Ce este plasma?

Rezumat: Plasma sangvină este partea lichidă a sângelui și reprezintă puțin peste jumătate din volumul total al sângelui. Deși pare doar un lichid gălbui care transportă celulele sangvine, plasma are roluri esențiale în organism, de la transportul nutrienților, hormonilor și produselor de metabolism, până la menținerea echilibrului de lichide, imunității și coagulării. În medicină, plasma sangvină este importantă atât pentru transfuzie, cât și pentru obținerea unor medicamente derivate din plasmă.

1. Ce este plasma sangvină?
2. Ce conține plasma sangvină?
a. Conținut plasmă: apă, electroliți și substanțe dizolvate
b. Conținut plasmă: proteine plasmatice
c. Conținut plasmă: anticorpi și factori de coagulare
3. Ce roluri are plasma în organism?
a. Roluri plasmă: transportul substanțelor esențiale
b. Roluri plasmă: menținerea volumului și a echilibrului de lichide
c. Roluri plasmă: funcție importantă în coagulare
d. Roluri plasmă: susține imunitatea
4. Plasma sangvină în transfuzie și tratament
a. Ce este plasmafereza și ce înseamnă schimbul plasmatic terapeutic?
b. Plasma convalescentă
c. Donarea de plasmă

Recomandările Experților DOC

Ce este plasma sangvină?

Plasma sangvină este componenta lichidă a sângelui, adică mediul în care circulă globulele roșii, globulele albe și trombocitele. Dacă sângele este privit ca un sistem de transport al organismului, atunci plasmă este „drumul lichid” pe care circulă celulele și o mare parte dintre substanțele necesare vieții. Plasma reprezintă aproximativ 55% din volumul sângelui și este formată în principal din apă, la care se adaugă săruri, proteine, zaharuri, grăsimi, hormoni, anticorpi și produse de metabolism.

Sângele nu este doar un lichid roșu uniform. El are o parte lichidă, adică plasma sangvină, și o parte „solidă”, alcătuită din elementele celulare. Tocmai această structură explică de ce plasma are atât de multe funcții simultan: nu doar transportă, ci și hrănește, apără și ajută organismul să oprească sângerarea atunci când este nevoie.

Este util de făcut și o distincție simplă între plasmă și ser, deoarece termenii sunt uneori confundați. Plasma sangvină conține factorii de coagulare, inclusiv fibrinogenul, în timp ce serul este lichidul obținut după ce sângele a coagulat și, prin urmare, nu mai conține acești factori în aceeași formă. Asta explică de ce plasma este atât de importantă în transfuzie și în evaluarea tulburărilor de coagulare.

Ce conține plasma sangvină?

Conținut plasmă: apă, electroliți și substanțe dizolvate

Cea mai mare parte din plasma sangvină este apă, iar aceasta permite transportul unei game foarte largi de substanțe prin organism. În această apă sunt dizolvate săruri și electroliți, precum sodiu, potasiu și clor, dar și glucoză, aminoacizi, lipide, hormoni și alte molecule care trebuie duse rapid de la un organ la altul. De aceea, plasma nu este doar un „vehicul”, ci un mediu biochimic activ, care contribuie la menținerea echilibrului intern.

Conținut plasmă: proteine plasmatice

Printre cele mai importante componente ale plasmei se află proteinele plasmatice. Albumina ajută la menținerea presiunii osmotice și, implicit, la păstrarea lichidelor în vasele de sânge, globulinele includ anticorpi implicați în apărarea imună, iar fibrinogenul și alți factori de coagulare sunt esențiali pentru formarea cheagului atunci când apare o sângerare. Cu alte cuvinte, plasma sangvină conține nu doar „ingrediente” nutritive, ci și proteine fără de care sânge nu și-ar putea îndeplini corect funcțiile de apărare și hemostază.

Conținut plasmă: anticorpi și factori de coagulare

Anticorpii din plasmă fac parte din răspunsul imun și ajută organismul să recunoască și să neutralizeze agenții infecțioși. În paralel, factorii de coagulare sunt proteine specializate care lucrează în cascadă pentru a transforma sânge dintr-un lichid într-un cheag stabil atunci când un vas este lezat. Fără aceste proteine plasmatice, fie riscul de sângerare ar crește semnificativ, fie apărarea antiinfecțioasă ar fi afectată.

