12 noiembrie, Ziua Mondială a Pneumoniei
Ziua Mondială a Pneumoniei este marcată în fiecare an pe 12 noiembrie pentru a crește gradul de conștientizare a populației cu privire la pneumonie, boală infecțioasă care face multe victime printre copii și adulți.
Pneumonia este o infecție a micilor saci de aer ai plămânilor (alveole) și a țesuturilor din jurul lor, fiind una dintre cele mai frecvente cauze de deces la nivel mondial. De multe ori, pneumonia este boala finală, cea care provoacă moartea persoanelor care suferă de alte boli grave, cronice.
Această afecțiune este cauzată de diferite microorganisme, inclusiv bacterii, virusuri, fungi și paraziți. Pneumoniile bacteriene și virale sunt mult mai frecvente decât pneumoniile micobacteriene, fungice sau parazitare. Organismele specifice variază în funcție de vârsta persoanei, starea de sănătate, locație și alți factori.
Pneumonia poate apărea mai ales după o intervenție chirurgicală abdominală sau după o leziune toracică, deoarece durerea acestor afecțiuni îi împiedică pe oameni să respire profund și să tușească, ceea ce face mai probabil ca microorganismele să rămână în plămâni și să provoace infecții.
O persoană care are un sistem imunitar afectat are un risc mai mare de a contracta pneumonie, inclusiv pneumonie cauzată de bacterii și virusuri neobișnuite și chiar de fungi sau paraziți. De asemenea, o persoană al cărei sistem imunitar este afectat poate să nu răspundă la tratament la fel de bine ca una al cărei sistem imunitar este sănătos.
Ziua Mondială a Pneumoniei din 2021 se concentrează pe prevenirea și combaterea bolii
Sărbătorită începând cu anul 2009, Ziua Mondială a Pneumoniei este marcată în fiecare an pe 12 noiembrie pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la această boală, principalul „ucigaș” de cauză infecțioasă al copiilor cu vârste sub 5 ani, pentru a încuraja acțiuni de prevenire a pneumoniei și pentru a genera acțiuni care să combată această afecțiune.
În 2021, Ziua Mondială a Pneumoniei va avea loc în cadrul COP 26 - Conferința ONU privind schimbările climatice. Acesta este un moment deosebit de important pentru a reuni reprezentanți din domeniul sănătății, calității aerului și climei pentru a căuta soluții împotriva acestei boli.
Poluarea aerului este principalul factor de risc pentru decesul prin pneumonie la toate grupele de vârstă. Aproape o treime dintre toate decesele cauzate de pneumonie sunt atribuite aerului poluat (749.200 de decese în 2019). Poluarea aerului casnic a contribuit la 423.000 dintre aceste decese, în timp ce poluarea aerului exterior a contribuit la 326.000.
Cei mai expuși riscului sunt copiii și vârstnicii. Copiii sunt mai sensibili la poluarea aerului casnic - în casele care folosesc în mod regulat combustibili și tehnologii poluante pentru gătit, încălzire și iluminat. Poluarea aerului din exterior, în special din cauza poluanților emiși de fabrici, a noxelor din trafic, afectează în mod disproporționat sănătatea respiratorie în rândul adulților în vârstă. Reducerea poluării aerului este necesară pentru a aduce beneficii semnificative sănătății, mediului și economiei globale.
Vaccinurile, măsură esențială de prevenire a pneumoniei
Vaccinurile reprezintă o măsură preventivă esențială pentru copii. Prevenirea pneumoniei ajută, de asemenea, familiile să evite costurile de tratament și alte sarcini financiare cauzate de boală. Pneumonia are multe cauze, însă majoritatea pot fi prevenite cu vaccinuri.
Copiii pot fi protejați împotriva dezvoltării pneumoniei cu vaccinuri împotriva agenților patogeni și a bolilor cum ar fi Streptococcus pneumoniae (pneumococ), Haemophilus influenzae tip B (Hib), pertussis (tuse convulsivă) sau pojar.
