

Andivele, benefice pentru Alzheimer?
Boala Alzheimer reprezintă o formă de demență care cauzează pierderi de memorie, alături de probleme de gândire și de natură comportamentală. Oamenii de știință caută consecvent metode de a reduce simptomele bolii și de a găsi tratamente noi, iar în acest articol discutăm despre astfel de demersuri, unul dintre ele incluzând o substanță din andive.
Cauza care duce la apariția bolii Alzheimer este încă necunoscută, însă de regulă boala se instalează ca o consecință a unei serii complexe de schimbări care apar la nivelul creierului, din motive necunoscute. Specialiștii susțin că ar fi vorba despre un cumul de factori genetici, de mediu, dar și care țin de stilul de viață. Boala Alzheimer apare de cele mai multe ori după depășirea pragului vârstei de 60 de ani, însă nu este o regulă.
Pierderi de memorie și acid cicoric din andive
În primă fază, simptomele bolii sunt blânde, însă se agravează în timp, până când boala devine o problemă suficient de gravă încât să afecteze considerabil calitatea vieții. Pacientul cu Alzheimer se confruntă cu pierderi de memorie grave, însă în cadrul unui studiu recent, oamenii de știință au descoperit că acidul cicoric din andive le poate reduce.
Studiul, realizat de către o echipă de cercetători chinezi, condusă de medicul Xuebo Liu, a fost făcut pe șoareci, cărora li s-a administrat acid cicoric, descoperindu-se astfel că acesta îmbunătățește considerabil memoria. Cu toate că specialiștii continuă cercetările, dr. Xuebo Liu susține că această descoperire ar putea reprezenta cheia către menținerea memoriei în cazul bolnavilor diagnosticați cu Alzheimer, dar și cu alte boli neurodegenerative.
Acidul cicoric este un compus chimic pe care îl regăsism în cel puțin 63 de plante și legume, printre care andive, lăptuci și busuioc. Alte studii realizate recent au dovedit deja că acidul cicoric are proprietăți antioxidante, ceea ce înseamnă că poate reduce, sau chiar preveni, unele dezechilibre care pot apărea la nivel celular din cauza stresului oxidativ.
În timpul studiului realizat la Facultatea de Nutriție din China, condus de dr. Liu, s-a constatat că acidul cicoric poate reduce deteriorarea memoriei. De asemenea, s-a dovedit și că acidul cicoric a scăzut acumularea de fragmente de proteine β-amiloide, despre care se știe că au un rol major în declanșarea bolii Alzheimer.
Mai mult decât atât, echipa de cercetători a descoperit și că acidul cicoric reduce neuroinflamația, adică procesul asociat fenomenului de îmbătrânire. Toate aceste descoperiri au condus la concluzia potrivit căreia acidul cicoric pe care îl regăsim în andive are capacitatea de a reduce acele pierderi de memorie corelate cu boala Alzheimer și nu numai.
Boala Alzheimer, o problemă globală
Alzheimer este cea mai comună formă de demență și, deși nu se poate afla exact numărul real de oameni bolnavi de Alzheimer la nivel mondial, se estimează că, în SUA, sunt cam 7 milioane de oameni care trăiesc cu această boală. Prevalența bolii Alzheimer în Europa a fost estimată la 5,05%, potrivit unor cercetări recente; prevalența la bărbați a fost de 3,31%, iar la femei, 7,13% și a crescut odată cu vârsta. Unii oameni de știință sunt de părere că numărul total al persoanelor bolnave de Alzheimer la nivel mondial este cu mult mai mare decât se estimează.
Din cauza îmbătrânirii rapide a populației, se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu un tip de demență se va tripla în următorii 30 de ani, iar povara socio-economică a demenței va crește în consecință. Autorii unui studiu de dată recentă spun că povara demenței ar putea fi redusă dacă s-ar face eforturi pentru a se scădea riscul de demență al populației. Și alt studiu a arătat că, din 1990 până în 2019, povara bolii Alzheimer a crescut la nivel mondial. În special, femeile au un risc mai mare de boală, dar riscul la bărbați a arătat o creștere mai rapidă.
Unul dintre primele simptome ale îmbolnăvirii îl reprezintă tocmai aceste pierderi de memorie despre care am discutat. În primele etape ale bolii, este vorba despre episoade ușoare de uitare sau lipsă de amintire, de regulă neobservate sau ignorate atât de către bolnav, cât și de către familia acestuia.
Nu există încă în industria farmaceutică un medicament care să remedieze pierderea memoriei, sau măcar să o oprească în cazul pacienților bolnavi de Alzheimer. Există însă tratamente cu inhibitori de colinesterază, care întârzie agravarea pierderii memoriei pentru o perioadă limitată (de regulă 6‑12 luni).
Cum se poate scădea riscul de Alzheimer?
Boala Alzheimer poate fi influențată de factori genetici, de stil de viață și de mediu. Deși nu există un remediu care să o vindece, cercetările au identificat mai mulți factori care pot reduce riscul de apariție a bolii.
Activitatea fizică
Studiile arată că exercițiile fizice regulate contribuie la menținerea sănătății creierului. Activități precum mersul pe jos, alergatul, yoga sau antrenamentele de forță stimulează circulația sângelui către creier și promovează formarea de noi conexiuni neuronale. Un studiu publicat în Journal of Alzheimer’s Disease a demonstrat că oamenii care fac mișcare regulat au un risc cu 30-50% mai mic de a dezvolta Alzheimer.
Alimentația
O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, pește, nuci și ulei de măsline, poate ajuta la reducerea riscului de Alzheimer. Dieta mediteraneeană, în mod special, a fost asociată cu o incidență mai mică a bolii. Acizii grași Omega-3 din peștele gras și antioxidanții din fructele și legumele colorate protejează neuronii de inflamații și de stresul oxidativ.
