Ce este sindromul de apnee în somn?

Sindromul de apnee în Somn (SAS) reprezintă episoade de întrerupere a respirației ce apar în timpul somnului.  Aceste întreruperi care au o durată variabilă, printre altele, cauzează treziri subconsțiente (microtreziri) cu fragmentarea somnului si consecinte asupra sanatatii mentale si generale, dar și scăderi ale oxigenării sângelui la nivel cerebral si general. 

Cât de frecvent este sindromul de apnee în somn?

Prevalența apneei obstructive în somn  continuă să crească in randul populatiei, cu  consecințe asupra sănătății si siguranței proprii dar si a celor din jur. La nivel individual, cauzele și consecințele apneei in somn pot varia substanțial de la un pacient la altul, generand abordari terapeutice diferite.

În populația generală, 1 din 25 de oameni suferă de sindromul de apnee în somn.

Există mai multe tipuri de sindrom de apnee în somn, dar cel mai frecvent este cel de tip obstructiv.  In ultimii ani, au fost caracterizați patru contributori cheie la patogenia sau „fenotipurile” sindromului de apnee obstructiva. Acestea includ o afectare anatomica ce ingusteaza căile respiratorii superioare, dar și factori „non-anatomici”, cum ar fi:

  • funcția ineficientă a mușchiului dilatator faringian în timpul somnului,
  • un prag scăzut de excitare a îngustarii căilor respiratorii în timpul somnului
  • controlul instabil al respirației.

Principalele tipuri de apnee în somn sunt:

•    apneea obstructivă în somn, cea mai frecventă formă care apare atunci când mușchii gâtului se relaxează;
•    apneea centrală în somn, care apare atunci când creierul nu trimite semnale adecvate mușchilor care controlează respirația;
•    sindromul complex de apnee în somn, care apare atunci când cineva are atât apnee obstructivă în somn, cât și apnee centrală în somn.

Simptome ale sindromului de apnee în somn 

Semnele și simptomele de apnee obstructivă în somn și apnee centrală în somn se suprapun, uneori facând dificilă determinarea tipului de apnee pe care îl ai. 

Cele mai frecvente semne și simptome ale apneei obstructive și centrale în somn includ:

•    sforăit puternic;
•    episoade în care încetezi să respiri în timpul somnului (care ar fi cele raportate de persoana cu care dormi);
•    gâfâit în timpul somnului, după ce respiri; 
•    trezirea cu gura uscată;
•    dureri de cap de dimineață;
•    dificultate de a adormi (insomnie);
•    somnolență excesivă în timpul zilei (hipersomnie);
•    dificultate de concentrare;
•    iritabilitate.

Când să consulți medicul

Sforăitul puternic poate indica o problemă potențial gravă, dar nu toți cei care au apnee în somn sforăie. 

Discută cu medicul tău, dacă ai semne sau simptome de apnee în somn. 

Întrebă-ți medicul oricând despre orice problemă de somn care te face să te simți obosit, somnoros și iritat.

Factori de risc sindromul de apnee în somn

Există anumite persoane care sunt mai predispuse să se confrunte cu sindromul de apnee în somn, precum:

•    bărbații;
•    pacienții au mai mult de 40 de ani;
•    pacienții care sforăie;
•    pacienții supraponderali sau obezi, cu un indice de masă corporală mai mare de 30;
•    pacienții cu gâtul scurt și gros (circumferința gâtului): persoanele cu gâtul mai gros pot avea căi respiratorii mai înguste;
•    fumătorii;
•    consumatorii de alcool și cei care utilizează medicamente sedative sau tranchilizante –aceste substanțe relaxează mușchii gâtului, ceea ce poate agrava apneea obstructivă de somn.

De asemenea, există și alți factori care îți cresc riscul de a dezvolta sindromul de apnee în somn, precum:

•    căile respiratorii îngustate – s-ar putea să fi moștenit un gât îngust. De asemenea, amigdalele sau adenoidele pot mări și bloca căile respiratorii, în special la copii.
•    vârsta – apneea în somn apare semnificativ mai des la adulții în vârstă;
•    istoricul familial – dacă ai membri ai familiei cu apnee în somn; 
•    congestie nazală – dacă ai dificultăți de a respirația pe nas din cauza unei probleme anatomice sau din cauza alergiilor;
•    afecțiune medicale preexistente, precum: insuficiență cardiacă congestivă, hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și boala Parkinson, sindromul ovarelor polichistice, tulburări hormonale, accident vascular cerebral anterior și boli pulmonare cronice, cum ar fi astmul etc;
•    utilizarea medicamentelor narcotice pentru durere – medicamentele opioide, în special cele cu acțiune prelungită.

