Anemia hemolitică: ce este, tratament, prevenire
Anemia hemolitică: ce este, tratament, prevenire
Anemia hemolitică: ce este, tratament, prevenire
Anemia este o afecțiune în care organismul nu are suficiente globule roșii sănătoase. Globulele roșii furnizează oxigen țesuturilor corpului. Anemia severă poate agrava bolile de inimă, de plămâni sau bolile cerebrovasculare.
În mod normal, celulele roșii din sânge au o durată de viață în corp de aproximativ 120 de zile. Celulele roșii din sânge se dezvoltă în măduva osoasă, care este țesutul asemănător unui burete din interiorul oaselor. Corpul tău distruge în mod normal celulele roșii vechi sau defecte din sânge, din splină sau din alte părți ale corpului printr-un proces numit hemoliză. Anemia hemolitică apare atunci când ai un număr redus de celule roșii din sânge din cauza unei hemolize prea mari în organism.
În anemia hemolitică, globulele roșii din sânge sunt distruse mai devreme decât în mod obișnuit. Mai precis, anemia hemolitică este o tulburare a sângelui care apare atunci când celulele roșii din sânge sunt distruse mai repede decât măduva osoasă le poate înlocui. Anumite boli ale sângelui cresc distrugerea globulelor roșii. De asemenea, poți moșteni o anemie hemolitică (anemie ereditară) sau o poți dezvolta mai târziu în viață (anemie dobândită).
Anemia hemolitică autoimună este o boală frecventă, fiind cel mai des întâlnit tip de anemie hemolitică. Această afecțiune se dezvoltă la pacienții de toate vârstele, și afectează preponderent femeile.
Există multe tipuri de anemie hemolitică, pe care medicii o diagnostichează în funcție de cauza anemiei. Anumite afecțiuni pot face ca hemoliza să se întâmple prea repede sau prea des.
Cauze anemie hemolitică
Măduva osoasă este, în principal, responsabilă pentru producerea de noi celule roșii. Măduva osoasă reprezintă țesutul moale care se află în oasele mari și late ale corpului și care ajută la formarea tuturor celulelor sangvine. Anemia hemolitică apare atunci când măduva osoasă nu produce suficiente celule roșii pentru a le înlocui pe cele care sunt distruse.
Există mai multe cauze posibile ale anemiei hemolitice. Condițiile medicale care pot duce la anemia hemolitică, includ:
• defectele genetice ale celulelor roșii sau tulburările de sânge moștenite, adică transmise de la părinți la copii, prin intermediul genelor, cum ar fi anemia falciformă, boala cu celule falciforme sau talasemia, care reprezintă o boală ereditară caracterizată de producția scăzută de hemoglobină ori deficitul de G6PD (glucozo-6-fosfat-dehidrogenază);
• tulburările autoimune – o problemă autoimună în care sistemul imunitar vede greșit propriile celule roșii din sânge ca substanțe străine și le distruge;
• insuficiența măduvei osoase;
• infecțiile;
• unele medicamente;
• expunerea la anumite substanțe chimice și toxine;
• prezența unor cheaguri de sânge în vasele de sânge mici (capilare);
• reacțiile adverse la transfuziile de sânge – transfuzie de sânge de la un donator cu o grupă de sânge care nu se potrivește cu a ta.
Semne și simptome anemie hemolitică
Anemia hemolitică se poate dezvolta brusc sau lent, poate fi ușoară sau severă. Este posibil să nu ai simptome, dacă anemia se manifestă sub o formă ușoară. Dacă această afecțiune se dezvoltă lent, primele simptome pot fi:
• senzația de slăbiciune sau de oboseală, prezentă mai des decât de obicei sau odată cu efectuarea exercițiilor fizice;
• sentimentul că inima ta îți bate puternic, mai repede (tahicardie);
• durerile de cap;
• probleme de concentrare sau de gândire, de raționament.
Dacă anemia se agravează, simptomele pot include:
• amețeală când te ridici;
• piele palidă;
• probleme de respirație, dispnee;
• limbă inflamată;
• splină mărită.