Atunci când o țară introduce un vaccin, factorii de decizie politică ar trebui să urmărească extinderea accesului pentru toți copiii, acordând în același timp prioritate lansării accelerate către cele mai vulnerabile categorii de populație. Deși s-au făcut progrese remarcabile în introducerea acestor vaccinuri, prea mulți copii rămân neprotejați.
Pentru multe țări cu o acoperire foarte scăzută, conflictul politic a jucat un rol major în perturbarea serviciilor de imunizare de bază. În aceste zone, eforturile sporite de întărire a sistemelor de imunizare sunt critice, deoarece tot mai mulți copii nu au acces la servicii de prevenire.
Pentru adulți, moduri eficiente de a preveni pneumonia sunt renunțarea la fumat, efectuarea vaccinului antigripal și a celui pneumococic și păstrarea unei igiene corespunzătoare zilnic (spălarea corectă a mâinilor, evitarea persoanelor care tușesc și strănută).
Cum se tratează pneumonia?
Pneumonia se tratează cu antibiotice și uneori cu antivirale, antifungice sau antiparazitare, precum și cu terapii pentru susținerea respirației.
Atunci când aleg un antibiotic, medicii iau în considerare cauza probabilă a bolii. Mai mulți factori pot da indicii despre agentul care provoacă pneumonie, cum ar fi tipul bolii (pneumonie dobândită în comunitate, pneumonie dobândită în spital, pneumonie obstructivă, pneumonie de aspirație), vârsta persoanei, dacă sistemul imunitar funcționează sau nu corect, dacă există alte boli pulmonare, precum și orice informații disponibile din testele de diagnostic, cum ar fi identificarea unor bacterii specifice în culturile de spută.
În general, medicii aleg un antibiotic de spectru mai larg (eficient împotriva unei game largi de microorganisme, chiar și a microorganismelor care sunt rezistente la unele antibiotice), când pneumonia este severă, dacă sistemul imunitar al persoanei nu funcționează corect sau dacă pacientul are pneumonie dobândită în spital ori alți factori de risc pentru dezvoltarea pneumoniei cauzate de un microorganism rezistent la unele antibiotice. Medicii pot administra un alt antibiotic mai târziu, după ce agentul patogen a fost identificat și este cunoscută susceptibilitatea acestuia la diferite antibiotice.
Antibioticele nu sunt utile pentru pneumoniile virale. Anumite medicamente antivirale sunt uneori administrate dacă sunt suspectate infecții virale, cum ar fi gripa sau varicela. Pentru gripă, medicamentele antivirale specifice (cum ar fi oseltamivir sau zanamivir) pot reduce durata și severitatea bolii dacă pacientul începe să ia medicamentele în decurs de 48 de ore de la debutul simptomelor.
Cu toate acestea, odată ce persoana a dezvoltat pneumonie gripală, medicii nu sunt siguri dacă medicamentele antivirale vor ajuta, dar de obicei le administrează. Adesea, după infecția virală, se poate dezvolta o pneumonie bacteriană. În acest caz, medicii administrează persoanelor afectate antibiotice. În cazuri rare, pneumonia este provocată de fungi sau de paraziți și atunci se administrează un medicament antifungic sau antiparazitar.
Pentru pacienții care nu sunt într-o stare prea gravă, medicii pot recomanda administrarea unor medicamente orale la domiciliu. Vârstnicii, sugarii, pacienții cu respirație scurtată și cei care au și alte boli sunt de obicei spitalizați.
Persoanele care au nevoie de spitalizare pot avea nevoie, de asemenea, de oxigen suplimentar și lichide intravenoase. Pacienții în stare gravă ar putea necesita sedare și ar putea fi puși temporar pe un aparat de respirat (ventilator mecanic), care împinge aerul în și afară din plămâni printr-un tub introdus în gât.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Stop Pneumonia - Championing the fight against pneumonia
https://stoppneumonia.org/latest/world-pneumonia-day/
Merck Manual - Overview of Pneumonia
https://www.merckmanuals.com/home/lung-and-airway-disorders/pneumonia/overview-of-pneumonia
Te-ar mai putea interesa și...