Stimularea cognitivă
Participarea la activități care stimulează creierul, cum ar fi cititul, rezolvarea puzzle-urilor sau învățarea unei limbi străine, poate contribui la reducerea riscului de Alzheimer. Aceste activități susțin plasticitatea creierului și previn pierderea conexiunilor neuronale. Un studiu publicat în jurnalul științific Neurology a arătat că persoanele implicate în activități mintale complexe au un risc redus de declin cognitiv.
Somnul de calitate
Somnul insuficient sau de proastă calitate poate crește acumularea de beta-amiloid, acea proteină asociată cu Alzheimer. Studiile indică faptul că persoanele care dorm 7-8 ore pe noapte au un risc mai mic de a dezvolta această boală. Este recomandată stabilirea unei rutine regulate de somn și evitarea expunerii la ecrane înainte de culcare.
Gestionarea stresului
Stresul cronic poate afecta negativ creierul, crescând riscul de inflamație și de deteriorare neuronală. Practicile de relaxare, cum ar fi meditația, tehnicile de respirație profundă sau yoga, pot ajuta la reducerea nivelului de stres. Un studiu apărut în jurnalul Frontiers in Aging Neuroscience sugerează că reducerea stresului prin mindfulness poate sprijini funcția cognitivă.
Conexiunile sociale
Relațiile sociale sănătoase au un impact pozitiv asupra sănătății mintale și cognitive. Participarea la evenimente sociale, petrecerea timpului cu persoane dragi sau implicarea în activități comunitare reduc riscul de izolare socială, un factor asociat cu Alzheimer. Studiile arată că oamenii care au o rețea puternică de susținere - rude, prieteni, alte persoane pe care se pot baza și cu care pot comunica - au un declin cognitiv mai lent.
Controlul factorilor de risc medicali
Hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatea sunt factori de risc majori pentru Alzheimer. Monitorizarea și gestionarea acestor condiții, prin tratament medical adecvat și schimbări ale stilului de viață, pot reduce considerabil riscul. De exemplu, scăderea tensiunii arteriale prin dietă și exerciții a fost asociată cu o reducere a riscului de demență cu 20-30%.
Deși nu există o metodă garantată de prevenire a bolii Alzheimer, adoptarea unui stil de viață sănătos și menținerea activă a creierului pot reduce semnificativ riscul. Cercetările sugerează că o combinație de activitate fizică, dietă echilibrată, stimulare cognitivă, somn de calitate și conexiuni sociale contribuie la protejarea sănătății cerebrale pe termen lung.
Ce să faci dacă ai trecut de 60 de ani și te confrunți cu pierderi de memorie?
Recomandarea noastră este ca, dacă te apropii de vârsta a treia și observi pierderi de meorie sau apropiații îți spun că au remarcat aceste probleme la tine, programează o consultație la medicul de familie. Aceste pierderi de memorie pot fi legate de îmbătrânirea normală, stres, tulburări de somn, depresie sau alte afecțiuni medicale, dar pot fi și un semn de Alzheimer sau alte tipuri de demență. Este posibil ca medicul să îți recomande teste cognitive pentru a evalua funcțiile memoriei și alte aspecte ale sănătății creierului și să te trimită la un alt specialist pentru investigații amănunțite.
Ce poți face la tine acasă este să începi să consumi alimente bogate în nutrienți care sprijină sănătatea creierului, precum pește, nuci, legume și fructe proaspete, să te asiguri că bei suficientă apă, deoarece deshidratarea poate afecta claritatea mintală și să faci mișcare. Activitatea fizică regulată, cum ar fi simplul mers pe jos în fiecare zi sau practicarea posturilor din yoga, poate îmbunătăți circulația sângelui la nivelul creierului și poate susține memoria. Dacă nu ai făcut așa ceva până acum, apucă-te să rezolvi puzzle-uri, că citești cărți sau să joci jocuri care îți stimulează gândirea.
Pierderile de memorie nu trebuie ignorate, dar nici nu trebuie să genereze panică, pentru că nu în toate cazurile sunt legate de Alzheimer, ci sunt pierderi normale asociate cu îmbătrânirea. Printr-o abordare proactivă și colaborare cu medicii, îți poți îmbunătăți calitatea vieții și menține funcțiile cognitive.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. https://doctime.doc.ro/ro/?utm_source=DOC-ARTICLE&utm_medium=DOC-ARTICLE&utm_campaign=Redirect-Doc-Article Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIA - Memory Problems, Forgetfulness, and Aging
https://www.nia.nih.gov/health/memory-loss-and-forgetfulness/memory-problems-forgetfulness-and-aging
Frontiers - Global, regional, and national burden of Alzheimer's disease and other dementias, 1990–2019
https://www.frontiersin.org/journals/aging-neuroscience/articles/10.3389/fnagi.2022.937486/full
Studiul „Global, regional, and national burden of Alzheimer's disease and other dementias, 1990–2019”, apărut în Front. Aging Neurosci., 10 October 2022, Sec. Alzheimer's Disease and Related Dementias, Volume 14 - 2022 | https://doi.org/10.3389/fnagi.2022.937486, autori: Ningning Hou et al.
Pub Med - Chicoric acid supplementation prevents systemic inflammation-induced memory impairment and amyloidogenesis via inhibition of NF-κB
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28003341/
Studiul „Chicoric acid supplementation prevents systemic inflammation-induced memory impairment and amyloidogenesis via inhibition of NF-κB”, apărut în FASEB J. 2017 Apr;31(4):1494-1507. doi: 10.1096/fj.201601071R. Epub 2016 Dec 21, autori: Xuebo Liu et al.
Te-ar mai putea interesa și...