Mai mult decât atât, semnele și simptomele specifice în anemia hemolitcă pot include:
• oboseală;
• amețeli;
• palpitații cardiace;
• piele palidă;
• dureri de cap (cefalee);
• senzație de confuzie;
• icter, caracterizat printr- o nuanță galbenă a pielii și a albului ochiului;
• splină sau ficat mai mari decât în mod normal.
Anemia hemolitică severă poate provoca:
• frisoane;
• febră;
• dureri de spate;
• dureri abdominale;
• șoc, adică un sindrom fiziopatologic sever caracterizat prin scăderea fluxului de sânge oxigenat necesar funcționării organelor vitale.
Anemia hemolitică severă, care nu este tratată sau controlată poate duce la complicații grave, precum:
• aritmiile sau disritmiile, care reprezintă bătăile neregulate sau anormal de lente sau rapide, ale inimii;
• cardiomiopatia, în care inima crește mai mare decât în mod normal, fiind o afecțiune a mușchiului cardiac care face ca inima să pompeze cu dificultate sânge către restul corpului;
• insuficiența cardiacă, care este definită ca pierderea capacității inimii de a pompa corespunzător sângele.
Diagnostic și tratament anemie hemolitică
Pentru a diagnostica anemia hemolitică, medicul tău va efectua un examen fizic și îți va recomanda niște analize de sânge, care presupune efectuarea hemoleucogramei complete, care poate ajuta la diagnosticarea anemiei și poate oferi câteva sugestii pentru tipul și cauza acestei afecțiuni. Părțile relevante ale acestui test de sânge, oferă informații importante care includ numărul de celule roșii din sânge, hemoglobina și hematocritul (HCT).
Testele suplimentare pentru diagnosticarea acestei afecțiuni pot include analiza urinei, aspirația de măduvă osoasă sau biopsia de bază, care implică prelevarea unui eșantion mic de lichid din măduva osoasă sau țesut solid al măduvei osoase. Totodată, specialistul îți poate sugera să efectuezi și alte teste genetice.
Este posibil ca pacienților cărora le este diagnosticată o anemie hemolitică ușoară să nu aibă deloc nevoie de tratament. Pentru alții însă, anemia hemolitică poate fi adesea tratată sau ținută sub control. Tratamentele recomandate în caz de anemie hemolitică pot include modificări ale stilului de viață, medicamente, transfuzii de sânge, transplanturi de sânge și de măduvă osoasă sau intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea splinei. Dacă anemia hemolitică este cauzată de medicamente sau de o altă condiție medicală, medicul tău îți poate schimba tratamentul pentru a controla sau a trata anemia hemolitică.
În fapt, tratamentul va depinde de tipul și de cauza anemiei hemolitice. Astfel că:
• în situații de urgență, poate fi necesară o transfuzie de sânge;
• pentru anemia care are cauze imune, pot fi utilizate medicamente care suprimă sistemul imunitar;
• când celulele sanguine sunt distruse într-un ritm rapid, organismul poate avea nevoie de supliment de acid folic și suplimente de fier pentru a înlocui ceea ce se pierde;
• în cazuri rare, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a scoate splina, pentru că splina acționează ca un filtru care elimină celulele anormale din sânge.
Prevenire anemia hemolitică
Pentru a preveni anemia hemolitică, discută cu medicul tău pentru a avea în vedere reducerea riscului de distrugere a celulelor roșii din sânge și a riscului de infecții. În acest sens, ai grijă la vremea rece, care poate declanșa adesea, distrugerea celulelor roșii din sânge. Pentru a te proteja, evită frigul, poartă haine călduroase și menține o temperatură adecvată în casă.
De asemenea, poți reduce riscul de infecții, dacă:
• stai departe de oamenii bolnavi;
• eviți aglomerația;
• te speli des pe mâini;
• eviți alimentele subfierte, insuficient gătite;
• te speli pe dinți, în mod regulat;
• îți faci vaccinul antigripal în fiecare an.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH: „Hemolytic Anemia”, https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/hemolytic-anemia
Medlineplus: „Hemolytic Anemia”, https://medlineplus.gov/ency/article/000571.htm
Johns Hopkins Medicine:„Hemolytic Anemia”, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hemolytic-anemia
Mayo Clinic: „Anemia”, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anemia/symptoms-causes/syc-20351360
