COVID-19: ce înseamnă un vaccin anti-SARS-COV-2 de succes?

S-au scris multe pagini despre meritele diferitelor potențiale vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 și se discută în continuare despre eficiența și siguranța lor. Cum ar trebui să fie un vaccin pentru a avea succes împotriva bolii COVID-19?

În general, se poate spune că meritul unui vaccin ar fi să ne facă imuni împotriva bolii COVID-19. Cu alte cuvinte, după ce ni se administrează vaccinul, ar trebui să nu ne mai îmbolnăvim de boala provocată de noul coronavirus.

Dar ce este, mai exact, imunitatea și cum poate fi ea măsurată odată atinsă? Răspunsul scurt este că nu putem măsura cu adevărat imunitatea, iar răspunsul mai lung este că uneori avem cel puțin niște indicii despre cât de mare este imunitatea, conform unor noi cercetări publicate acum câteva zile în jurnalul academic Science Translational Medicine.

Imunitatea depinde de cum răspund anticorpii la o infecție sau la un vaccin

Un astfel de indiciu despre imunitate este răspunsul efectiv al anticorpului la o infecție sau, implicit, răspunsul anticorpului la un potențial vaccin împotriva acesteia. Dar despre ce anticorpi care răspund și despre ce părți ale virusului este vorba? Etimologic vorbind, imun înseamnă pur și simplu „scutit”, adică scutirea de a fi nevoit să organizeze un răspuns. Această reacție, la rândul său, este un răspuns prin inflamație.

Două lucrări publicate recent în Science Translational Medicine caracterizează răspunsul anticorpilor la infecția cu virusul SARS-CoV-2. În mod normal, acesta constă inițial din răspunsul unui anticorp IgM primar, care este apoi urmat de un răspuns secundar IgG, IgA și IgE, care contribuie la memoria imună. Cu toate acestea, în primul studiu¹, savanții au măsurat răspunsul umoral acut (pe termen scurt) la infecția cu SARS-CoV-2 și a constatat că era dominat de anticorpi IgA. Ei au măsurat atât creșterea numărului de celule producătoare de anticorpi, cât și nivelurile totale de anticorpi neutralizanți găsiți în ser, în salivă și în lichidul bronho-alveolar al pacienților.

În teorie, anticorpii neutralizanți sunt cei care pot neutraliza de fapt virusul în loc să se atașeze de el, blocând astfel boala. În practică, procedeul este folosit rar în laborator. În loc de virusul puternic infecțios, cercetătorii folosesc un element numit pseudovirus. Acesta este în esență un virus care a fost într-un fel stricat, astfel încât să nu mai fie o amenințare reală.

Acest lucru se poate face prin încapsularea genomului virusului în stratul proteic al altui tip de virus. Oamenii de știință pot, de asemenea, modifica sau inactiva proteinele de suprafața virusului prin alte mijloace sau pot furniza separat componentele necesare utilizând un fel de virus helper. De obicei, odată ajuns în interiorul unei celule sensibile, un pseudovirus se va putea reproduce o singură dată, în cel mai bun caz.

Cercetătorii au descoperit că, în timp ce restul componentelor Ig au fost detectate în cele din urmă, anticorpii IgA au fost cei care au „dus greul”. Concentrațiile serice de IgA au scăzut în special la o lună după infecție, dar IgA neutralizantă a rămas detectabilă în salivă până la 73 de zile. Ei au observat că aceste rezultate ridică întrebări critice cu privire la tipurile de anticorpi pe care schemele de vaccin ar trebui să le vizeze pentru a preveni fie infectarea, fie reinfectarea.

În a doua lucrare² apărută în același jurnal academic, cercetătorii au ajuns la concluzii similare. Ei demonstrează, de asemenea, că dimerizarea IgA crește potența sa asupra formei monomerice. Reticularea ulterioară a proteinei spike pe suprafața virală îmbunătățește capacitatea de neutralizare fie direct, fie prin altă metodă de creștere a afinității aparente.