Complicații sindromul de apnee în somn

•    somnolență excesivă în timpul zilei (trezirile frecvente, insesizabile fac ca somnul să nu fie odihnitor chiar dacă durează peste 7-8 ore);
•    agravarea unor boli preexistente (scăderea oxigenării sângelui face ca toate organele esențiale pentru supraviețuire să sufere, mai ales inima și creierul);
•    apariția hipertensiunii arteriale;
•    apariția diabetului zaharat;
•    creșterea riscului de apariție a unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral;
•    sindromul metabolic – această tulburare, care include hipertensiune arterială, niveluri anormale de colesterol, glicemie crescută și o circumferință crescută a taliei, este legată de un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă;
•    interacțiuni medicamentoase;
•    complicații în caz de intervenții chirurgicale – ai putea avea riscuri mai mari de a avea complicații după o intervenție chirurgicală majoră, deoarece ești predispus la probleme respiratorii, în special atunci când ești sedat și întins pe spate;
•    probleme hepatice – pacienții cu sindromul de apnee în somn au mai multe riscuri de a avea rezultate anormale la testele funcției hepatice, iar ficatul lor este mai probabil să prezinte semne de cicatrizare (boala ficatului gras nonalcoolic);
•    efecte acute şi cronice asupra aparatului cardiovascular, prin hipoxemia sistemică şi hipercapnia, presiunea negativă intratoracică exagerată şi trezirile re¬pe¬tate din somn. 

Sindromul de apnee în somn îți poate pune viața în pericol?

•    somnolența excesivă poate cauza accidente (adormirea la volan sau accidente de muncă);
•    pe termen lung, s-a observat că pacineții care suferă de sindromul de apnee în somn trăiesc mai puțin;

Un studiu1 al Colegiului de Medicină Penn State din Hershey, publicat în BMJ Open Respiratory Research, a constatat că cei care primesc un diagnostic de apnee obstructivă în somn prezintă un risc semnificativ mai mare de a muri subit decât cei care nu au această afecțiune. Meta-analiza efectuată a arătat că pacienții cu apnee obstructivă în somn au fost aproximativ de două ori mai predispuși să sufere de moarte subită decât cei care nu aveau afecțiune. 

•    poate să aibă consecințe fatale;

Studiul1 a identificat, de asemenea, că apneea obstructivă în somn a dus la un risc aproape dublu de deces cardiovascular care a crescut odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit dr. John S. Oh, unul dintre autorii cercetării, mulți pacienți nu realizează gravitatea unui diagnostic de apnee în somn.

Diagnostic sindromul de apnee în somn

De obicei, trece mult timp până ca boala să se manifeste pe deplin. De multe ori, partenerii de somn ai celor cu apnee în somn sunt cei care remarcă opririle de respirație.

Simptomele sindromului de apnee în somn sunt recunoscute de un medic specialist și ți se recomandă să efectuezi o poligrafie/polisomnografie, adică un tip de studiu al somnului în care ești pus să dormi cu un aparat atașat pentru a înregistra mai mulți parametri, precum modul în care respiri, oxigenarea sângelui, mișcările respiratorii etc.

O durată crescută a fazei REM a somnului care in mod normal are 20-25% din somn, poate fi asociată cu diferite tulburări de somn, cum ar fi tulburarea de somn REM sau apneea obstructivă de somn.

În tulburarea de somn REM, faza REM este perturbată, iar persoana poate avea mișcări sau activitate motorie în timpul somnului REM, precum și vise intense și emoționale. Apneea obstructivă de somn poate provoca tulburări în ciclul normal de somn, inclusiv în timpul fazei REM, și poate provoca treziri frecvente în timpul nopții.

De asemenea, o durată crescută a fazei REM poate fi asociată cu alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea. Studiile au arătat că o durată crescută a fazei REM poate fi observată la persoanele care suferă de depresie sau au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.

Este important să consultați un specialist în somnologie sau medicul de familie dacă observați o durată crescută a fazei REM monitorizata pe ceasurile  smart sau de catre un aparat specializat in cadrul laboratorului de somnologie.

Polisomnografia este singura metodă care pune cu certitudine diagnosticul de apnee în somn.

De asemenea, pentru a pune diagnosticul de sindromul de apnee în somn este necesar să te fi confruntat cu:

•    cel puțin 5 episoade de apnee-hipopnee pe oră de somn însoţit de treziri frecvente;
•    hipersomnolenţă şi oboseală ziua;
•    tulburări de concentrare şi memorie. 