Ce roluri are plasma în organism?

Roluri plasmă: transportul substanțelor esențiale

Unul dintre rolurile centrale ale plasmei este transportul. Plasma sangvină duce nutrienți rezultați din digestie către țesuturi, transportă hormoni de la glande către organele-țintă și preia produșii de metabolism care trebuie eliminați prin rinichi, ficat sau tub digestiv. De aceea, când vorbim despre sânge, este greșit să ne gândim doar la oxigenul transportat de hematii; o mare parte din „logistica” organismului este asigurată de plasmă.

Roluri plasmă: menținerea volumului și a echilibrului de lichide

Plasma are și un rol major în menținerea volumului circulant și a echilibrului lichidelor dintre vase și țesuturi. Albumina, una dintre principalele proteine din plasmă, contribuie la reținerea apei în circulație. Când acest echilibru este perturbat, pot apărea edeme sau alte dezechilibre de volum. Tocmai de aceea, compoziția normală a plasmei este importantă nu doar în teorie, ci pentru funcționarea zilnică a inimii, rinichilor și țesuturilor.

Roluri plasmă: funcție importantă în coagulare

Plasma sangvină are un rol esențial în coagulare pentru că în ea se găsesc fibrinogenul, factorii de coagulare și factorul von Willebrand. Atunci când un vas de sânge este lezat, aceste proteine intră într-un proces coordonat care duce la formarea fibrinei și stabilizarea cheagului. De aceea, produse derivate din plasmă, precum plasma proaspăt congelată, sunt folosite în unele situații de sângerare sau deficit de factori.

Roluri plasmă: susține imunitatea

Plasma susține și apărarea imună prin anticorpi, complement și alte proteine implicate în răspunsul imun. Acest lucru explică de ce din plasmă pot fi obținute medicamente pe bază de imunoglobuline și de ce donarea de plasmă este importantă pentru pacienții cu anumite imunodeficiențe sau boli rare. Plasma nu înlocuiește celulele imunitare, dar este o parte importantă din „arsenalul” prin care corpul reacționează la infecții și agresiuni.

Plasma sangvină în transfuzie și tratament

Plasma proaspăt congelată este utilizată în anumite situații de sângerare, traumă sau tulburări de coagulare, tocmai pentru că furnizează factori de coagulare și alte proteine esențiale. Spitalele folosesc sânge și componente sangvine separat, în funcție de nevoia pacientului, deoarece uneori este nevoie de hematii, alteori de trombocite, iar în alte cazuri tocmai de plasmă.

În plus, plasma donată poate fi trimisă la fracționare pentru obținerea de medicamente derivate din plasmă, cum sunt imunoglobulinele. Plasma conține anticorpi care pot fi concentrați în astfel de tratamente și există o nevoie reală de creștere a aprovizionării cu plasmă pentru medicamente.

Ce este plasmafereza și ce înseamnă schimbul plasmatic terapeutic?

Termenul de plasmafereză este folosit adesea pentru procedura de recoltare ori separare a plasmei din sânge cu ajutorul unui aparat de afereză. În timpul procedurii, sânge este extras, aparatul separă plasma de elementele celulare, iar globulele roșii, globulele albe și trombocitele sunt returnate donatorului sau pacientului, în funcție de scopul procedurii. Când vorbim despre donare de plasmă, acesta este mecanismul de bază.

În schimb, plasma exchange sau schimbul plasmatic terapeutic înseamnă mai mult decât simpla recoltare: plasma pacientului este îndepărtată pentru a elimina substanțe dăunătoare aflate în ea, apoi este înlocuită cu alt lichid, cum ar fi albumina umană sau plasmă donată. Această procedură este folosită în anumite boli autoimune, neurologice, hematologice sau alte situații selectate, când substanțele problematice circulă în plasma sangvină.

Pe scurt, plasmafereza poate descrie procesul tehnic de separare a plasmei, inclusiv la donare, în timp ce schimbul plasmatic terapeutic este o procedură medicală de tratament. În limbajul curent, termenii sunt uneori amestecați, dar în context clinic diferența contează.

