COVID-19: esofagul Barrett, factor de risc pentru o formă gravă de boală?

Pacienții cu esofag Barrett sau cu alte probleme ale tractului gastrointestinal ar putea prezenta un risc mai mare de a se infecta cu SARS-CoV-2, poate chiar de a face o formă mai gravă de COVID-19, potrivit unei lucrări publicate în februarie 2021 în jurnalul medical Gastroenterology.

Deși manifestările principale ale bolii COVID-19 includ febră, tuse uscată, oboseală și mialgii, nici manifestările gastrointestinale nu sunt neobișnuite, deși rareori apar ca semn unic de infecție cu SARS-CoV-2. De regulă, acestea sunt asociate simptomelor respiratorii frecvent întâlnite.

Simptomele gastrointestionale în COVID-19

Unele cercetări¹ din 2020 au demonstrat că SARS-CoV-2 infectează celulele epiteliale ale glandelor gastrointestinale ale stomacului, duodenului și rectului și, într-o măsură mult mai mică, ale esofagului. Detectarea continuă pozitivă a ARN-ului viral în scaune a sugerat că virionii infecțioși sunt secretați de celulele gastro-intestinale infectate cu virusul.

Astfel, transmiterea prin fecale s-a considerat a fi o cale suplimentară pentru răspândirea SARS-CoV-2. În aceste cercetări s-a observat, de asemenea, că infecția cu noul coronavirus la nivel gastrointestinal și posibila transmitere prin fecale pot persista chiar și după îndepărtarea virusului din căile respiratorii.

Un alt studiu pe coronavirus care a inclus 1099 pacienți cu COVID-19 confirmați în laborator, din 552 de spitale din China, a arătat că 55 dintre ei aveau greață, vărsături, sau ambele și 42 aveau diaree. Se poate presupune că purtătorii asimptomatici sau persoanele cu simptome digestive ușoare (greață, vărsături, diaree și dureri abdominale) într-o fază timpurie a bolii ar fi putut fi neglijate sau subestimate ca posibile surse de infecție.

Deși orice persoană se poate îmbolnăvi de COVID-19, anumite grupe de populație au un risc mai mare de a face o formă gravă, cum ar fi pacienții imunocompromiși, bolnavii de cancer, cei cu afecțiuni cardiovasculare, pulmonare, renale, hepatice sau persoanele fumătoare, cu hipertensiune, obezitate, demență ori tulburări hematologice.

În acest context, având în vedere că simptomele gastrointestinale sunt proeminente în boala COVID-19, iar virusul viu poate fi detectat în tractul gastrointestinal și în scaun, o echipă de cercetare de la Universitatea Washington din St. Louis a încercat să stabilească dacă persoanele cu probleme de tract gastrointestinal ar fi și ele mai susceptibile să facă o formă gravă de COVID-19. Savanții au sugerat că metaplazia intestinală ar putea fi o cale nouă, puțin cercetată, de intrare virală pentru persoanele cu aceste tipuri de tulburări.

Pacienții cu esofag Barrett ar putea fi mai susceptibili la infectarea cu SARS-CoV-2 prin alimentație

Astfel, autorii studiului² de față au colectat blocuri de țesuturi umane de la 30 de pacienți cu esofag Barrett și au folosit un model ex vivo pentru a testa dacă această boală i-a făcut mai susceptibili la a se îmbolnăvi grav de COVID-19. Rezultatele au arătat că toate mostrele aveau receptori pentru SARS-CoV-2, care lipsesc în celulele esofagiene normale, iar virusul a reușit să infecteze organoizii de la pacienții cu esofag Barrett.

Nu există încă dovezi că persoanele cu esofag Barrett ar prezenta un risc mai mare de a face COVID-19 într-o formă severă, dar, afirmă oamenii de știință, lipsa de dovezi poate veni din faptul că nu s-au făcut cercetări în această direcție. O posibilă îngrijorare legată de persoanele cu esofag Barrett este că acestea ar putea avea un risc mai mare de a se infecta cu SARS-CoV-2 în urma ingerării unor alimente care conțin particule virale.