Tratament sindromul de apnee în somn

Tratamentul îți poate ameliora simptomele și ar putea ajuta la prevenirea problemelor cardiace și a altor complicații.

Printre metodele de tratament amintim:

•    aparatele de tip CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii); 

Terapia CPAP implică un dispozitiv care cuprinde o mască pentru față, un motor și un tub care conectează masca la motor.
Dispozitivele CPAP folosesc o presiune ușoară a aerului pentru a menține căile respiratorii deschise și sunt, de obicei, utilizate de pacienții care au probleme de respirație în timpul somnului. 

•    alte dispozitive de presiune a căilor respiratorii;

Dacă utilizarea unui aparat CPAP continuă să fie o problemă pentru tine, poți utiliza un alt tip de dispozitiv de presiune a căilor respiratorii care reglează automat presiunea în timp ce dormi (auto-CPAP). Sunt disponibile, de asemenea, și aparate BiPAP (ventilație cu presiune pozitivă la două niveluri). Acestea oferă mai multă presiune atunci când inspiri și mai puțină atunci când expiri.

•    aparatele orale concepute pentru a-ți menține gâtul deschis;

CPAP este mai eficient decât aparatele orale, dar acestea din urmă ar putea fi mai ușor de utilizat. Unele sunt concepute pentru a-ți deschide gâtul aducând maxilarul înainte, ceea ce uneori poate ameliora sforăitul și apneea obstructivă ușoară în somn.

•    oxigen suplimentar – utilizarea oxigenului suplimentar în timpul somnului ar putea fi de ajutor dacă ai apnee centrală în somn. Sunt disponibile diferite forme de oxigen cu dispozitive pentru a furniza oxigen plămânilor tăi.

•    servo-ventilație adaptivă (ASV) – acest dispozitiv învață tiparul normal de respirație și stochează informațiile într-un computer încorporat. După ce adormi, aparatul folosește presiune pentru a-ți normaliza tiparul de respirație și pentru a preveni pauzele în respirație;

•    intervențiile chirurgicale;  

•    tratamentul problemelor medicale asociate – cauzele posibile ale apneei centrale de somn includ tulburări cardiace sau neuromusculare, iar tratarea acestor afecțiuni ar putea ajuta.

Strategia terapeutică pentru sindromul de apnee în somn include măsuri generale, precum:

•    modificarea poziţiei de somn;
•    scăderea în greutate la pacineții obezi sau supraponderali;
•    evitarea consumului de alcool şi a sedativelor hipnotice;  
•    corecţia chirurgicală a căilor repiratorii superioare ce tratează sforăitul, atunci când este indicată

De asemenea, se recomandă identificarea precoce a factorilor de risc cardiovascular asociaţi, în special măsurarea sistematică a valorilor tensiunii arteriale la pacienţii cu forme severe ale acestui sindrom, mai ales dacă se asociază cu obezitate. 

În cazul bradiaritmiilor (ritmurile cardiace  scăzute) cu sistem cardiac de conducere normal, dacă nu există aritmii semnificative sau blocuri atrioventriculare în timpul perioadelor de apnee, atunci sindromul apneic se poate trata eficient cu CPAP şi nu este necesar implantul de pacemaker. 

Interventie chirurgicala

Există mai multe opțiuni chirurgicale pentru tratamentul tulburărilor respiratorii în somn, cum ar fi:

  • Chirurgie robotică trans orală îndepărteaza țesutul din spatele limbii care blocheaza orificiul respirator in somn, prin sectionarea epiglotei.
  • Uvulopalatofaringoplastia s- prin care se  îndepărtează excesul de țesut pentru a largi  căile respiratorii si poate fi combinată cu amigdalectomia.
  • Faringoplastia laterală/sfincteroplastia este potrivita pentru pacinetii  care prezinta îngustarea rificiului respirator si consta in indepartarea  unei părți a palatului, amigdalelor precum și a uvulei..
  • Chirurgia de reducere a tesutului lingual poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de aer în timpul somnului prin îndepărtarea țesutului suplimentar de la baza limbii.


Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie: 

1.Studiul „Sudden death in individuals with obstructive sleep apnea: a systematic review and meta-analysis” publicat în BMJ open 10.8 (2020): e039774, autori: Heilbrunn, Emily, et al.

2. Obstructive sleep apnea: current perspectives, 2018, Amal M Osman, Sophie G Carte

3. Sleep Study 2021, Brian Gerstenslager; Jennifer M. Slowik.

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0