În mod similar, se pare că fragmentele Fab (regiuni ale anticorpului care se leagă de antigeni) monovalente ale anticorpilor IgG serici sunt mult mai puțin puternice decât anticorpul complet.

În concluzie, descoperirile sugerează că imunitatea mucoasă mediată de IgA poate fi un mecanism critic de apărare împotriva SARS-CoV-2 la nivel individual, care poate reduce și infectivitatea secrețiilor umane și, prin urmare, și transmiterea virală. Această constatare poate fi de folos, de asemenea, în dezvoltarea vaccinurilor care induc răspunsuri IgA respiratorii specifice la SARS-CoV-2.

Deocamdată, problema dimerizării IgA ar putea avea nevoie de un studiu suplimentar. Pe măsură ce rezultatele obținute în studii de noile vaccinuri, cum ar fi vaccinurile ARNm de la Pfizer/BioNTech și Moderna, sau vaccinul pe bază de vector viral de la Oxford/AstraZeneca ajung la public, încă există întrebări fără răspuns. Însă, deși încă sunt multe persoane care își fac griji legat de potențialele efecte secundare ale vaccinurilor anti-COVID-19, ideea de bază este că imunitatea oferită de aceste vaccinuri s-ar putea dovedi a fi de neprețuit la nivel individual, de comunitate și mondial.

Vaccinurile anti-COVID-19 vor duce la încheierea pandemiei?

Impactul vaccinurilor COVID-19 asupra pandemiei depinde de mai mulți factori, cum ar fi eficacitatea vaccinurilor, cât de repede sunt fabricate și livrate și câte persoane se vaccinează. Majoritatea oamenilor de știință anticipează că, la fel ca în cazul celor mai multe dintre vaccinurile pe care le avem în prezent, nici cele anti-COVID-19 nu vor fi 100% eficiente. Însă Organizația Mondială a Sănătății face eforturi pentru a se asigura că orice vaccinuri aprobate sunt cât mai eficiente posibil, astfel încât să poată avea cel mai mare impact pozitiv asupra pandemiei.

Cât de sigur este un vaccin anti-COVID-19?

În Uniunea Europeană, toate medicamentele, inclusiv vaccinurile, sunt monitorizate îndeaproape după ce sunt autorizate și puse pe piață. Din punct de vedere statistic, efectele secundare în urma vaccinărilor sunt rare sau foarte rare. Siguranța și eficacitatea vaccinurilor anti-COVID-19 autorizate vor fi monitorizate, deci, riguros, cu ajutorul sistemului UE de monitorizare.

Este de înțeles că există îngrijorare cu privire la vaccinuri, însă înțelegerea importanței procesului de vaccinare pentru ieșirea din pandemie este esențială și nu se poate face decât printr-o informare corectă.

Pentru România, s-a construit Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, de unde toți cei preocupați de vaccinare și de efectele acestui proces pot afla informații științifice clare: care sunt etapele dezvoltării unui vaccin, ce se știe sigur despre vaccinurile candidate, ce mituri există despre vaccinare, întrebări și răspunsuri în ceea ce privește vaccinarea, precum și detalii despre procesul de vaccinare în România.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Translational Medicine - IgA dominates the early neutralizing antibody response to SARS-CoV-2
https://stm.sciencemag.org/content/early/2020/12/04/scitranslmed.abd2223
1. Studiul „IgA dominates the early neutralizing antibody response to SARS-CoV-2”, apărut în Science Translational Medicine, 07 Dec 2020: eabd2223 DOI: 10.1126/scitranslmed.abd2223, autori: Delphine Sterlin et al.
Science Translational Medicine - Enhanced SARS-CoV-2 neutralization by dimeric IgA
https://stm.sciencemag.org/content/early/2020/12/04/scitranslmed.abf1555
2. Studiul „Enhanced SARS-CoV-2 neutralization by dimeric IgA”, apărut în Science Translational Medicine, 07 Dec 2020: eabf1555 DOI: 10.1126/scitranslmed.abf1555, autori: Zijun Wang et al.

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE VACCINUL ANTI COVID-19