Pacienții cu esofag Barrett sunt aproape întotdeauna tratați cu inhibitori ai pompei de protoni. Cei cu alte metaplazii intestinale gastrice au aproape întotdeauna pierderi de celule parietale care secretă acid. Acești factori combinați, concluzionează autorii studiului, duc la o scădere a capacității stomacului de a produce acid și, prin urmare, pot contribui epidemiologic, alături de vârstă și sexul masculin, la o mai mare sensibilitate la COVID-19. Ar fi nevoie, în acest context, de cercetări suplimentare mai extinse.

Despre esofagul Barrett

Esofagul Barrett este o afecțiune în care țesutul asemănător mucoasei intestinului înlocuiește țesutul care acoperă esofagul. Persoanele cu esofag Barrett pot dezvolta un cancer rar numit adenocarcinom esofagian. Potrivit experților, nu se cunoaște cauza exactă a acestei afecțiuni, dar boala de reflux gastroesofagian (BRGE) crește riscul de a dezvolta esofag Barrett.

Esofagul Barrett în sine nu provoacă simptome, însă se pot urmări semnele afecțiunilor cu care este asociat, cum ar fi arsurile la stomac. Dacă apar de cel puțin două ori pe săptămână, pot fi un semn de îngrijorare. Alte semne de urmărit includ senzația de arsură în piept care trezește persoana din somn, înghițire dureroasă sau dificilă, senzație de mâncare blocată în esofag, durere în gât constantă, gust acru în gură sau respirație urât mirositoare, pierderea neintenționată în greutate, sânge în scaun și vărsături.

Pentru a pune diagnosticul de esofag Barrett se face un test numit endoscopie superioară. Aceasta implică introducerea unui mic tub luminat (endoscop) prin gât și în esofag pentru a căuta o modificare în țesutul esofagului. Deși testul poate sugera prezența esofagului Barrett, diagnosticul poate fi confirmat doar cu probe mici de țesut, numite biopsii obținute prin endoscop.

Tratamentul bolii poate include o schimbare a stilului de viață și a alimentației, administrarea unor medicamente, intervenție chirurgicală, terapie endoscopică, crioablație, supraveghere endoscopică.

Schimbările stilului de viață sunt primii pași în tratarea esofagului Barrett. Se evită alimentele care măresc nivelul de acid din stomac, inclusiv băuturile cu cofeină, cele care scad presiunea din esofagul inferior (alimentele grase, alcoolul și menta) și mesele prea bogate. E indicat ca persoana afectată să renunțe la fumat, și, dacă este supraponderală, să piardă în greutate.

Pentru tratarea esofagului Barrett se pot recomanda medicamente precum antiacide, blocante de histamină, inhibitori ai pompei de protoni sau prokinetice. Uneori se recomandă supravegherea endoscopică, ceea ce înseamnă că pacientul merge la examinări endoscopice periodice pentru că medicul să detecteze dacă boala a evoluat spre cancer.

Dacă modificările în stilul de viață și medicamentele nu funcționează, poate fi necesară intervenția chirurgicală, ablația prin radiofrecvență, crioablația sau rezecția endoscopică a mucoasei. La fel, aceste tratamente sunt indicate dacă s-a detectat de la început o displazie de grad înalt (schimbare substanțială a mucoasei esofagului). Ablația prin radiofrecvență este cea mai frecventă procedură utilizată pentru a îndepărta țesutul deteriorat.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Gastroenterology - Evidence for gastrointestinal infection of SARS-CoV-2
https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(20)30282-1/fulltext
1. Studiul „Evidence for gastrointestinal infection of SARS-CoV-2”, apărut în 3 martie 2020 în Gastroenterology DOI:https://doi.org/10.1053/j.gastro.2020.02.055, autori Fei Xiao et al.
Gastroenterology - Tropism of Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2 for Barrett’s Esophagus May Increase Susceptibility to Developing Q1 Coronavirus Disease 2019
https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(21)00091-3/pdf
2. Studiul „Tropism of Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2 for Barrett’s Esophagus May Increase Susceptibility to Developing Q1 Coronavirus Disease 2019”, apărut în Gastroenterology 2021, autori: Ramon U. Jin, Jeffrey W. Brown et al.
Johns Hopkins Medicine - Barrett's Esophagus Treatment
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/barretts-esophagus-treatment

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE VACCINUL ANTI COVID-19