Plasma convalescentă

Plasma convalescentă este plasma recoltată de la o persoană care s-a recuperat după o boală infecțioasă și care are anticorpi împotriva agentului respectiv. Conceptul nu este nou, dar a devenit foarte cunoscut în pandemia de COVID-19, când s-a încercat folosirea plasmei convalescente ca terapie pasivă, adică transfer de anticorpi de la un om vindecat către un pacient bolnav.

Adevărul actual despre plasma convalescentă este mai nuanțat decât la începutul pandemiei. Meta-analize și studii publicate între 2023 și 2025 au arătat rezultate mixte în populația generală de pacienți cu COVID-19, fără un beneficiu clar universal, dar cu semnale că administrarea precoce și utilizarea la anumite grupuri, mai ales persoane imunocompromise, ar putea fi mai utile.

În același timp, ghidul FDA din iulie 2024 pentru COVID-19 se referă specific la utilizarea destinată pacienților cu boală imunosupresivă sau aflați sub tratament imunosupresor, ceea ce arată că domeniul a devenit mult mai țintit decât în faza inițială a pandemiei.

De aceea, când cineva citește despre plasma convalescentă, este important să nu o vadă nici ca soluție miraculoasă, nici ca idee abandonată complet. Mai corect este să spunem că dovezile pentru folosirea ei de rutină la toți pacienții nu au fost convingătoare, dar că există contexte clinice selectate în care continuă să fie luată în calcul.

Donarea de plasmă

Donarea de plasmă este importantă pentru că această componentă a sângelui poate fi folosită fie direct în transfuzie, fie pentru fabricarea unor medicamente care nu pot fi produse artificial în același mod. În donarea prin afereză, aparatul colectează plasma și returnează majoritatea celulelor sanguine donatorului, motiv pentru care procesul este diferit de donarea clasică de sânge integral. Plasma donată este utilă mai ales în urgențe, traumă, tulburări de coagulare și pentru obținerea unor produse medicale.

Siguranța este un punct esențial. Donatorii sunt evaluați înainte de fiecare donare, iar donațiile sunt testate pentru mai mulți markeri infecțioși. Toate donațiile de sânge sunt testate pentru mai multe infecții relevante pentru siguranța transfuzională, iar plasma este supusă și unor procese suplimentare de reducere sau inactivare virală pentru anumite utilizări.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este plasma sangvină?
Răspuns: Plasma sangvină este partea lichidă a sângelui, care transportă celulele sangvine, nutrienți, hormoni, anticorpi și factori de coagulare.

Întrebare: Ce conține plasma?
Răspuns: În principal apă, dar și săruri, proteine, glucoză, lipide, hormoni, anticorpi și factori de coagulare.

Întrebare: Ce este plasmafereza?
Răspuns: Plasmafereza este procedura prin care plasma este separată de celelalte componente ale sângelui cu ajutorul unui aparat de afereză.

Întrebare: Ce este plasma convalescentă?
Răspuns: Este plasma recoltată de la o persoană vindecată după o infecție, care conține anticorpi împotriva bolii respective.

Întrebare: De ce este utilă donarea de plasmă?
Răspuns: Pentru că plasma donată poate ajuta direct pacienți prin transfuzie sau poate fi folosită pentru fabricarea unor medicamente importante, cum sunt imunoglobulinele.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - What is plasma?
https://www.blood.co.uk/plasma/what-is-plasma/
CDC - Blood Safety Basics
https://www.cdc.gov/blood-safety/about/index.html
MDPI - Therapeutic Plasma Exchange—A Practical Guide
https://www.mdpi.com/2673-8236/6/1/8
Studiul „Therapeutic Plasma Exchange—A Practical Guide”, apărut în Kidney Dial. 2026, 6(1), 8; https://doi.org/10.3390/kidneydial6010008, autori: Mariana Dias Pais et al.
Pub Med - Convalescent plasma and predictors of mortality among hospitalized patients with COVID-19: a systematic review and meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39067517/
Studiul „Convalescent plasma and predictors of mortality among hospitalized patients with COVID-19: a systematic review and meta-analysis”, apărut în Clin Microbiol Infect. 2024 Dec;30(12):1514-1522. doi: 10.1016/j.cmi.2024.07.020. Epub 2024 Jul 26, autori: Massimo Franchini et al.