați. Pe timpul verii, copiii trebuie să evite expunerea la soare în intervalul orar 10.00‑16.00, dar și să poarte pălării, să fie dați cu loțiune cu factor de protecție solară și să li se ofere apă din belșug.

Cum se manifestă insolația și cine are risc mai mare de insolație?

Durere de cap
Amețeli
Lipsa transpirației
Slăbiciune și crampe musculare
Greață și vărsături
Tahicardie
Leșin
Înroșirea pielii
Piele uscată

Imediat ce constați apariția simptomelor insolației, este recomandat să contactezi medicul de familie.

Insolația poate afecta pe oricine, dar anumite grupuri de persoane sunt mai susceptibile la această afecțiune din cauza unor factori de risc specifici. Copiii și bebelușii au o capacitate redusă de a transpira și de a-și regla temperatura corporală comparativ cu adulții. Aceștia se deshidratează mai repede, ceea ce le poate compromite capacitatea de a răci corpul prin transpirație.

Și vârstnicii sunt în pericol mai mare de insolație. Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea corpului de a transpira și de a elimina căldura scade. Mai mult, afecțiunile cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul, pot crește riscul de insolație. Ca să nu mai spunem că multe persoane vârstnice iau medicamente care le pot afecta capacitatea corpului de a regla temperatura sau de a transpira (de exemplu, diuretice, antihistaminice sau beta-blocante).
Indiferent de vârt stă, boli precum insuficiența cardiacă, obezitatea, hipertensiunea arterială și diabetul pot compromite capacitatea corpului de a se răci eficient.

Prin ce mecanism apare insolația?

Insolația, cunoscută și sub numele de hipertermie, apare atunci când corpul devine supraîncălzit și nu poate să-și regleze eficient temperatura internă. Acest lucru poate duce la o creștere periculoasă a temperaturii corpului și la simptome grave. Mecanismul de bază prin care apare insolația implică incapacitatea corpului de a-și pierde căldura suficient de rapid pentru a menține o temperatură normală.

Mai precis, când corpul este expus la temperaturi ridicate, fie din cauza mediului înconjurător (căldură ambientală), fie din cauza activității fizice intense, producția internă de căldură crește. În condiții normale, corpul folosește diverse mecanisme pentru a elimina căldura și pentru a menține o temperatură internă constantă de aproximativ 37°C.

Unul dintre principalele moduri prin care corpul pierde căldură este prin transpirație. Când transpirația se evaporă de pe piele, aceasta răcește corpul. Cu toate acestea, în condiții de umiditate ridicată, evaporarea transpirației este limitată, ceea ce reduce eficiența acestui mecanism de răcire.

Pentru a elimina căldura, corpul trimite mai mult sânge către piele (vasodilatație), unde căldura poate fi radiată în aerul înconjurător. Cu toate acestea, în cazul în care temperatura ambientală este foarte ridicată, acest mecanism devine ineficient, deoarece sângele nu poate elibera eficient căldura în aerul cald.

Transpirația excesivă poate duce la pierderea semnificativă de apă și electroliți (sodiu, potasiu, cloruri), esențiali pentru funcționarea normală a celulelor și a organelor. Deshidratarea reduce capacitatea organismului de a transpira și de a elimina căldura.

Când corpul nu poate pierde suficientă căldură, temperatura internă începe să crească rapid. La temperaturi interne de peste 40°C, mecanismele de termoreglare ale corpului pot începe să eșueze, afectând funcționarea normală a organelor și a sistemului nervos central.

Ce să faci dacă crezi că ai insolație?

Tratamentul insolației necesită acțiuni rapide și eficiente pentru a reduce temperatura corpului și a preveni complicațiile grave. Insolația este o urgență medicală și trebuie tratată imediat.

Mergi într-un loc răcoros, umbros sau într-o clădire cu aer condiționat.
Îndepărtează hainele excesive pentru a facilita răcirea corpului.
Aplică comprese reci sau pachete de gheață pe artere majore, cum ar fi gâtul, axilele și inghinalele.
Dacă este posibil, intră într-o cadă cu apă rece sau într-o piscină unde nu bate soarele.
Bea apă rece și apă cu electroliți pentru a preveni deshidratarea. În cazurile severe, hidratarea intravenoasă la camera de urgență poate fi necesară pentru a restabili echilibrul de lichide și electroliți.
Sună medicul de familie și cere-i indicații.
Dacă te simți foarte rău sună la 112 sau roagă pe cineva să sune ori să te ducă la Urgențe, deoarece insolația poate necesita îngrijire medicală intensivă. Personalul medical va monitoriza temperatura corpului, ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelurile de oxigen. În unitățile medicale, pot fi utilizate metode de răcire avansate, cum ar fi catetere de răcire internă sau dispozitive de răcire externă. Administrarea de soluții intravenoase poate fi necesară pentru a corecta dezechilibrele electrolitice și a menține funcționarea normală a organelor. De asemenea, se vor monitoriza și trata eventualele complicațiii.

Ce complicații are insolația?

Insolația este o afecțiune gravă care poate duce la multiple complicații, unele dintre ele fiind potențial letale. Complicațiile apar din cauza incapacității corpului de a-și regla temperatura și a efectelor temperaturii interne extrem de ridicate asupra organelor și sistemelor corpului. Iată câteva dintre principalele complicații ale insolației, dacă nu este tratată:

Temperatura ridicată și deshidratarea severă pot afecta funcția rinichilor, ducând la insuficiență renală acută. Hipertermia poate cauza leziuni hepatice, care pot duce la insuficiență hepatică și leziuni ale mucoasei intestinale, ducând la sângerări gastrointestinale.

De asemenea, temperatura ridicată a corpului afectează funcția cerebrală, ducând la confuzie, delir și dezorientare. În caz de insolație severă se pot declanșa convulsii, care pot fi periculoase și necesită intervenție medicală imediată, iar în cazuri extreme, insolația poate duce la pierderea conștienței și comă.

Temperatura ridicată a corpului poate afecta sistemul cardiovascular, conducând la aritmii care pot fi periculoase. Scăderea severă a presiunii arteriale poate duce la șoc, o afecțiune care pune viața în pericol și necesită tratament medical de urgență.

Hipertermia severă poate duce la descompunerea țesutului muscular, eliberând mioglobina în sânge, ceea ce poate afecta rinichii și poate duce la insuficiență renală acută.

Insolația poate afecta mecanismele de coagulare ale sângelui, ducând la sângerări excesive sau coagulare intravasculară diseminată.

Unei persoane cu insolație severă, îi pot fi afectați plămânii, ducând la sindromul de detresă respiratorie acută, o afecțiune gravă în care plămânii nu pot furniza suficient oxigen organelor vitale.

Descompunerea țesutului muscular și afectarea funcției renale pot duce la acumularea de acid în sânge, cauzând acidoză metabolică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Heat exhaustion and heatstroke
https://www.nhs.uk/conditions/heat-exhaustion-heatstroke/
Cleveland Clinic - Heatstroke
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21812-heatstroke

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...